Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE MARE
Rezultatele 1381 - 1390 din aproximativ 2071 pentru PE MARE.
Ion Luca Caragiale - "Constituționalul" poet
... de lirism. Așa, de exemplu, focul de la Teatrul Maican îl inspiră să ne dea câteva rânduri de înaltă poezie. Se știe că sinistrele inspiră pe poeți în cel mai înalt grad. Cutremurele, uraganele, trombele, incendiile mari sunt tot atâtea pretexte lirice. Să scoatem florile alese ale bucății din Constituționalul. Iată ... sergentul postat în fața tribunalelor a fost atras de un fum puternic.â€� Văzându-se atras, ce face sergentul? “Își aruncă ochii pe acoperișul caselor, unde ieșea o coloană de fum puternică și deasă. Împrejurimile erau luminate a giorno de puterea focului... Focul era în toată ... cum a luat foc dintr-o mică neglijență un teatru așa de bine aranjat și... asigurat contra incendiului!â€� Asta în adevăr este mare minune: cum să poată arde un edificiu bine aranjat și mai ales asigurat tocmai contra incendiului? Asta e tot așa de absurd ca și încetarea ...
Gheorghe Asachi - Stomahul și mădulările
... dezbinat Zis-au: Lauda ș-orice bine La boierii țărei vine, Când în pace și-n război Purtăm sarcina tot noi! Împutând deci în mânie Pe Senat de tiranie, Iute iesă din cetate Tot poporul ca să-și cate Nouă patrie, alt pământ, Și dodată se așază Pe un munte ci-i zic Sfânt. Dar Senatu-i deputează Pre Menenius înțălept, Ce-mblânzind nedreaptă ură Prin a sa cimilitură Îl aduse ... brațul se întinde, Mâna la nemic nu prinde, Și stomahului zic toate: Lucre sângur, dacă poate! Îns-aceast-a lor mânie Au fost mare nebunie; Fiecare mădulare Pe stomahul tot întartă, Dar pe sine însaș ceartă, Că-n curând au obosit, Și când toate au amorțit Mădulările rebele Cam târziu au înțăles Că spre comun interes Mai mult ...
George Topîrceanu - Singur (Topîrceanu)
... și chel Oștiri din șapte neamuri să moară pentru el ! Făclia luminează fantastice vitraiuri Și-n umbra colorată ca umbra din seraiuri, În liniștea capelei pe-o treaptă-ngenuncheat, Cu fruntea-n mâini se roagă bătrânul împărat: — "Stăpâne, codrii urlă și râurile gem, Din fiece colibă se-nalță un blestem ... iartă, noi nu te vom ierta !..." Tresare împăratul. Mișcând încet din buze, Încearcă să-și adune gândirile confuze... Dar două diamante strălucitoare curg Încet-încet pe nasul bătrânului Habsburg, Și-n liniștea solemnă, cum pică pe
George Topîrceanu - Th. Speranția: Câinele ovreiului
... ntr-o vară, Nu știu unde, în ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, îi sare înainte Un dulău urât și mare. ,,Ce să fac acum? se-ntreabă Bietul Ițic supărat. Dacă strig să vie omul, Pân' să vie — m-a mâncat! Dacă plec ... iară, — Aș pleca eu bucuros, Dar dulăul e în stare Să m-apuce pe din dos... Nici încolo, nici încoace, Eu mai bine stau pe loc; Și-am să-l iau cu vorbă bună, — Chiar așa să am noroc!" — Moi Grivei, zic zou, ascultă, De când umblu eu ... venit? N-am să stau un an la dânsul, Plec îndată la haham... Dar dulăul se repede Și mai tare: Ham! ham ham! — Stai pe loc! Ai-vei mi-e frică! Ci păcat că n-am o pușcă! Badi Gheorghe, badi Gheorghe, Ieși afară că mă mușcă! Badea Gheorghe iese ...
