Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru BINE��E

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 1209 pentru BINE��E.

Emil Gârleanu - Oratorul

... Deodată însă își aminti că mai are o întrunire. Trebuia să sfârșească. Post-scriptumul i se înșiră în minte... Tocmai, semnul buletinelor noastre de vot e Crucea. Ăsta era și sfârșitul; avea să încheie în chip măreț. Conul Tase se umplu bine în haină: — Astfel, iubiții noștri prieteni, voi încheia arătându-vă că semnul buletinelor noastre de vot, semnul cu care pornim la luptă, e Crucea; cu ea vom merge la izbândă. Căci, domnilor, crucea e semnul credinței noastre strămoșești; crucea e cel dintâi semn pe care mama noastră ne-a învățat să-l facem în fața sfântului iconostas; pentru strălucirea crucii, sfinții mucenici au ... mă muncește că, grăbit cum eram, ți-am scris greșit; așa sau nu, vreau să plec liniștit: să știi că semnul buletinelor noastre de vot e Steaua, nu Crucea, cum mi se pare că ți-am spus. Ține bine minte. Jean Conul Tase rămase împietrit. Arătă scrisoarea lui Năstrate. — Ce e de făcut? Nasul borcănos al lui Năstrate se aprinse deodată ca o lampă. Se scărpină după ceafă. Apoi, ca omul care nu dă de la ... ...

 

Grigore Alexandrescu - Anul 1840

... mici. Politica adâncă stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-a omului mărire nimic nu dă dovadă, Și numai despotismul e bine întărit. An nou! Aștept minunea-ți ca o cerească lege; Dacă însă păstorul ce tu ni l-ai alege Va fi tot ca păstorii de ... care-avem destui, Atunci... lasă în starea-i bătrâna tiranie, La darurile tale eu nu simt bucurie, De-mbunătățiri rele cât vrei suntem sătui. Ce bine va aduce o astfel de schimbare? Și ce mai rău ar face o stea, un comet mare, Care să arză globul ș-ai lui locuitori ... parte nimica pentru mine: Soarta-mi cu a mulțimii aș vrea să o unesc: Dacă numai asupra-mi nu poți s-aduci vreun bine, Eu râz de-a mea durere și o disprețuiesc. După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cât ...

 

Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă

... că se pomenește că-l cheamă cineva să-l cinstească. Acolo ce să-i vază ochii? Prietenul lui suia oile în munte. Părerea lui de bine nu se poate spune. Îl rugă să se cumetrească și ciobanul primi cu bucurie să-i boteze pruncul. Partea lui să trăiască bine! Se puseră toate la cale cum e bine. La botez ciobanul dărui finului său o oaie fătătoare. Atâta îi trebui. Când fu să plece, mocanul zise: - Cumetre, tot n-ai tu unde ține ... este lâna ei și a trimis-o cui se cuvine. - Foarte mulțumim de bunătate. Să spui cumătrului multă sănătate și să auzim de bine. Și, luând lâna din mâna argatului, intră în casă, merse drept către Sărăcie și, cu grai țanțos, îi zise: - Dă-te Sărăcie, la o parte ... Da unde să mai mă dau? răspunse Sărăcia. - Ieși afară, dacă n-ai loc, și te du în oțelel puștei vrunui vânător că acolo ți-e locul. - Ba aia-a vorbă! mai pune-ți pofta în cui. Și lovind-o cu burduful în cap, o făcu mototol după ușă ... ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... a]ri gra(d) ku(m) vorÄ­ trÄ›Ä�e aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å¡i do(m)nĂ¯jata i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g ... e sÅ­ntÄ­ medÅ¾Ă¯ja(Å¡) Å¡i de dženere-mĂ¯u negre kumu Ä™u da(t) Ä©pÅ­ratu(l) slobozĂ¯e ... sÅ­ trÄ›kÅ­ i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ are frikÅ­ mare Å¡i bÅ­sÅ­rab de aÄ�e(l) lotru de mahame(t) be(g) ma(i) vÅ­rto(s) de do(m)nĂ¯ele vo(s)tre i pa(k) spui do ... eÅ¡ti Ä©celeptÄ­ Å¡i aÄ�Ä›ste kuvi(n)te sÅ­ cĂ¯i do(m)nĂ¯jata la tine sÅ­ nu Å¡tĂ¯e umi(n) mulci Å¡i do(m)nĂ¯ele vo(s)tre sÅ­ vÅ­ pÅ­zici ku(m) Å¡tici ma(i) bine i b[og]Ä­ te ve(s)[e ...

