Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUI
Rezultatele 1381 - 1390 din aproximativ 2162 pentru LUI.
Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou
... mijlocul iernii, pe când afară viscolește și gerul frige pârjol, privitorul, lăfăindu-se în loja sa somptuoasă, în care aburește o căldură ca în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână ... adresa calului și acesta în trap accelerat porni înainte. Îmi îmbodolii fața cu gulerul blănii. Nu vedeam nimică. Îmi părea că mă aflu în luntrea lui Haron3, ce luneca cu mine în prăpăstiile Hadesului4. Trecu ca o oră de călătorie ce-mi păru o eternitate și, cuprins de oarecare tulburare spirituală ... de a cugeta la chestii filozofice, ei se dedau cu indiferență curentului mișcărilor vieții cu feluritele ei schimÂbări, lăsând dezlegarea lor în seama lui
Ioan Slavici - Ileana cea șireată
... sa aduca. Sosind la curte, Ileana intra in ruptul sufletului in curtea imparateasca si grai catre bucatarul cel mare: - Pentru numele lui Dumnezeu! n-auzi tu cum te striga imparatul? Mergi iute, ca sa vezi ce si pentru ce si care pricina! Bucatarul isi lua picioarele pe ... si sa vina. Sosind la curte, ea intra in ruptul sufletului in pivnita si grai catre pivnicerul cel mare: - Pentru numele lui Dumnezeu! n-auzi cum te striga imparateasa? Fugi si vezi cum, ce si pentru ce pricina! Pivnicerul isi lua picioarele pe umeri si se departa ...
Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare)
... o pereche de pinteni lungi ca sulița urieșului Goliat , este plăcut și poftit la toate balurile; și damele, care obicinuit șed pe scaun, primesc poftirea lui la un joc cu bucurie și, spre mulțumire, îi aruncă câteodată o căutătură dulce prin niște gene afumate de patruzeci de ani. Cavalerul are toată ... legătura de gât de atlaz neagră și gulerul fracului căptușit cu catife; de abia la al doile sau al treile an a intrării lui în lume, începe a se deprinde cu pălăria-clacă, cu pantaloni collants și cu papuci cu cătărămi de la Miculi . Dar atunce i ... pe o carte un galbăn, este prăpădit, și jocul îi este urât. Nu ți-oi vorbi nimică de strălucitele baluri ce se da în vremea lui Muruz și a lui Calimah , unde se îndesa cea mai bună societate din Iași. Balurile de atunce nu sămăna nicidecum cu suarelele de astăzi. Luminația ce se făcea în ... că era bal la cutare și cutare boier. Astăzi, de abia spre încălzirea vizitiilor, doi-trii tăciuni ard la poartă întocmai ca focul din ograda lui
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Irinel
... M-am apropiat de cosciugul lor. Nu eram singur. Trebuie să știți că tata a lăsat o avere frumușică. Erau dar la capul lui mulți care nu-l putuseră suferi. Se vorbea de un testament. Mi-aduc aminte de unul din familie, despre care tata zicea: "Nu ne-a ... meu. Un om foarte bun, cu un singur cusur: pierduse toată averea în cărți. Am găsit în hârtiile tatei o sumedenie de polițe de-ale lui, iscălite frumos, cu floare, dar neplătite. M-am apropiat de catafalc, convins că voi plânge cum nimenea nu mai plânsese. Casă părintească fără părinți! Cineva ... mi îndoise averea?... Da. Mi-era rușine ca, îndată ce ajunsesem vârstnic, sa-i cer socoteală, ca și cum m-aș fi îndoit de cinstea lui?... Da. Ei șir?... De aceea rămăsesem eu la epitropie? Dacă v-ați uita cam la o parte, m-aș înroși și v-aș răspunde: da ...
Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act
... 18 20 Scena 19 21 Scena 20 22 Scena 21 23 Notă Distribuție Persoane LIONESCU, fiiul boierului proprietar MIRON și TERINTE țărani fruntași DOMNICA, femeia lui Miron VOCHIȚA, femeia lui Terinte Scena se pitrece într-un sat, în dreapta și în stânga câte o casă țărănească, în fund clopotnița bisericei. Scena 1 Miron, Terinte MIRON ... zău m-aș apuca că dacă... TERINTE: Te-nșeli, cumătre! Ba eu m-aș apuca că dacă cuconașul îmbla, Domnica... MIRON: Domnica! E, cerce d-lui, și-i videa cum mi ți l-a lua cu o prăjină. Dar Vochița... ha, ha, ha. TERINTE: (îngânându-l): Ha, ha, ha ... la târg c-avem treabă. VOCHIȚA: Cum! vrei să te duci și să mă lași singură. Hi, hi, hi! (Se face că plânge.) TERINTE: (încet lui Miron) Vezi, Miroane! știi ce? Dă cei cinci cârlani, și nu mai zice nimic. MIRON: Așa! asta nu va să zică nimic. Domnico! Domnico! Da ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fanta-Cella
... umflu să îndruge Tarantella din Neapole , el plânge întruna, tovarăș trist al inimii mele. Burduful cimpoiului se umflă, ca o lighioaie ce înviază, și țiuitul lui, lung, migălit, îngânat părea ca o veste tristă din capătul apelor. Ochii lui moș Fanta luminară în negura orbitelor. Fermecat de amintiri, începu să spuie: "Când lumea nu era pustie și soarele răsărea de două ori, fără să ... ghiceai gând, nici simțire omenească. Și glasul Cellei suia fără căpătâi, repezindu-și dorul, nedeslușit și rece, între mare și cer." Cimpoiul, chinuit la subțioara lui moș Fanta, se tânguia ca și cum cineva l-ar fi sugrumat. Sunetele năvăleau afară înghesuite, repezi și jalnice. — De unde vii, Cella... odor ...
