Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA (PE) OCHI
Rezultatele 1371 - 1380 din aproximativ 1528 pentru CA (PE) OCHI.
Vasile Cârlova - Păstorul întristat
... spuse cu jale Uimite toate sta împrejur: Râul oprise apa din cale, Vântul tăcuse din lin murmur. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejuni Și ascultându-l iarba uitase, Pătrunse toate de mila lui. Câinele numai mai cu durere Stând lângă dânsul căta în jos Și ca s-aducă lui mângâiere, Glas câteodată scotea milos. Eho, ce zace de om departe, Îl auzise din loc ascuns; Și cu suspinuri de greutate La ... silă, Ce foc, ce chinuri, ce gânduri ai? Viața voastră necazuri n-are: E simplă, lină, fără dureri, Și-n toată lumea nici o suflare Ca voi nu gustă multe plăceri. Vouă natura vă este dată; Câmpii și codrii voă zâmbesc; Vânturi și râuri voă arată Cum curg de dulce, cum ... își varsă Spre fericire voă deplin.â€� El cu suspinuri atunci răspunse: „Frate, se poate vrun muritor Oricât să n-aibă dureri ascunse, Fie pe scaun, fie păstor? Orice viață supusă zace Sub patimi grele mult mai puțin! Soarta nu lasă un om în pace Cu mulțumire a fi ... Sau bogăție eu nu doresc. Acestea toate drept o părere, Drept nălucire le socotesc. Dar mai puternic, greu a supune Orice simțire, simț
Mihai Eminescu - Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer
... Eminescu GOETHE Spun popoară, sclavii, regii Că din câte-n lume-avem, Numai personalitatea Este binele suprem. * Nu faci efect; nesimțitori Rămân cu toții? Fii pe pace: Când piatra cade-n mlaștină, Ea nici un cerc nu face. * Ca-n ziua care lumii te dete, în tării Sta soarele în crugu-i spre-a saluta planeții; Crescuși dup-acea lege, de ea ... c-o grabă, Parcă gonește cu zor să stingă vro casă aprinsă, Dar abia dă de pragul vilei de țară și cască. Greu se-ntinde pe somn, ori caută alte petreceri, Ori dorit de oraș, se-ntoarce să-l treiere iarăși. HORAȚIU Pietre scumpe, marmură, fildeș, icoane și statui, Bani, veșminte ... sunt Cu-admiratori puțini de tot. Căci cei mai mulți de pre pământ Ce-i rău drept bine îl socot. Aceasta orișicând se vede Și ca o ciumă pare-a fi. Dar eu mă îndoiesc a crede De ea că ne vom mântui. Un singur mijloc am ...
Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea...
... lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie, De ți-ai da viața toată, Nime-n lume nu ne știe. Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. Printre crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n ... ți se mai șede, Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. Tânguiosul bucium sună, L-ascultăm cu-atâta drag, Pe când iese dulcea lună Dintr-o rariște de fag. Îi răspunde codrul verde Fermecat și dureros, Iară sufletu-mi se pierde După chipul tău frumos ... cu unde-n spume, Între trestie le farmă Și visând o-ntreagă lume Tot nu poate să adoarmă. De-al tău chip el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât ...
Mihai Eminescu - Lasă-ți lumea ta uitată
... lumea ta uitată, Mi te dă cu totul mie, De ți-ai da viața toată, Nime-n lume nu ne știe. Vin' cu mine, rătăcește Pe cărări cu cotituri, Unde noaptea se trezește Glasul vechilor păduri. Printre crengi scânteie stele, Farmec dând cărării strâmte, Și afară doar de ele Nime-n ... ți se mai șede, Nu zi ba de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. Tânguiosul bucium sună, L-ascultăm cu-atâta drag, Pe când iese dulcea lună Dintr-o rariște de fag. Îi răspunde codrul verde Fermecat și dureros, Iară sufletu-mi se pierde După chipul tău frumos ... cu unde-n spume, Între trestie le farmă Și visând o-ntreagă lume Tot nu poate să adoarmă. De-al tău chip el se pătrunde Ca oglinda îl alege - Ce privești zâmbind în unde? Ești frumoasă, se-nțelege. Înălțimile albastre Pleacă zarea lor pe dealuri, Arătând privirii noastre Stele-n ceruri, stele-n valuri. E-un miros de tei în crânguri, Dulce-i umbra de răchiți, Și suntem atât ...
Mihai Eminescu - Când iarăși glasul
... vei? Din neguri reci plutind te vei desface? Puterea nopții blând însenina-vei Cu ochii mari și purtători de pace? Răsai din umbra vremilor încoace, Ca să te văd venind - ca-n vis, așa vii! Cobori încet... aproape, mai aproape, Te pleacă iar zâmbind peste-a mea față, A ta iubire c ...
