Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��L��ARE
Rezultatele 1391 - 1400 din aproximativ 2099 pentru ��N��L��ARE.
Anton Pann - Nepotul împrumutat
... avînd un nepot Sărac și lipsit de tot, Vine într-o zi la el Și să roagă-ntr-acest fel: -Unchiule, bine mă ști Că n-am coprins, nici moșii, Bani nu mi-a dat Dumnezeu, Să negustoresc și eu. La multe mă cam pricep, Dar n-am cu ce să încep, Nădejdi a m-ajuta N-am decît la dumneata; De aceea, unchiul meu, Mă rog ca la Dumnezeu, Să-mi dai cinci sute de lei, Ca să fac negoț cu ... și plîngînd, Multe nevoi arătînd, Cu rugăciuni pîn' la cer, Ca și alți săraci cum cer. Unchiul său cel înșelat Și d-al doilea rugat N-a zis nimic, a tăcut, C-a uitat s-a prefăcut Și, iar spre cui căutînd, Arată ... Ia-i și să negustorești. Nepotul iar bucuros A dat oala pe loc jos. Dar dacă a căutat, Nimic în ea n-a aflat. Și cu părere de rău . A zis către unchiul său: -Unchiule, iar o ardic, Că nu e în ea ...
Vasile Alecsandri - Banul Mărăcină
... pe-aici. Ei pășesc peste hotare, Trec prin satele maghiare, Prin orașele nemțești, Prin țări lungi împărătești, Și, în dragostea moșiei, Duc Vulturul României Care-n aur lucitor E cusut pe steagul lor. Tot pe-a Dunărei verzi maluri, Unde umbra-i joacă-n valuri Merge mândrul craiovan Câte zile-s într-un an, Și feciorii mi-l urmează, Și fugarii lor nechează, Și străinii ce-ntâlnesc Stau în cale de-i privesc. Pasă ceata călătoare Când pe noapte, când pe soare. Lung ... Unde merg așa mereu? Ei se duc la vitejie, Căci au tainica solie De-a sădi în viitor Libertatea țării lor. II Colo-n țărmuri depărtate, În a Franției cetate, Vechiul Luvru e deschis Poporimei din Paris, Care-aleargă să privească Armia cavalerească Ce din ziori s ...
... privirile uimite. Poezie! Tu atuncea, și când umblu, și când stau, Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau; Nu e stavilă pe care să n-o trec prin cugetare Și-ntâmplările-așteptate le aștept fără-ncetare! Aci dau de o comoară ce se află-n al meu drum Și mă-mbăt de bogăție cum te-mbeți de un parfum. Aci văd că tot poporul mă ridică la mărire, Fermecat de ... mișcare, de-o privire, Aci sutele de veacuri ce-au să nască vin pe rând Cu minuni strălucitoare ca să umple al meu gând. Aci-n fruntea unei oaste vitejești mă văd deodată, Coifurile scânteiază, tobele încep să bată... Aci statele din lume vânturându-le, în mine Simt din nou tumultul ... printre câte visuri poleite mă purtați! Câte raze pe-a mea frunte puneți dacă vă mișcați! De cât soare acest suflet nu mi-l umpleți? Ce splendoare De albastru și de roșu nu-ntrevăd mângâietoare! Câte perle de-armonie se deșiră-n jurul meu Când prin inimă mă faceți să vorbesc cu Dumnezeu! Aripi! Voi sunteți misterul ce mulțimea nu pricepe, Focul sacru ce sub tâmple lumile ...
Mihail Cuciuran - O zi și o noapte de primăvară pe ruinele Cetății Neamțu
... • Cine ti-a adus aice? strigă ace arătari, Cine te face a plînge, a cetății dărîmari ? Cînd noi n-avem trebuință de a voastră tînguire, Nici nu am gîndit a cere de la voi vro mulțămire • • • â ... • • • • • • • • • • • • • • • O umbră respectată ? cu așă obrăznicie Pi aceste locuri sfinte, n-am gîndit a călca, Din înpotrivă încă, a voastră bărbăție, Am venit p-aste locuri vroind a o cînta ... le privesc. A zidiului darmari inima me îmi curmă, Dar ce să-i fac vai mie că nu-i pot agiuta ; Că nu-l pot prin jălire aduce l-a lui urmă, Că el numai pren mine nu să poate-nalța. Și ce-a fost pren putință n-a trecut cu videri, Acel ce providenta îl pusă preste noi, Din ceasul întronării, îi veni îngrijări Atît pentru a noștrii ... ...
... astăzi, iată jumătate Și-atâtea zile, cându-mi vin aminte Din pace-avută văz că-i fură date. De cum trăisă dulcele-mi părinte. Ci-n sânu-mi nu știu ce prea iute bate, Și simț că arde d-un foc prea ferbinte. Ah, cine știe, au nu de-aci-nainte ... trup și oase-mi focul va străbate. Pricep și zic: arzi foc într-al meu sânge, Curând străbate-l, oh, tu să nu-nceți Până-n cenușă ce mă vei preface. Că lacrămi moi nu te vor stânge. Tu arzi ascuns subt șepte tari peceți Și-atunci... atunci avea-voi și ...
Duiliu Zamfirescu - Culcate-s romanițe....
