Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAR DE CE
Rezultatele 1351 - 1360 din aproximativ 1840 pentru DAR DE CE.
Alecu Donici - Vulpea și bursucul
... Alecu Donici - Vulpea şi bursucul Vulpea și bursucul de Alecu Donici — Da dincotro și unde Alergi tu așa iute? Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat. — Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat ... Tu știi că eu am fost în slujbă rânduită La o găinărie. Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lăsat, Și sănătatea mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, Pe niște pâri nedovedite, Precum că luam mite. Tu singur martor ești, în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui? — Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedeam: Că tu pe botișor Aveai și pufușor. Se-ntâmplă și la noi de vezi Cum altul, având loc, așa se tânguiește, Încât îți vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrănește. Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ar vrea să stai Să-i faci curată socoteală Pentru venit și cheltuială, N-ai zice ca bursucul că ...
... ațipesc așa după masă, cei doi tovaroși, fiecare pe câte un pat... Fata le aduce cafele... Acu nu-i mai e degrabă; poate sta și de vorbă cu un drumeț. Negustorul se uită la fată, se uită șașiu la băiat și merge să vază ce mai e pe dincolo, până-n odaia unde s-au pus niște orzari să-nvârtească un ștosișor... Acu, ce mai una alta? Multă vreme nu poate sta de vorbă o fata care are atâta treabă... N-apucă să plece fata și roșcovanul intră-napoi. Tânărul s-a culcat de-a binele... Aș! E vreme de dormit acuma? Trebuie să meargă îndată după tovaroș în odaia d-alături, unde e pont mare de câștigat: orzarii sunt și mai buni de iubit - joacă și prost și gros. - Hai, scoală! Între orzari, cine să fie? - Neica Dincă, unchiul, frate bun cu taica flăcăului nostru. Nu stau mult ... n-aude. Merge înainte și bine merge! are noroc nemaipomenit. - Mă, Secule! zice unchiul. Ți-e destul... Pleacă! Aș!… S-a-nserat de tot; nu se mai vede cartea; se aprind lumânări. - Mă, băiete! a-nnoptat... Ce
George Coșbuc - Voci din public
... George Coşbuc - Voci din public Voci din public de George Coșbuc Cuprins 1 Unul din high-life 2 Vorbește măgarul 3 Exploatații 4 Unul de la Mărcuța Unul din high-life Iar omul în lume se naște Cuminte-ori netot, Și scopul său ultim: să caște. Trudit că vieții nu ... rostul, Cumintele cască; iar prostul Stă gură căscată la toate — Și-atîta e tot Vorbește măgarul Intrat-ar și-n sfînta cetate Știutul Isus, De nu l-aș fi dus eu pe spate? Clădirăți degeaba sofismul ! Puteam să-l azvîrl de pe mine, Și-adio, Isuse, cu tine! Dar vrui ca să nasc creștinismul. Voi ce-aveți de spus? Exploatații Plec capul puternic, iar jugul Îmi geme pe gît, Dar fără de mine nici plugul, Nici carul! Din negur-adîncă Prin mine se nalță popoare. Eu ar, gîfîind pe răzoare, Ovăzul. Dar caii-l mănîncă, Nu boii.Și-atît. Unul de la Mărcuța Aici sunt nebunii? Și-afară Cuminții? Frumos. S-aude gîlceavă și-ocară, Discută bărbații politici Și toți decadenții fac gură, Pe stradă dau ...
Gheorghe Asachi - Cătră un patriot filantrop
... Gheorghe Asachi - Cătră un patriot filantrop Cătră un patriot filantrop de Gheorghe Asachi Oamenii cu inimi crude cată fericirea lor În diregeri sunătoare, în a numelui mândrie, Altor cugetul se-mpacă în războaie și ... de nor, Cercetând minuni înalte ș-a naturei armonie, Unii inimile-ncântă prin frumusețe și amor, La străin adună altul aurul și avuție. Dar ... cătră darul luminos O semință au adaos de a ei sântă virtute Nu vra altă faimă, decât de-a fi altui de folos. De asemene, dorite, tu virtuți ai înnăscute: Cuget drept și patriotic, cu talent suflet duios, Ce
Constantin Negruzzi - Gelozie (Negruzzi)
... Constantin Negruzzi - Gelozie (Negruzzi) Gelozie de Constantin Negruzzi Știi, dragă, pentru ce când te văd, mă mâhnesc? Știi pentru ce ades când mai mult te privesc, Mă vezi posomorât, și ne-ncetat oftez, Când tu mă-mbrățoșezi, eu tac și mă-ntristez? Când tu credință ... dai încredințări De cel mai dulce-amor, răspund prin suspinări? Știi pentru ce? — Ba nu. — Ah! trebui să ți-o spun. Destul e de când chin în sufletu-mi adun! În inimă-mi s-a-nfipt un ghimpe veninos, Și pătimesc, și văd, și simt că sunt ... n-a mai fost nici poate a mai fi Ca tine pe pământ să poată a iubi, Mă tem de orice om se-ntâmplă de-ntâlnesc Să nu-ți zică cumva cuvântul: te iubesc! Cunosc că mă iubești, o văd neîncetat, Dar oare n-ai avut vrun alt amorezat? Noaptea când toate dorm, vrodată n-ai gândit La altul careva ce iarăși te-a iubit? Când luna strălucind săltează pintre nori, Ș-un grier răgușat cântă ascuns prin flori, Nu-ți lași capul ades ...