... Gelu Vlaşin - 20:37 â†�â†� 20:10 20:37 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 20:48 →→ gândurile ca niște lilieci stau gata să-mi cadă din gură pahare de iaurt dietetic sau bolboroseala vinului fermentat în pivnițele statului oamenii mușcă în atelier doar ...
Ștefan Octavian Iosif - Basm neisprăvit
... Ştefan Octavian Iosif - Basm neisprăvit Basm neisprăvit de Ștefan Octavian Iosif A fost o fată de-mpărat Frumoasă ca o zână... A fost o fată de-mpărat Cu ochi vicleni, cu păr buclat, Cu inima păgână. Sta visătoare-odată-n prag Și-un paj trecea pe scară, Sta visătoare-odată-n prag, Și-n treacăt îi șopti: "Mi-ești drag, Mi-ești drag din cale-afară!" A doua zi ...
Mihai Eminescu - O stradă prea îngustă
... O stradă prea îngustă O stradă prea îngustă de Mihai Eminescu O stradă prea îngustă Părea că se făcea  Și case lungi și negre Pe două părți era. Pe dânsa nu lucește Un singur felinar  Eu trec încet și fluier În suflet cu amar. Deodată simt în urma-mi Venind, tiptil-tiptil, Pas ... păreche. Căci tu ești, tu iubită! Și am dorit, ah, cât! Să fim odată singuri Și iată-ne-n sfârșit! Nici știi, copilă dulce, Câte pe suflet am! De când te întâlniră Ochii mei, te iubeam; Mi-erai atât de dragă  Mi-era atât de dor  Încât credeam adesea ...
Vasile Alecsandri - Horea și Cloșca
... Vasile Alecsandri - Horea şi Cloşca Horea, Cloșca-s la un loc Ș-au aprins un mare foc Și cântă voios în joc: ,,Pe cel câmp pustiu și-ntins Arde-un foc de noi aprins. Las' să ardă și să crească, Ca-i în țara ungurească! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean, musteață lungă! Zis-am morții să te-ajungă! Zis-am parăi să te ardă, Zis-am crucii să ... Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Ungurean, câine turbat! Multe-n lume ți-am răbdat, Dar venit-a timpul meu Ca să mă răzbun și eu! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! Cum răcnesc jivinele! Cum s-aprind slăninele! Cum ard toate satele De-și curăț păcatele! Trageți hora ca să joc La lumina celui foc! M-am suit la munte-n zori Ș-am prins fulgerul din nori, Și de sus din înălțime L ...
Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"
... tradițiunea fidelă, și alăturea cu ea pre acei lăutari, cari, încă la Roma, aveau deprinderea a cânta la ospețe faptele oamenilor celebri. 4 Pe timpul lui Attila 5 , la palatul Biciului lui Dumnezeu, ca și mulți secoli după aceea la curtea domnilor români, singuri lăutarii fac istorie. 4 Soliti sunt primis temporibus in epulis canere convivae ad ... critică: „Acel (5) pus lângă Attila ne trimite în josul paginii la autorii antici, din care izvorăște dlui Ureche această știință. Acolo găsim numit, pe lângă Priscus, și pe Am. Marcellinus. Ammianus Marcellinus citat pentru timpul lui Attila? Mare descoperire! Ammian (născut pe la 330) era de mai mulți ani mort când a început domnirea lui Attila (434, 453), și istoria lui merge numai pănă la ... Singurul punct în discuție este: citarea lui Amm. Marcellinus pentru timpul lui Attila. Să relevăm deocamdată cuvântul până vârât acum de dl Ureche înaintea cuvintelor pe timpul lui Attila. Acest până nu stă în pasagiul criticat. Dl Ureche continuă: „Ce este greșit în aserțiunea mea când, citând pe
Ion Luca Caragiale - Prea sărac
... place către primăvară Să mănânc ochiuri cu spanac. — Și nici spanac, nici ochiuri simple Nu pot să gust... sunt prea sărac! În post simțesc, pe la Teatru, Dureri de inimă. Ce fac? Nu pot să intru und-se iese, Roșind îmi zic: „Sunt prea sărac!â€� Atunci — o ... groparul Îmi ia cadavrul și, posac. Șoptește între dinți în silă: „După ce-i greu... e și sărac!â€� Am renviat apoi, și iarăși Ca mai-nainte strofe fac... 1 Amețit de băutură, cherchelit; zăpăcit, năuc. Un critic fără milă-mi spune: „Ai început iar prea sărac!â€� Și ... să cunoască și altă lume această veselă satiră, fără multe pretenții, scrisă de marele dramaturg într-un moment de extremă veselie, împreună cu subsemnatul care, pe cât îmi aduc aminte, nu eram tocmai trist și nicidecum indispus. Ca să se știe și mai bine ordinea în care am colaborat, pot spune că cea dintâi strofă e de Caragiale, a doua de ...