... au trecut pe ici, vă mai măcinam eu făină? Mai stătu puțin pe gânduri și adăugă: Pai asta-i treaba premarului. — A lui, răspunse călărașul, mă duc să-l chem. Da până atunci dă un țol, o rogojină, să-l învălim. — Da lasă-l, că deghe s ... mai răsunau, focul se stinsese. Numai ceasornicul cel mare și rotund din perete bătea rar, înăbușit, ca de aiurea; și scuturând clipele din zimții roților lui, regula parcă mersul ninsorii. Un urât de moarte, un urât dintr-acele care se strecoară în suflet ca otrava, care se schimbă în spaimă cuprinse ... Să-i strige, dar cum? Cuhnea era departe. El singur își deprinsese slugile să nu vie decât chemate, ca să nu-l stânjenească în socotelile lui
... l închipuim, căcÄ așa-l scim pe barbarul medieval – e omul stăpânit de un singur gând: că el este el însuși, singur în felul lui, maÄ presus de toțÄ și de tĂ³te, și că i se cuvine să-Ä țină în supunere pe toțÄ și tĂ³te să le ... el sĂ³rta luÄ Francisc de Guise și a fiiuluÄ sĕŠHenric, a luÄ Vilhelm de Orania, a luI Henric III, și a luÄ Henric IV; sĂ³rta lui Wallenstein a avut-o, căcÄ așa era timpul în care trăia; mișelesce a fost ucis, dar TurciÄ n’aÅ maÄ îndrăsnit ...
Ion Luca Caragiale - Dintr-un catastif vechi
... ce venit frumos: peste șaptezeci de mii de galbeni pe an! Dar duhul cel rău, pizmașul, s-a însărcinat să turbure liniștea robului lui Dumnezeu; căci, precum aflarăm de la cocoana Luța astă-seară, iată cum s-a petrecut pricina: „De un an și mai bine ... peste casa lui revarsă acela care-l cununase, harul domnului, ploaie de aur. În seara cununiei, înaltul slujitor al altarului, vrând să dea bine-cuvântarea lui tinerei perechi, a rămas încremenit când a dat cu ochii de mireasă; așa s-a simțit trăsnit de nurii ...
Ion Luca Caragiale - Partea poetului
... se duce la domnul si zice: — Doamne, iar a venit Poetul... Eu aș zice să-l primești și să-i dai și lui ceva, că prea a rămas fără parte pe lume... — Ce să-i dau, Petre?... Nu i-am spus că nu mai am ... și mândru. — Ei! zice domnul; mi-am găsit beleaua cu omul ăsta... — Doamne — zice Petre — eu stiu ce i-ar trebui lui... — Ce? — Nu-i vreun lucru mare: o cutie cu penițe, un clondir cu cerneală și trei topuri mari de hârtie. — Dă-i ... e cam... — Cam cum, doamne? — ... Cam... găgăuță... Nu ți se pare și ție? — De! doamne — răspunde Petre — fiecare cu partea lui
Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale)
... Bucuresti Iubite confrate, De două luni de zile am înalta onoare de a fi numit director general al teatrelor în locul onor. d-lui C.I. Stăncescu, demisionat în urma unei inspecțiuni finanțiare, care a găsit casa teatrului într-o stare foarte neregulată. Numirea mea a făcut ... toamnă, Toți pentru unul și unulpentru toți, Politicalele, Adevăr, dar cu măsură, Trei pălării, Oaia rătăcită, Femeile noastre, comedii; Macbeth, Pascal Fargeau, Bastardul, Fiica d-lui Fabrițiu, tragedii și drame; poate și Visul unei nopți de vară, cu muzica lui Mendelssohn, redusă, se înțelege, într-un mod rațional la proporțiile mijloacelor noastre; iar mai târziu, pe lângă altele, și o comedie nouă de subscrisul, la ...