Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��N��
Rezultatele 1351 - 1360 din aproximativ 2099 pentru L��N��.
Grigore Alexandrescu - Inima mea e tristă
... Grigore Alexandrescu - Inima mea e tristă Inima mea e tristă de Grigore Alexandrescu Inima-mi e-ntristată, Și-n lacrimi înecată, La fericiri trecute gîndește în zadar! Plăcere, mulțumire, Viață, fericire, Le-am gustat. A lor lipsă acum o simt amar. Acele ... schimbară-n chinuri, Și bucuria noastră în otrăvit venin! Cât rău după-atât bine! Așa furtuna vine, Când soarele zâmbește, când cerul e senin. Adio! N-am cuvinte Să-ți arăt tot ce simte, În astfel de minuturi, mâhnit sufletul meu, E o durere mare, Și suferinți, pe care A ... inima-ți lipsită De-un credincios prieten cu el nu va mai fi, Vei putea uita toate Plăcerile gustate? Simțirea se va stinge, și nu-l vei mai dori? Astă lege obștească Se cade să-ngrozească Amorul, care vremea atâta l-a-ntărit? În ce loc, pe ce cale, Călcând pasur'le tale, Vei avea drept a zice: aici nu m-a ... nu-ma-uita , Atunci, atunci gândește De mine că-ți vorbește: Asta-mi este nădejdea și de-asta mai trăiesc: Eu tot cred că e-n
Alexei Mateevici - Cântecul zorilor
... Hai, măi frate, hai, măi frate, Zorile s-aprind, Hai să căutăm dreptate, Voie și pământ. Plugărit-am viața toată Ș-am muncit noi rău, N-am văzut zi luminată, Numai greu, tot greu. Și pe umeri numai juguri Pân-acum am dus, În robie și lanțuguri Toate ni le-am ... amaruri, Ce ne-au apăsat; Și odorurile minții Noi le-am prăpădit, Căci în ceața neștiinței Tot am viețuit. Muncă, muncă și iar muncă, Alta n-am văzut; Și în munca noastră lungă Toate le-am pierdut. Am crescut în largi ogoare Roadă cu prisos, Dar din pâinea roditoare N-am avut folos, Căci ogoarele luate Fost-au de la noi; Nouă-n schimb ne-au fost lăsate Juguri și nevoi. Goi, lipsiți de toate-n lume, Vecinic înjosiți, La boieri n-avem nici nume. Pe pământul țării-mume Zăcem necăjiți. Dar destul! Venit-a ceasul, Ceasul așteptat, Ca să dăm noi jos necazul, Care ...
Ion Luca Caragiale - Cronica sentimentală
... cătunului, sub un umbrar de frunze de palmier: este capul atotputinte al bieților Tâmpiți. În jurul lui, alți câțiva Beduini, armați cu câte o lanciă 'n mână, un arc și o tolbă cu săgeți la spinare și un cuțit enorm la brâu, purtând câteva pene de struț înfipte 'n părul lor lung, și creț, compun curtea și se numesc favoriții consiliari. Aceasta este toată organizațiunea sociale a Tâmpiților. Acum, sunteți curioși să ... la urechiă, și apoi, cu un semn, congediează pe toți. Curtea se răsipește. Șeapte Beduini, mai marii celor mari, se răped pe cai, ia cuțitele 'n dinți, împumnă lancile și dau goană cailor prin cătun, sbierând ca niște posedați. Vai de Tâmpitul care se va găsi 'n calea lor ! îl trag în lanciă ca p'un iepure 'n frigare. Bieții Tâmpiți aud de departe sbieretele Beduinilor și dau năvală 'n bordeie; cei ce nu au avut pas să intre, se trântesc cu facia la pământ, ating țărâna cu fruntea și, aducând mâinile pe d'asupra ... zi la o parte pe câțiva Tâmpiți mai de căpetenie. - Bine, nefericiților, le ziseiu, cum nu vă vine odată ideea să vă sculați cu toții ' ...
