Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN TRECUT
Rezultatele 1361 - 1370 din aproximativ 1603 pentru DIN TRECUT.
Gheorghe Asachi - Lupii și oile
... dușmănie, Lupii pace au făcut Cu păstorii și cu turme. La îmbi de folos era Ca masacrul să se curme, Diși lupii i dizbârna, Păstorii din a lor piele Făceau bune cojocele, Încât oaia-n liniștire Nu putu mai ca să pască, Dar nici lupul cu lesnire N-au ... Urma liniștea în țară; Pe cât lupii tinerei N-aveau dinte, n-aveau ghiară, Au fost blânzi ca niște miei. Dar îndată ce la trup Din lupșor ieșit-au lup, Apetitul firesc mână Să se-ncrunte la o stână Ce-i lipsită de păstori. Atunci lupii răpitori De oi și de ...
Mihai Eminescu - Atât de fragedă...
... În calea vieții mele ieși. Abia atingi covorul moale, Mătasa sună sub picior, Și de la creștet pân-în poale Plutești ca visul de ușor. Din încrețirea lungii rochii Răsai ca marmura în loc - S-atârnă sufletu-mi de ochii Cei plini de lacrimi și noroc. O, vis ferice de iubire ... cu-a farmecului noapte Să-ntuneci ochii mei pe veci, Cu-a gurii tale calde șoapte, Cu-mbrățișări de brațe reci. Deodată trece-o cugetare, Un văl pe ochii tăi fierbinți: E-ntunecoasa renunțare, E umbra dulcilor dorinți. Te duci, ș-am înțeles prea bine Să nu mă ...
George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Blesteme
... George Topîrceanu - Tudor Arghezi: Blesteme Tudor Arghezi: Blesteme de George Topîrceanu Ușure, prin leșia dimineții, La ceasul când se iscă precupeții Am fost lovit din trecere o babă Ce se ivise-n calea lumii, slabă. Gândul, rămas în urma mea, O a ghicit zicând pre ea: În două ... i în ochi albeață, În păr mătreață, În nas roșeață, În inimă un ceas rău. În piept o scoabă Și-n pat o babă. Fă din el păpușe, Să-l strivească-n ușe Fată jucăușe: Să-i smulgă urechea și țâțele, Să-i curgă prin coate tărâțele, Stuchi-l-ar mâțele ...
Anton Pann - Norocul și mintea
... zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare, nu i să par grele. Norocu-mprotivă-ncepe iar să zică, Mintea, d-altă parte, nu să lasă mică, Din vorbă în vorbă Norocul îndată De necaz și ciudă vru Mintea să bată. Dacă văzu Mintea că nu să-nțelege Ș-o s-ajungă treaba ... a dat voie, zicînd : -Nu ne cere, Ci poftim alege singur pe plăcere. Luînd împăratul și, cînd vru să plece, Pe lîngă ciobanul cu-ntîmplare trece. Și lungit îl vede unde-i era patul, Făr-a băga-n seamă de loc pe-mpăratul. Întrebîndu-i zise : -Dar acest ce ... aceste cuvinte, Și mai vîrtos zise că această treaba Fără-ntîrziere să se facă-n grabă, Ca nu cumva asta mare norocire S-o soape din mînă cu vro preltmgire Deci la prinz poftiră pe neguțătorul Ca să-l ospeteze și să-și spuie dorul Mînînd dar la masă cu toți ... Ce fel să se poarte către împăratul, Cum cu a sa fiică, cum cu tot palatul. Le zice o dată, iar le poftorește, ...
... de fiecare parte, să se cumpănească; opt sedile cu brânză — patru și patru; iar deasupra, moț, cei doi băieți ai stăpânului, veniți la stână din ajun, spate la spate, să nu-și scoată ochii. Dar pe când ciobanul, ștergându-și sudoarea cu dosul mâinii, de pe frunte, aducea poclada s ...
Constantin Negruzzi - Chelestina
... care, înarmați cu săbii și cu beta, să slujă asupra lor; viteazul Pedro uită toate pentru ca să alergi asupra nevinovaților: el rânești pe doi din spadasini; și gonește pe cielalți trii. Cari este înspăimântare sa, cunoscând în acei ci i-au izbăvit pe Enric și pe tatăl său Alonțu! Tinerii ... răli pre obicinuiți în Ișpaniia) și, fără vitejîia lui don Pedro, bătrânul scump și tânărul școler ar fi avut mari nevoi a scăpa din mâinile lor. Pedro căuta a să mântui de mulțămirile lor; dar Enric să giura că nu-l va lăsa toată noapte. Diznădăjduitul Pedro ... nu vedi nimic și nimine nu răspunde. Frica o cuprinde: ea nu mai știi ci trebui să facă. Să va întoarci ea acasă? Ieși-va din târg ca să-s ducă să caute caii și oamenii lui don Pedro, ci o aștepta? Ea să îndoiești, să îngrijăști, dar tot mergi. Curând ... tremurând dac-îi departe de poarta cetății? Acest om i-o arată. Chelestina îs mai vine în simțiri; ea prohorisăște cu mai mult curaj, iesă din Grenada și nu afla pe nimine, însă tot nu învinovățăști pe amorezatul său, socotești că-l va afla mai înainte: ea să depărtează, să cutremură ...