 

Ion Luca Caragiale - Lună de miere

... l-a mai adus și p-ăsta! zice dama. — Taci! zice domnul; să n-auză! poate-i român... „A! așa ți-e vorba? zic eu în gândul meu; bine!" Gândind astfel, mă-nchei până jos la waterproof, îmi apăs șapca pe ochi și mă rezem cu ochii mijiți, ca și cum m-aș așeza ... fără voie mă ridic și mă uit ca la un semnal ce mi s-ar da după-nvoială. O doamnă în vârstă — o văz bine la lumina lămpii din coridorul vagonului; ea a tușit. E un fel de mahalagioaică... N-o cunosc... Mă reașez la loc, și, întorcând privirea înăuntrul compartimentului, văz că domnul a trecut lângă ușă ... Îmi pare c-auz o muzică... Ce strălucitoare armonie!... un marș maiestos!... da!... o paradă... ce de lume!... armată... multă armată.... a! nu! e la teatru... nu! nu e armată... parcă e un stol de porumbei... iată doi... cum se sărută și se giugiulesc... Visez?... Dar ce e? ce bufnitură!... ce duduială! Sar în sus... Am dormit! am visat! E ...

 

Emil Gârleanu - Fugitul

... Emil Gârleanu - Fugitul Fugitul de Emil Gârleanu Aduși în odaie, de către aghiotant, rămân amândoi în fața ofițerului de serviciu. Bătrâna e mărunțică, plecată puțin de șale; de sub bariz de-abia i se zărește fața suptă. Își are sumăieșul pe umeri; mâinile și le ține una ... la oaste. I-o venit rândul acum trei ani, și s-o dus, că i-am spus: du-te, băiete și-ți fă sirviciul; bun e Dumnezeu și mare. Și te-i întoarce. Eu ți-oi purta de grijă, dragul mamei, să-ți aduc ce te-o trage inima să cei ... O plecat în inima nopții. Și ce-mi era scris să aud! În ajunul Crăciunului îmi spun ceilalți din sat de la noi că Vasile e dizirtor. Și-am bocit mămucuță, ca după un mort, că eu îs beteagă, și-s singură singură pe lumea asta, și numai pe el îl ... izbucnește în plâns: — Rămâi, dragul mamei, rămâi, că decât ai umbla printre străini și m-ai lăsa de izbeliște și de râsul oamenilor, mai bine ți-ai face osânda și anii tăi, și bun îi Dumnezeu, te-i întoarce acasă. Băietanul pune capul în piept și răspunde cu glasul tremurat ...

 

Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi

... un teatru de operă bun; ceea ce constituie un adevărat teatru nu este un individ sau două, nu este o melodie frumoasă sau o arie bine cîntată de o voce bine condiționată, ci ansamblul sau armonia bine esecutată. Departe de noi pretențiunea de a avea un teatru egal cu acelea din Paris, Londra și Petersburg, neputînd fi nici susținut de ... că nu-i putem avea cu mijloacele pecuniare de care dispune teatrul nostru, însă am pretins un ansamblu în înțelesul muzical, adică un cor întonat bine, un orchestru compus de instrumente bine aranjate, condus cu toată preciziunea cerută de artă și bine disciplinat. Iată ce am cerut de la fosta direcțiune. Ce ne-a dat ea oare din toate aceste? În adevăr, mai nimic. Își ... Cu toate acestea nu putem zice că trupa este rea, deși nu contăm într-însa talente superioare; însă găsim mai multă unitate în esecutare, ansamblul e mai bun, mai corect, corul mai suferit, mai bine întonat, orchestrul mai complectat, mai acordat, deși lipsa unui violoncel primo bun, unui primo și secondo oboe, a doi corni și o disciplină ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... se înțelege, Concluzie. INTRODUCȚIE Înainte de a intra în materie, cerem voie cititorilor penrru câteva mici lămuriri introductive. Mai întâi două întrebări: nu e așa că decât să ai o mie de cititori mediocri e mai bine să ai o mie și unu de scriitori buni? nu e așa că decât o sută de amatori e mai bine să ai două sute de artiști și tot atâția critici? Ei bine! la noi, din norocire, așa este; nu avem pe acei cititori, dar îi avem pe acești scriitori; n-avem amatorii, dar avem artiștii; avem criticii ... câteodată și biciclist. El mânuiește cu aceeași dexteritate versul și proza; el înțelege cu o egală siguranță, niciodată dezmințită, toate ramurile de artă - tot ce e mare, bun, adevarat și frumos! Frumosul! a! frumosul! Frumosul nu e decât marele, bunul și adevărul în mișcare, precum zicea favoritul elev al vicrimei demagogiei și tiraniei ateniene, moștenitorul intelectual al sublimului băutor de cucută, divinul ... ei sunt sacerdoții cultului național! Acum, dacă de la poezie trecem la roman și la novelă, trebuie dintru început să căutăm a preciza bine ...

 

Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle

... afară de tine. Și poate nici tu nu m-ai fi iubit câtuși de puțin, dacă nu era acest lucru extraordinar în viața mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările și să prinză din sbor puținul noroc care îl dă o viață scurtă și ... tu rămâi cum ai fost și scrie-mi. Tendința mea constantă va fi de a-mi împlini făgăduințele curând ori târziu, dar mai bine târziu decât niciodată.    Sunt atât de trist și e atât de deșartă viața mea de bucurii, încât numai scrisorile de la tine mă mai bucură. A le suspenda sau a rări ... mine, după ce astfel, zdrobit de această convingere care mi se impune prin deosebirea caracterelor noastre, m-am mulțumit cu visul unei fericiri trecute, știind bine că alta viitoare nu mai e cu putință, DVoastră pare că găsiți o deosebită plăcere de-a mă tortura cu destăinuirea unor hotărâri, copilărești și condamnabile, la care nu ... aș mai săruta!    Ieri seara, mititicule, am fost pentru întâia dată de când te-ai dus tu, la un concert. Pablo de Sarasate, violonistul spaniol, ...

 

Alecu Donici - Doi raci

... înainte? Mă iartă că nu știu. Și dar, te rog, mă-nvață; Dă-mi pildă drept povață, Și-apoi, eu după tine Voi merge foarte bine. E

 

Ioan Slavici - Zâna Zorilor

... i a se arunca în două picioare încât voinicul nu putea să lupte cu sabia. "Stai! c-aÈ™a nu-i bine!" zise el È™i se coborî de pe cal. În mâna stânga calul, în mâna dreapta sabia. Nici aÈ™a nu merse: Făt ... sa baba Birsa în poarta curÈ›ii. - Hei fătul meu Petre! am È™tiut cum că iară ai să vii fiind-că n-ai plecat bine. - Cum să fi plecat dară? întrebă Petru pe jumătate supărat, pe jumătate trist. - Vezi, dragul meu Petre, începu a-l învăÈ›a ... decât dacă vei călări pe calul pe care a călărit tată-tău împăratul în tinereÈ›ea sa; mergi, întreabă unde È™i care e calul acela. După aceea încalecă È™i te du. Petru mulÈ›umi de învăÈ›ătură È™i apoi se duse, ca să întrebe de treaba ... când am fost eu june: cine È™tie pe unde au putrezit oasele murgului meu de atuncea?! În podul grajdului îmi pare, cum că mai e o curea din frâu. Atâta am È™i mai mult nimic din cal. Petru icni supărat È™i spuse babei "cum È™i ce". - AÈ ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>