Petre Ispirescu - Cotoșman năzdrăvanu
... Cotoşman năzdrăvanu Cotoșman năzdrăvanu de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o pereche de oameni. Ei n-aveau copii. Într-o zi, fiind cu voie bună, zise bărbatul către femeie: - Soro, de la mila lui Dumnezeu noi n-avem copii. Să mergem pe câmp și ce vom găsi, aceea să ne fie copil. - Bine zici dumneata, frate. Așa să facem, daca astfel ai ... țiindu-l ca un om, și se trântea cu el pe spate, altă dată îl făcea să se dea d-a rostogolul, lovindu-l cu câte o labă și se repezea după dânsul ca după șoareci. Când stăpânul casei se juca cu dânsul, ferit-a sântul să ... va ști el ce să facă pentru dânșii. Luă hainele ce-i dete boierul și se întoarse la stăpânul său. După ce îl îmbrăcă șiÂl învăță cum să se poarte la boierul, plecă cu dânsul. Ajungând, îi ieși boierul înainte și-l priimi cu toată cinstea. Când fură în casă, Mătăhuz împărat se tot uita pe dânsul. Oamenii casei începură să șopoiască și să-și dea coate ...
George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... scriitor, se cuvine să facem aici din treacăt o observație, să relevăm un curios fenomen de psihologie pe care istoria literaturii ne dă ocazia să-l constatăm adeseori, când confruntăm opera unui scriitor cu biografia lui. De pildă, un scriitor care duce o viață foarte castă, o viață de om cuminte ... Să nu uităm mărturisirea lui Goethe că a scis romanul lui Werther numai ca să scape de sentimentalism — și că, după ce l-a scris, s-a vindecat în adevăr pentru totdeauna... De aceea, când observăm că, de obicei, humoristul nu e un om ... acolo că marele filozof a dat cuvântului humor un înțeles prea restrâns, adică alt înțeles decât acela pe care suntem înclinați să i-l dăm noi. Și apoi, se pare că el s-a gândit numai la humorul englez și, mai ales, la o caracteristică a ... i de ajuns să aibă numai scopul de a provoca râsul; ea trebuie să aibă și mijloacele, adică darul de a-l provoca... Și apoi, să nu uităm că există unele încercări literare care provoacă râsul, adică sunt humoristice, deși autorul țintise la un efect cu totul
Ion Heliade Rădulescu - Adio la anul 1832
... tine nădejdea m-a vândut. Pomeniri scumpe multe eu întru tine strâng. Am plâns, am aflat pace, m-am bucurat, gemut, Ură, dragoste-n tine, prieteșug, dușmani... Ah! îngerul meu în tine ca tine l-am pierdut! Tu mi-ai adus atâtea ce nu mi-au adus ani. Acuma treci! adio! ș-asupră-mi tu ai tras Povara ce mă ... te duci. O! p-a mea frunte câte cugete rânduri trec!!! Faptele mele-n tine ca semne au rămas, Tu le păstrezi, și-n
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana
... răpuie și-și ținea casa cu rostul ei, stropolind și deretecând prin vecini. Pleca din revărsatul zorilor și se întorcea pe la amurg cu alba-n căpestere: cu de-ale gurii pentru ea, cu boabe pentru păsări și cu oscioare-n poală pentru căței. Și să fi văzut cum toate lighioanele curții îi ieșeau înainte, parcă erau dăscălite. Cloșca cu puii: clonca-clonca. Dolfa cu cinci ... eu. — Bun o fi... îngână biata fată pe gânduri, ș-o podidiră lacrimile. Într-un rând a venit beat mort, că nu-l mai țineau picioarele; ș-a dat peste cățeii Dolfei, care dormeau grămadă în bătătură. Dolfa s-a repezit și ea, și ... săraca Dolfa, câțiva pași, împleticindu-se, cu sângele și cu puii dâră după dânsa, ș-a căzut moartă în mijlocul lor! Și eu n-aveam pe nimeni decât pe ei. Mă simțeau din depărtare. Și de nu puteam să le dau îndestul, știi, ca oamenii, mă credeau. După ce ... Mă zmâcii din mâinile lui. Îmi dădu la picioare și începu să se roage: Dușinca! dușinca . Era beat. I-am înfipt pumnii în ceafă și ...
