Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE EL
Rezultatele 1311 - 1320 din aproximativ 1867 pentru PE EL.
Ștefan Octavian Iosif - Furtuna (Ștefan Octavian Iosif)
... Octavian Iosif - Furtuna (Ştefan Octavian Iosif) Furtuna de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție A revenit albastrul mai ! Flori în grădină, flori pe plai Și flori la pălărie! Stau ca pe spini, stau ca pe foc ! E timpul numai bun de joc Și bun de ștrengărie... Grivei, tovarășul meu drag, Nerăbdător așteaptă-n prag S-azvîrl în colț ghiozdanul... I ... pornim haihui : Mă dau mai bine-n partea lui, Că nu e mai tot anul ! O șterg de-acasă frumușel : Grivei cu mine, eu cu el, Și satu-n colb se-neacă... Intrăm în codru, și Grivei A-nnebunit de vesel ce-i : Mă mușcă, sare, joacă... Dă spaima ... genunchi, prins de fior... Răzbubuind din nor în nor, Un trăsnet se descarcă ! Zic Tatăl nostru , și Grivei Se uită țintă-n ochii mei : Și el se roagă parcă... Dar iată ! cît ne-am închinat, Un colț de cer s-a luminat, Și codru-i plin de soare... Ieșim ...
Ion Luca Caragiale - Leac de criză
... afla țara noastră până în ajunul marelui război. Știu însă că lumea toată se plângea tot așa de amar ca și astăzi de lipsa banilor pe piață. O sumă de negustori mari scrâșneau, văzându-și apropiata cădere; iar cât despre negustorii mici, aceia erau mai leșinați decât muștele apucate pe neașteptate de o toamnă aspră și timpurie d-abia își mai trăgeau sufletul. Când ajunsese criza în toiul ei și lumea era cuprinsă de ultima ... au stat pe loc în picioare. Atunci a intrat, urmat de aghiotanți, un general era comandantul pieții. S-a așezat și el la o masă, făcând semn ofițerilor să stea fiecare la locurile lor. Atunci ofițerii muscali și românii bătăuși au fraternizat și s-a băut ... imperiali! Nu ne venea să ne credem ochilor. — Uite, drăguță, uite! Bre! ce va să zică puterea împărătească, drăguță! * L-am întâlnit zilele astea pe negustorul meu, foarte opărit. — Ei? neică Matache, ce zici de criza asta? — E lucru mare, drăguță! Așa ceva nu s-a pomenit ... recoltă! drăguță, răspunde oftând negustorul... îi știu eu leacul crizei; dar acu nu prea sunt semne... Văz că fratele nostru nu mai vrea să dea pe
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... când vedem pe un Socrat silit să primească otrava chiar din mâna atenienilor, pe un Aristid supus ostracismului numai pentru că era numit cel Drept, pe un Caton dându-și singur moartea, ca să nu-și vadă patria în robie. Îi cu neputință ca cineva, insuflat de asemene pilde, să nu ... le trădeie povestirea faptelor noastre. Pe lângă toate acestea, istoria mai are și neprețuitul dar de a judeca cu nepărtinire faptele contemporanilor noștri, pe care noi nu avem curajul sau destoinicia de a-i cunoaște drept și adevărat. Studia istoriei, domnilor mei, a fost în ... și-a iubit neamul și partea de pământ, fie mare, fie mică, în care părinții săi au trăit și s-au îngropat, în care el s-a născut, a petrecut dulcii ani ai copilăriei ce nu se mai întorc, a simțit cea întâi bucurie ... istorie, fieștecare popor dușman ne-ar putea zice cuvintele dlui Aaron. "Începutul ce ai este necunoscut, numele ce porți nu este al tău, nici pământul pe care locuiești; soarta ta așa a fost ca sa fii tot după cum ești; leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele sau ...
Dimitrie Bolintineanu - Mircea la bătaie
... a-nvelit; Soarele văzând-o, a îngălbenit. Dar bătrânul Mircea nu se înspăimântă: Cu o mică ceată de voinici s-avântă. Nu că el voiește țara a scăpa, Ci va să-mplinească datoria sa. Unde este timpul cel de bărbăție Când murea românul pentr-o datorie! Pe ...
Alexandru Macedonski - Odă la condeiul meu
... mi-ești singurul amic! Dumnezeu din cer te vede... Știe scopul tău dorit, În dreptatea lui te-ncrede Și vei fi nebiruit! Dacă-l chemi, el nu te lasă El lovește în mârșavi Și-n mișeii ce apasă Pe popoarele de bravi! Scrie, luptă cu putere, Fără teamă de nimic; Tu mi-ești singura avere, Tu mi-ești singurul amic! Scopul tău e sfânt ...
Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F
... Hristos, a păstrat vreo câteva urme și din acea vreme, când strămoșii noștri au fost încă păgâni. Așa-s, de pildă, numirile sărbătorilor păgânești, pe care norodul nostru adeseori le păstrează încă și acuma: Rusaliile, Joile Mari și altele de felul lor. Așa-s și numirile zilelor săptămânii, care se ... a cuvintelor ei a intrat într-însa după încreștinarea neamului nostru și sunt deci creștinești. Despre cuvântul Crăciun unii au spus că el este cuvânt păgânesc, alții, că-i creștinesc. Cei ce au zis că vine de la păgâni spun că-i împrumutat de moldovenii noștri de la ... Crăciun amarnic mai țipă; în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum să fie dar? Cine are mai ... — Sântămăria și altele, toate aceste cuvinte sunt de rostirea creștinească. Aceasta-i din pricină că numirea sărbătorilor a intrat în limbă tocmai pe când se alcătuia limba, odată cu primirea credinței creștinești de către norodul nostru. De ce să nu fi fost așa și cu Crăciunul? Mai departe ...