Ion Luca Caragiale - Literatura și Politica
... a îndemnat să scap cât mai puține din cele ce s-au ținut la noi, - o adunare politică unde am auzit că se vorbește de altceva și mai ales că se gândește la altceva decât la treburi și izbânzi materiale. E drept că de vorbe mari - libertate, naționalitate, constituționalitate și celelalte - n-am fost de loc lipsit: am auzit destule... n-am să mă plâng. N-auzisem însă până astă seară că Politica este ceea ce credeam și eu că trebue să fie - arta de a evoca toate izvoarele de energie proprie a unei națiuni, de a le regula curgerea, garantându-le alimentarea continuă, și de ale face ca toate împreună să producă acea putere de particulară existență, putere care singură înseamnă locul ce trebue să-l aibă un popor în complexul lumii. Ei ! m-am învrednicit astă seară s-auz în sfârșit, dela valoroșii cuvântători cari m-au ... mai înaltă a unei națiuni îi este propria gândire, a cărei cea mai puternică manifestare nu poate fi decât literatura națională. Ce bine că în sfârșit am auzit acestea afirmate aci, în o solemnă profesie de
Cincinat Pavelescu - Piatra de moară și bobul de grâu...
... Cincinat Pavelescu - Piatra de moară şi bobul de grâu... Piatra de moară și bobul de grâu... de Cincinat Pavelescu De ce mă strivești, fără milă? întreabă un mic bob de grâu, (c-o voce umilă) o piatră de moară haină ce, -mpinsă de apa din râu, îl schimbă-n făină... Dar piatra de moară, ursuză, sau, poate, cuminte, nici nu vrea măcar să auză când bobul de grâu o acuză, și-și vede de
Ion Luca Caragiale - În curând
... Ion Luca Caragiale - În curând În curând de Ion Luca Caragiale Strofe simboliste-profetiste Moftul Român nr. 35 din 6 Iunie 1893. Terra! Terra! Ca Phoenix, pasărea măiastră, Tu din cenușa-ți re ... zare-albastră, Tot mai strălucitor te vezi! O! Ideal! divină torță! Tu ne-ai condus prin întuneric; Un pas să facem n-aveam forță Făr-de reflectul tău feeric! Pierdeam al minții echilibru Pe mările făr-de liman, Eu, iritabilul felibru, Profet al genului uman, De n-ai fi fost tu, Tramontana, Făr, de scăpare cunoscut... Vai! omenirea fu, sărmana! Ca un corăbier pierdut! Pierdut, da! însă totdeauna. Luptând cu-același dor și foc, Bravând cu plâns și râs ... Un orizont din nou deschis, Ce, clar și sincer, îi promite A-i isbândi eternul vis, Sclipit-ai sfântă stea polară, Cu raze de speranță pline, Felibrilor ce te cântară, Rapsozilor-profeți... și-n fine... Dar pesimiștii vin să-mi zică; „Închipuire or miraj! Noi nu mai credem în nimică, Noi, am pierdut orice curaj! Tu Tramontana-ți strălucită Și ...
Traian Demetrescu - Doi bețivi
... Traian Demetrescu - Doi beţivi Doi bețivi de Traian Demetrescu Mă îmbătaseră de privirea, De gura unei dulci femei, — Și, beat, mă întorceam acasă Pe drumul strejuit de tei. La o răspînte-mi iese-n cale. Un om necunoscut, străin Era tot beat, — dar beat, săracul, De suferințe si de vin. Ne-am dat în vorbă despre multe, Ca niște liniștiți drumeți; Și ne-am mărturisit în fine Din ce pricină sîntem beți. „Ești beatâ€�, — mi-a zis el filosofic, „De fericire, de
Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza
... și facă, în închipuirea mai a tutulor, o reputație, dacă nu de un foarte inteligent, dar de sigur de un foarte corect om de stat și mai ales de finanțe. Metoda întrebuințată de d. Dim. Sturdza pentru ajungerea acestui scop, deși cam veche și tocită, însă sigură în țara noastră, consista în a se face d ... adică: Este adevărat că, înainte de intrarea d-sale în minister, d. Sturdza se afla personal vârît în daraveri cu concesionarii monopolului ? Asta nu-i de tăgăduit. Este adevărat, cum am zis noi în rândul trecut, că . Sturdza primea dela capii companiei tutunurilor o sumă însemnată pentru servicii ce d-sa le făcea ? E adevărat, de vreme ce nu am primit până acum nicio desmințire în privința acestei categorice afirmări, de vreme ce Românul de ieri, apărând pe d. Sturza în contră-ne, în două coloane nu găsește loc să pomenească măcar de această afirmare, ce-am făcut-o în numărul nostru de Sâmbăta trecută. Așa dar este adevărat, că d. Sturdza făcea trebușoare cu monopolul tutunurilor înainte de
... mândră de a o putea servi prin influența ce avea asupra unor corifei ai presei franceze. Acea jună artistă admirată pe scenă, urmărită de un cortegiu de adoratori, deprinsă a trăi în luxul și în plăcerile modernei Babilone, părăsi deodată calea aurită pe care călca de patru ani cu nepăsarea tinereții și se retrase în sanctuarul inimii sale. Regina banchetelor pariziene abdică de bunăvoie, și lumea o pierdu din vedere fără a înțelege motivul dispariției sale. În ziua când s-a decis a ... că noaptea întreagă Dridri n-a închis ochii. Triumful alungă somnul. A doua zi directorul veni să-i propuie un angajament de 500 franci pe lună. „Suma, zise el, nu e mare, dar va crește în proporție cu rolurile ce veți crea“. Contractul fu subsemnat, și dra Marie-AngĂ©lique Chataignez fu anunțată prin gazete ca una din pensionarele „Varietăților“. Fericită de ... căci toți adoratorii lor începuseră a flutura împrejurul ei. Una din ele mai cu seamă, Estera, îi declarase război neîmpăcat din cauza admirării ce avea contele de