Dimitrie Bolintineanu - Ovreii leșești către D. Manolache Costache Iepureanu
... la noi nu datorează; Cu grecii și cu nemții boierii lor lucrează. Dar voi mergeți la dânșii și ne luați cu voi Să ținem cheltuiala pe drum; dar vai de noi Ce pătimim acolo, cocoane, cu nebunii! Ei, că Kogălniceanu, ne taie chiar perciunii! Dar să lăsăm aceasta și să ne ... trăiam cum se cuvine, Făcând comerțul nostru azi rău și mâne ghine, Acuma nu mai este nici un alișveriș. În ziua de duminici noi vindem pe furiș. Voi ați făcut c-așela ce a văzut o muscă Pe fruntea unui frate cari intră în cușcă Și vrând să o gonească din fruntea dumnealui, Aruncă-o chiatră mare și sparge capul lui. Jidan așela mare vinit de la Paris A deștiptat muntenii și ni-a făcut de râs. Mai ghine, mult mai ghine, de n-ar ... ni-având nimica viu, Munceau și zi, și noapte ca să li dăm rachiu. Dar astăzi cu unirea și cu lege rurală, Cei înșelați nainte pe înșelători înșeală. Nu poți să faci, cocoane, când craii ne omoară, Să ne mai vină nouă cevaăi apă la moară? Iar noi ți-om da ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor
... veț avea. Din cĂ©le 7 taini ce ține sfânta și dumnezeiasca besĂ©rică a răsăritului iaste cea dintâi la rânduială și mai mare decât toate, sfântul botez. Și fără dânsa nu poate nimenea să între întru împărățiia ceriului; că așa zice domnul Hristos la Ioann, în 3 capete ... ia potopul acela, după cum zic dascalii besĂ©ricii, însemna sfântul botez; că precum apa potopului au spălat tot păcatul și toată fărdelĂ©gia de pe fața pământului, cu acea înecăciune ce au făcut, de s-au concenit tot trupul viu, așa și apa sfântului botez au spălat și au șters ... haina sfântului botez și să o zmolească cu zmoala păcatului, pentru acĂ©ia, ca un părinte al milelor și al îndurărilor, au dat omului această mare vindecare a pocăinții, ca prin mijlocul ei să vie iară la cinstea cea dintâi și din fiiul neascultării și al pierzării să se ... hainele lui le-am arătat albe ca zăpada în muntele Thavorului, după cum zice la Marco în 9 capete. Drept acĂ©ia ce altă mai mare bunătate, sau mai multă ertăciune decât aceasta pohtiț? Să facă pre cei ispoveduiț albi și curaț ca trupul lui carele fărdelĂ©ge n-au făcut ...
George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop
... transformă tare greu: Aspiră-acum la cimpanzeu.) De-atunci, prin negrele stihii, În noaptea largă și profundă, Am rătăcit cu zeci de mii De metri pe secundă, Și diafană m-am ivit, Din periodă-n perioadă, Ca fulger blond încremenit Să-mi desfășor spectrala coadă Pe cerul nopții la zenit... Planetele cu sateliții, Purtîndu-și mîndre paraziții, Mi-au dat portretul prin gazete Și m-au fixat mii de lunete... Dar ... șoptește C-un zâmbet straniu: — Circulați, vă rog!... Sahara Eu nu mă duc la cinematograf. În suflet port o lume minunată, — Tablouri vechi, pe care niciodată Nu le pătează muștele de praf... Veneția, Bosforul, Niagara, Brazilia, Eghipet, Dardanele, Fiorduri, munți, priveliști din Sahara Ies rând pe rând din noaptea minții mele. Sahara!... Uite, vreau să fac o probă, S-aduc Sahara chiar la mine-acasă: Mut scaunul beteag de lângă masă ... ridicat grozav temperatura!... Pe galbene nisipuri arzătoare Un palmier încremenit în soare Visează lung... Abia suport căldura. Mi-am rupt în coate hainele de dril. Pe drumul ăsta lung cât Ramajana, De-o săptămână mergem cătră Nil... A poposit în oază caravana. Înmărmurit în farmecul acesta De mii de
George Coșbuc - Minciuna creștinilor
... din cale-afară . Cu ceialalți iudei din țară Se gâlcevesc ca de-obicei . Ei au un zeu, dar fară nume : Ei râd când noi jurăm pe zei : Iar a muri, așa zic ei, E cel mal mare bun din lume !" A râs proconsulul: — „De-l vor , Să fie-al lor de-acuma bunul ! Dar știu ca n-o ... lui : Ei de-ndărătnici spun ce nu-i Și de-ndărătnici nu mi-e milă !" Dar iată, până când în chin Se zvârcolesc cei doi pe roată , Alți doi se dezlipesc din gloată Și-n fața judecății vin . — „Omoară-ne !" — „Vă-nșeală gândul . Că mă siliți la ... un mincinos Isus... Câți vreau să moară deci, să vie !" Dar când văzu că dânșii vin Mulțime multă, să-i omoare , De-abia se ține pe picioare De multă furie-Antonin . —„Pornesc pe capul meu nebunii Voi moartea de la mine-o vreți ? Ah, ticăloșilor, n-aveți Destule râpi, destule funii ?" El dă un semn. Și-un grabnic ... nemișcați în drum Să-i calce caii... mor grămadă... Loviți-i dar și-i spânzurați... Și câinilor mâncare-i dați Și-i jupuiți de vii ...