Ștefan Octavian Iosif - Mugur, mugur, mugurel...
... de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif În orașul ăsta am deschis eu ochii; Salutare, locuri mândre, scumpe mie! Doina doicei mele din copilărie Sună-n tot orașul: doica-mi cântă mie? Glasul ei e-acesta? ori poate mă-nșel: "Mugur, mugur, mugurel!..." A plecat, odată ... voios, Azi, bătrân, se-ntoarce tot pe-aceeași cale... Hei, de-atunci ce mult e... griji, necazuri, boale, Bucurii puține, și atâta jale! Cum mai trece vremea..." trist îngână el: "Mugur, mugur, mugurel!..." Oare unde sunteți, tovarăși de joc? D-aș vedea pe unul barem dintre voi! Să mai stăm de ... murgul meu — nuia, Merg la jgheab, devale, și îi dau să bea... Hii, murguț, în lume, zboară rândunel... "Mugur, mugur, mugurel!..." Clătinat răsună clopotul din turn, Calul, călărețul cad de oboseală... E-n amurg... acasă doica mă ia-n poală... Ațipesc, și visuri mândre mă înșală; Doica mă alintă, cântă ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Mugur, mugur, mugurel...
... de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif În orașul ăsta am deschis eu ochii; Salutare, locuri mândre, scumpe mie! Doina doicei mele din copilărie Sună-n tot orașul: doica-mi cântă mie? Glasul ei e-acesta? ori poate mă-nșel: "Mugur, mugur, mugurel!..." A plecat, odată ... voios, Azi, bătrân, se-ntoarce tot pe-aceeași cale... Hei, de-atunci ce mult e... griji, necazuri, boale, Bucurii puține, și atâta jale! Cum mai trece vremea..." trist îngână el: "Mugur, mugur, mugurel!..." Oare unde sunteți, tovarăși de joc? D-aș vedea pe unul barem dintre voi! Să mai stăm de ... murgul meu — nuia, Merg la jgheab, devale, și îi dau să bea... Hii, murguț, în lume, zboară rândunel... "Mugur, mugur, mugurel!..." Clătinat răsună clopotul din turn, Calul, călărețul cad de oboseală... E-n amurg... acasă doica mă ia-n poală... Ațipesc, și visuri mândre mă înșală; Doica mă alintă, cântă ...
George Topîrceanu - Noapte de mai
... Sunt ghete mari ,,americane" Și ghete mici cu tocul nalt... Acum odaia-ți pare mică. Te uiți cu silă împrejur... Un fum subțire se ridică Din lampa ta cu abajur... Și iată, ca-n atâtea rânduri, Ai devenit sentimental, Privind cu ochii duși pe gânduri Pantoful delicat de bal. În căptușala ... o bancă solitară, În noaptea tainică de mai... Și-ți tremură deodată mâna Când te gândești c-ai săruta, În raza lunii, pe stăpâna Pantofului din mâna ta. O, mâna ta rudimentară, Cu piele aspră, de toval!... Acum în pieptul tău coboară Revolta caldă, ca un val. Alungi vedeniile triste Din ... după tine. Se-nalță mii de baricade Și cad palatele-n ruine. Tu vezi în noapte mii de torții, ,,Femei cu părul despletit", Prin aer trece duhul morții Și-al răzbunării vânt cumplit!... Dar până-atunci, la judecată, Pe trepiedul tău barbar, Cu fruntea-n mână rezemată Ai adormit... Sărman cizmar ...
Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești
... făcându-se și ca o luminare arătându-se, ca să se poată ajuta cel ce nu știe de la cel ce știe și cĂ©le din întunĂ©rec să iasă la lumină. Că nici unul în lume nu iaste carele den sine numai să știe și nici unul nu au aflat ... doi într-un chip nu povestesc, ci unul una, altul alta băsnuiaște. Unde nici de la acĂ©lea nici o adevărată știință n-avem nici din cântecele cari vestesc de vitejii, au de alte fapte ale domnilor și a altor vrĂ©dnici oameni, ce au lucrat, cari dupe la ... fost, ci și foarte împrăștiiat și prea pe scurt pomenesc lucru și făr' de nici o orânduială sau tocmeală. Mai trudit-am încă ca doar din hrisoavele domnilor ce sunt pre la boierime și pre la mănăstiri date și la sate, câte am putut vedea, să poci scoate cevași, ca să ...
... își greșiră Și cu mort cu tot îndată Căzură în rău dodată. Cei vii sta să se cufunde Și mortul sălta prin unde. Iar cei din apă afară La vii nici nu să uîtară, Ci-ncepură guri să facă : -Săriți, că mortul să-neacă ! Toți după mort alergară Și pe cei ... glonțul căzură Și nici nu să mai văzură. Cîți săraci sînt ce n-au pîine, Cît să dea nici la un cîine, Și vînd sculele din casă Să facă pentru morți masă, Las pe cei vii să postească, Ca pentru morți să-mpărțească. Această lucrare se află în domeniul public în ...