George Coșbuc - Gramatica și medicul
... la școală pe două luni, cu dorul Să fac din el gramatic și retor, căci feciorul Isteț era la vorbă și gând, un îndrăcit, Da-n lună cu piciorul. În școală eu, firește, voind să-l introduc În taină de gramatici, încep cu poezia; Iau versul Iliadei: Să-mi cânți, muză mânia, Căci ea pe mulți trimite la iad, apoi apuc ... școală și prinde să recite: Să-mi cânți, muză mânia, căci ea pe mulți trimite La iad; vestitul doctor a prins să criște-n dinți Ca cei scoși din sărite. Atâta i-a fost școala baiatului; de-atunci El n-a venit la mine, căci tată-său pesemne Ținea c-aceste versuri sunt oarecum nedemne De-un doctor; dar în fine dai versuri ...
George Topîrceanu - O. Goga: Vade retro...
... cu ochii tulburi, Bicisnic făcător de rele, Te-ai agățat odinioară De haina strălucirii mele. Și te-am răbdat să-mi stai alături Și nime n-a putut să știe Amarul ce l-am tras cu tine În scurta noast' tovărășie. O, blestemată fie clipa Când ai purces apoi în țară Ș-ai cumpărat tipografie Să-mi faci ...
... 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Nu-i vorbă, răi sunt oamenii, încât mai răi nici n-ar putea să fie. Chiar și acela pe care toată lumea îl știe de bun își are ceasurile de răutate, și nu avem decât să ... lucrurile. Dar gura satului prea face dintr-un țânțar un armăsar. Pe când Marta și Toader vorbesc numai așa, ca să nu tacă, cei ce n-au ce face le pun floare la ureche. Cu totul fără nici un temei nu sunt însă nici vorbele babelor. Prea se potrivesc tinerii la ... cine Florea Cazacului și cine este Cos- ma Florii Cazacului? Un copil nevârstnic o știe pe de rost. Om să-i pui alăturea și să-l cauți în șapte sate, nu găsești unul mai bun decât Mihu, care nu-și mai știe rubedeniile și cuscrii și finii și care nu-și ... în când, dar foarte arareori, Miron scotea din șerpar un fluieraș, pe care cânta câte o doină plină de duioșie, încât oprea răsuflarea celor ce-l ascultau. Din când în când, numai arareori, scotea Miron fluierașul său; îl scotea însă totdeauna când Marta îl ruga; ba era chiar destul ca ea
Constantin Negruzzi - Chelestina
... aflat chip a enhirisâ amorezatii sale un bilet prin cari o înștiința aceea ci ea acum știa pre bine. Mânioasa Chelestina de abiĂ© l-au cetit și îndată cu defăimări l-au triimes lui don Pedro înapoi: dar cum ea avĂ© o minunată țâneri de minte, au știut scrisoare de rost, și după 8 zile i ... greșala, îți dau un apartament în casăle meii, vino di șăz într-însul și lasă pi această bună fimei plângând di bucurii.â€� Multă vremi n-au vrut, dar în sfârșit priimești schimbul, sărutând mânile evlaviosului ei copil. Niciodată un împărat n-au stăpânit un palat cu atâta bucurie încât au sâmțât don Pedru așăzându-să în căsuța maicii săli. în dreptul fereștii Chilistinii, îndată ci sară ... dimpotrivă Portugaliei. În vremea aceea, don Pedro nu s-au putut mântui de mulțămitoriu Enric și de tatăl său; fără să vroiascâ a-l lăsa măcar un pas, l-au silit ca să vie acasă la ei. Pedro, socotind că Chelestina văzându-l, va afla pricina întârzierii sale, s-au supus a-i urma. Sosăsc; Alonț aleargă în odaia nepoatii sale pentru ca să o înștiințăzi ...