Emil Gârleanu - Nucul lui Odobac
... prins, și hotarul a rămas acolo. Așa le merge vorba Odobăceștilor că-s viță de uriași. Și-n adevăr că cine-l vede pe Toader Odobac, pe moșneagul și pe nepotu-său, pe Mitru Odobac, cel mai tânăr și cel din urmă coborâtor din neamul lor, înțelege pentru ce de vorba lor ascultau până mai deunăzi patru sate ... Nu? Hai, grăiește, nu? — Nu. — Atunci de ce să știe alții înaintea mea, care ți-am fost ca tată, că vrei să iei pe Ruja de nevastă? — Moșule! — Din patru sate, pe Ruja ai găsit-o? Pe Ruja tâlharului de Cazacu, pe fata celuia care o furat caii lui tat-tău, de era să-l spânzure colo, de nuc? Băietanul se-ndreptă o dată și vorbi răspicat ... vorbi de-a dreptul: — Ce-am auzit, Rujo? Vrei să-mi fii noră! — Da dumneata nu vrei? — Eu te-ntreb pe tine. — Întreabă-ți pe Mitru. — Înaintea lui Mitru, eu trebuie să știu. — Zău! — Așa. Ruja ridică mâna și dezmierdă pe
... ziditor, Ce nu-L pătrunde duhul meu, Ce toate-n Sine împlinește, Zidește, cuprinzând păzește, Al Cărui nume-i Dumnezeu! A măsura adânca mare, A număra a Ta făptură, Chiar de-ar putea o minte tare, Tu n-ai nici număr, nici măsură. Nici duhurile ... simțiri. Nimic! Dar Tu mi-ai dat viață Și gând — cu dânsul ca să zbor Prin înălțimea Ta măreață Și să te cat cu mare dor. În tine sufletul meu crede, Pre Tine, cugetând, Te vede, În fire, în fapte omenești; Și mintea mi se-nseninează, Gândirea mi se luminează ... mijloc spre unire, Între ființele trupești Și duhurile îngerești. În mijloc Tu m-ai așezat, Cu mine toate ai legat. Cel mai întâi și de pe urmă Sunt eu în scara făptuirii, Cel care-ncepe, care curmă Hotarul pământesc al firii. Cu trupu-n colb mă tăvălesc, Cu mintea — fulgeri ...
Gavril Romanovici Derjavin - Dumnezeu
... ziditor, Ce nu-L pătrunde duhul meu, Ce toate-n Sine împlinește, Zidește, cuprinzând păzește, Al Cărui nume-i Dumnezeu! A măsura adânca mare, A număra a Ta făptură, Chiar de-ar putea o minte tare, Tu n-ai nici număr, nici măsură. Nici duhurile ... simțiri. Nimic! Dar Tu mi-ai dat viață Și gând — cu dânsul ca să zbor Prin înălțimea Ta măreață Și să te cat cu mare dor. În tine sufletul meu crede, Pre Tine, cugetând, Te vede, În fire, în fapte omenești; Și mintea mi se-nseninează, Gândirea mi se luminează ... mijloc spre unire, Între ființele trupești Și duhurile îngerești. În mijloc Tu m-ai așezat, Cu mine toate ai legat. Cel mai întâi și de pe urmă Sunt eu în scara făptuirii, Cel care-ncepe, care curmă Hotarul pământesc al firii. Cu trupu-n colb mă tăvălesc, Cu mintea — fulgeri ...