... de Duiliu Zamfirescu Ușor se mișcă tânăra fecioară, Purtându-și trupul drept ca o făclie; Cu amforele vine de la vie Și vinde must, ca-n vremi de-odinioară. Copilă albă, vina ta să fie De te-o-ntâlni Polibus bunăoară: Cum mâinile-ți sunt prinse de ulcioară O să-ți ... zâmbește. Colțurile gurei S-ascund hoțos în gingașe gropițe Iar ochii vineți iau coloarea murei. Și iată-l el încununat de vițe, Că-i sare-n
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... fiu înțeles. Poate că sunt și eu de vină, de vreme ce nu m-au înțeles și alții, afară de dl Roman: se vede că n-am deslușit destul de bine părerile mele. Dar am și eu o apărare: am scris încă prea puțin; nu numai că n-am spus ,,tot", după cum cu drept cuvânt zice dl Roman, dar am spus foarte puțin, și ce-am spus n-am spus complet. Chestiile literare, estetice sunt așa de încâlcite, așa de complexe, încât e foarte firesc lucru să nu poți să le lămurești cu ... totodată; ideile reacționare ale scrierilor lui sunt pricinuite de revoluția franceză care a desființat nobilimea, a omorât pe fratele lui și l-a surghiunit pe însuși artistul. Ideile religioase-bigote, prin care se caracterizează, se datoresc educației excesiv de religioase, aproape unei nebunii, care se ... pentru ca să fie întrebuințate, și față cu dânsa, vorbele noastre negustorești: folositoare ori vătămătoare", ziceau și zic cu indignare vitejii apărători ai Madame feu l'esthĂ©tique [2] , după expresia scriitoarei Barbe Gendre. Alții, mai transigenți, sunt gata să spuie că arta e folositoare, dar totuși, și după dânșii, ea ...
Alecu Donici - Două mance și un copil
... frumos. Copilul cât se poate era de sănătos; Dar pentru ca să aibă mai bună căutare, Cucoana două mance pe lângă dâns' ținea Și singură-l hrănea. Cu astfel de mijloace credea pe-atunci oricare Că pruncul va ajunge un urieș sub soare. El însă deodată trăia mai mult sugând, Căci ... l îndopau pe rând, Încât după o vreme așa îl ghiftuise, Că copilașul gingaș de tot se bolnăvise. Mai-mai era să moară, dar soarta l ... Veni să vază singur pe prunc cu capul spart. El într-o plecare pe gânduri afundat, Rosti așa cuvinte: "Că mance de prisos, Oricum, și-n orice stare, n
Garabet Ibrăileanu - Privind viața
... să poți mistifica pe ceilalți până acolo încât să se poarte cu tine condescendent și protector. Cine nu e politicos cu slugile și cu animalele, n-are instinctul politeții, ci dresajul, și n-are sufletul suspus. Pentru un om cu adevărat inteligent, a minți este o sforțare, pe care și-o impune penibil, minciuna contrazicând raporturile ... moment că ești în stare de pace ori de armistițiu, căci celălalt te-ar surprinde. Fata, pe care ai iubit-o la optsprezece ani și n-ai mai văzut-o de-atunci, o iubești toată viața. Când bărbatul pe care-l iubește o femeie se face vinovat față cu tine de o grosolănie, femeia îți reproșează ție grosolănia lui și, în nevoia arzătoare de a ... și pe mama ta și le-au ușurat ceasul greu al morții? Pentru o femeie toți bărbații sunt bărbați, afară de acela pe care nu-l mai iubește. La furie, mintea celui inteligent intră în ebuliție, a prostului se sleiește. În gelozie superioritatea adversarului triumfător te umilește, inferioritatea lui ... nu-i așa că privești cu atâta simpatie lumea întreagă, încât îți devine simpatică chiar și femeia pe care ai părăsit-o și pe care
Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale
... a culege poezie populară a fost luată de Alecsandri de aiurea, ca să nu mai vorbim și de motivele naționale și literare ce l-au îndemnat să adune acea poezie, toate datorite influenței străine. Și dacă n-ar fi existat deja o literatură beletristică în țară, de unde i-ar fi venit în cap lui Creangă ideea să scrie Amintiri și Moș ... în seamă că trecuse și vremea culturii fanariote, care înstrăina spiritul public. Dar mai este ceva. Este poezia populară, care învigorează spiritul specific național și-l face să asimileze influența străină. Și cum curentul acesta poporan există numai în Moldova, scriitorii moldoveni de atunci sunt mai mari și mai trainici. (Atragem ... că "a rămas". Structura artistică defectuoasă a acestui poet se explică, pe lângă alte cauze, și prin lipsa ajutorului pe care i l-ar fi dat poezia populară. Dovadă sunt resturile de "vechime" din poezia lui, accente și forme care aduc aminte de Văcărescu -- "vechime" care se observă ... mai puternice influențe străine și în același timp a celui mai pronunțat spirit specific național, ilustrează admirabil teza noastră. Niciodată o influență străină ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc
... străin din Germania; dar mai la urmă, dând jos și pe acesta, pen- tru a pune pe tron o nouă creatură, poporul nu-l mai ascultă, ci primește înapoi pe gonitul Alexandru. Vornicul fuge în Polonia, unde însă, după stăruința Porții otomane, piere decapitat în capitala Galiției. Testamentul acestei ... curând să piară omul vinovat. Mii și mii de glasuri se pornesc d-odată, Ca și când orașul izbucnea de foc; Vine! vine! vine! și-n sfârșit s-arată Și-n sfârșit s-arată vornicul Moțoc. Dânsul alungase pe trei domni din țară, Dând apoi cununa unui venetic, Care-n holda noastră ne-mblânzită fiară Ne-mblânzită fiară, nu cruța nimic. Învățat boierul să sufle și-ndată A trânti p-un vodă, fie ... fapta-i cea spurcată Fapta-i cea spurcată: neamțul nătărău. Dar sătul românul, mai crescut la minte, Tot mereu să-ndure baterea de joc, Nu-l mai amăgește, meșter la cuvinte Meșter la cuvinte, agerul Moțoc. Cel ce-nstrăinase țara prin domnie În străinătate cată ajutor; Însă chiar străinii sfarmă cu ...