Haralamb G. Lecca - Dona Clara
... cu zefirul somnoros cărui pleoapele se-nchid Cum că la Valladolid Un paez înnebunise numai pentru că privise O brunetă… Dona Clara Sărea zidul singur el, În grădină la castel, Și-atingînd ușor guitara Ca vrăjitul Apolon prins cu lira-ntre naiade, el în ritm de serenade O chema pe Dona Clara „Vino… Vino să fugim din țara Țara-n care primăvara, Doarme beată de miros cu zefirul somnoros cărui pleoapele se-nchid… Vinoâ ...
Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters
... intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ™tiincios, capabil È™i pasionat de arta lui. El începe modest È™i fără multă reclamă, È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem ... măreÈ›ele lucrări ale maeÈ™trilor clasici. Și Wachmann are drept să fie mîndru de aceasta. Peters vine astăzi cu modestie să dea È™i el o serie de concerte simfonice. Cunosc pe acest artist, È™tiu cîtă conÈ™tiinÈ›ă pune în exercitatrea frumoasei lui profesiuni È™i nu mă îndoiesc de succesul moral ce-l aÈ ...
... George Coşbuc - Carol Robert Carol Robert de George Coșbuc Stăpânul țării feudale Râdea de Basarab, pe cale Venind cu sutele de-arcași Turnați în zale, Ce-i pentru-acești viteji ostași O țară largă de trei pași? Sărmanul vodă, cum îl ... teamă! Ce minte-o să-l învăț! Să-l fac Să ție seamă Că eu sunt eu, și nu mă-mpac C-un biet ca el, cioban sărac! Uitat-a că-i născut să fie Păstor de oi și slugă mie? De barbă însă am să-l scot Din ... îl apără? Socot Să-l spânzur eu cu câini cu tot! Curând, flăcăi! E plin paharul! Auzi ce-mi scrie-acum tâlharul Dar cine crede el c-ar fi Maghiarul? Și regele râzând s-opri Și-aceste vorbe le citi: Mărite crai! Îți spui prin carte, Că vecinic dinspre-a ... uiți că ne cunoști Și-alergi în strângere de oști! Eu sunt mai slab. Zic eu de mine. V-am dat hăraci, că se cuvine, Pe plac eu multe v-am făcut Să fie bine. Voi Severinul l-ați bătut: Vi-l las, măcar eu n-aș fi vrut! Dar o ...
Vasile Alecsandri - Ștefan și Dunărea
... Alecsandri Baladă Dunăre! ce plângi tu oare? Plâng o floare de sub soare Ce din sânu-mi a răpit Ștefan-vodă cel cumplit! . . . . . . . . . . Pe cel țărm bătut de valuri, Sus pe zare, sus pe maluri, Sunt trei cete de oșteni, Turci, tătari și moldoveni. Una-i ceata hanului, Una-i a sultanului, Una-i a Ștefanului ... soarelui La lupta viteazului. De-ți sunt dragă, de-s frumoasă, Ia-mă, doamne, ori mă lasă. Ba! de-a fi să lupt pe dată Chiar cu Dunărea turbată, Nu te las nici chiar de-un pas. Nici chiar morții nu te las. Apoi dar, rămâi cu bine, Că ... caii-n alergare, Stă și soarele-n mirare, Căci deodată ce se vede? Cine-n valuri se repede? Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! El s-azvârle nebunește Și înoată voinicește. Taie-o brazdă, taie nouă, Taie Dunărea în două, Și pe fată mi-o ajunge Și la piept cu foc o strânge Și se-ntoarce fericit Sus, pe
Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură
... gunoiește plămânii. Fumul de tutun foarte strică și dinții. Dacă cel ce fumează pătimește de bateri puternice de inimă, dureri de cap, își pierde somnul, el trebuie să lepede cât de repede fumarea și, cu cât va lepăda-o mai degrabă, cu atât mai bine. Așadar, noi vedem că tragerea țăhărcii ... toc de tutun de acesta face 5 copeici. Punem că fiecare fumător fumează câte 2 tocuri de tutun — de 10 cop. Atunci cheltuiala lui pe un an va fi 5 ruble 20 de cop. Fumători de aceștia în fiecare sat pot să fie vreo 200—300 de oameni, iar cheltuiala ... Țara megieșă a Rusiei, Șveția, cincizeci de ani înapoi nu mai puțin decât noi a pătimit din pricina beției, dar școala, pe de o parte, și zacoanele aspre, care foarte greu pedepsesc pe cei ce, îmbătându-se, fac bucluc prin locuri obștești, iar cu atât mai mult tâlharii și hoții, care își fac nelegiuirile lor fiind beți,â ... s-o aibă în vedere mai înainte de toate preoții și învățătorii. Ei trebuie să lucreze împreună, mână în mână, la luminarea norodului, folosindu-se, pe ...