Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��L��ARE
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 2099 pentru ��N��L��ARE.
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Domnița Voichița
... acelor inimi de flăcăi ce i-au răspuns c-un falnic "Ura!" Înfiorând și munți și văi. Prelung un bucium dă semnalul. Se-azvârle Vodă-n șea, măreț. Nerăbdător nechează calul Și tremură sub călăreț. Apoi copitele-și avântă Și drumului se-așterne-n zbor Și unde țărna o frământă se-nalță o perdea de nor. Răsună-n patru zări ecoul sublim al glasului domnesc ce poruncește: "înainte!" Și toți năvală-n vijelii pornesc, iar soarele fierbinte— răsfrânt din marele-i tării pe zale cu-argintate ținte— Și el ia parte-n bătălii, pe coifuri, lănci și steaguri sfinte jucându-și razele aurii. În toiul luptelor, în grabă cu spada-ntinsă spre Ștefan se-arunc-orbește un ... lui zale nu trece paloșul de-oțel Și mândru-n fruntea oștii sale se-arată tot mai teafăr el. Pesemne-a fost să-l dăruiască Și soarta c-un destul noroc, căci n-are fala strămoșească un alt Ștefan să pună-n loc. De-aceea pronia cerească ni l-a păstrat ca pe-un zălog. Acolo unde în urgie se-avântă Ștefan-Voievod, e pas cu pas în bătălie urmat de-un ... ...
George Coșbuc - Noi vrem pământ!
... tu ne-o apuci. Băieții tu-n război ni-i duci, Pe fete ni le ceri. Înjuri ce-avem noi drag și sfânt: Nici milă n-ai, nici crezământ! Flămânzi copiii-n drum ne mor Și ne sfârșim de mila lor Dar toate le-am trăi ușor De-ar fi pământ! De-avem un cimitir în sat ... vor bate-ai voștri joc De noi, dacă murim. Orfani și cei ce dragi ne sânt De-ar vrea să plângă pe-un mormânt, Ei n-or ști-n care șanț zăcem, Căci nici pentr-un mormânt n-avem Pământ și noi creștini suntem! Și vrem pământ! N-avem nici vreme de-nchinat. Căci vremea ni-e în mâni la voi; Avem un suflet încă-n noi Și parcă l-ați uitat! Ați pus cu toții jurământ Să n-avem drepturi și cuvânt; Bătăi și chinuri, când țipăm, Obezi și lanț când ne mișcăm, Și plumb când istoviți strigăm Că vrem pământ! Voi ce ... Noi mame și surori și frați! În lături, venetici! Pământul nostru-i scump și sfânt, Că el ni-e leagăn și mormânt; Cu sânge cald l-am apărat, Și câte ape ...
... George Coşbuc - Ceas-rău Ceas-rău de George Coșbuc Baladă Pe când clopotul de sară Sună lung și legănat La biserica din sat, Nina șade-n prag afară Și-ascultând cum bate rară Boarea-n crengile de fag, Fata toarce; stând pe prag Fata toarce; Plinul fus ușor se-ntoarce Pe sub degete cu drag. N-are Nina scumpă salbă, Nici înauriți cercei, Că-s săraci părinții ei, Dar ea are față albă, Ca tăiată-n flori de nalbă, Oblu trup ca bradu-n plai Ea mai are; păr bălai Ea mai are. Și-apoi doi ochi, pentru care Doua-mpărății să dai! Blândă ea, ca faptul sării, Vara ... jură p-un inel, Să-mi țin ochii tot la el Și, ca fratele și sora, Noi în ciuda tuturora Stăm cu glume, râzători Până-n noapte; și din zori Până-n noapte, Purtăm vorbe tot în șoapte Nu mi-l las, să mă omori! Vai, ș-aseară-n șezătoare El de mine s-a ferit, Mamă! Parcă-i otrăvit, Ori drăguță alta are! Tot râdea cu fiecare, Numai mie nu-mi ... ...
... La pârâu La pârâu de George Coșbuc Venea pe deal, voios cântând Flăcăul; Pe-un umărcoasa legănând, Venea fără nici un gând Flăcăul; Dar iată-n drum îl află râul, În drum, în drum, dar ce-i în drum? Pârâul; Așa de lat și chiar acum! Dincolo câmp și lan și ... mori? Ei, cată! Și-n grâu, ei, bată-mi-l să-l bată! În grâu, în grâu? Dar ce-i în grâu? O fată - Inoată-n spice până-n brâu. „Să n-ai, Catrino, zi de rău!“ Ea tace. „Ei, iacă naiba de pârău, Mi-l puse focu-n drumul tău!“ Ea tace. Deloc o vorbă! Sa preface. Deloc, deloc, de ce deloc? Că-i place Și vrea de el să-și ... să mă desculți? Ei, iaca! Mai bine plec!“ Și dânsul pleacă. Dar ea? Dar ea? Ce-și zice ea? Să treacă! Să facă-n urmă cum o vrea! Văzându-l, însă, c-a plecat, Ea-și pune Deoparte snopul: -„M-ai chemat?“ El mâna peste ochi mirat Și-o pune ... ...
... meu o vrea!" Lăpușneanul se-mblânzește Și din gură-așa grăiește: ,,Dragul tatei, mergi cu bine, Voie tu ai de la mine!" Astfel zice și-l sărută Ca pe-o floare-n sân crescută, Și pocloanele-i gătește Și pe cale mi-l pornește Cu o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. II Nuntașii încălecau, Cu Bogdan vesel plecau, Ei plecau pe la Sân-Petru. Ș-ajungea ... dorește cap de fată". Din trei două nici mișca, Iar mireasa se pleca, Pe covor îngenunchea, Ca o floare se-ndoia, Și inelul culegea Și-n degețel și-l punea. Ochii mirelui sticlea, Inima-i se-nveselea. El mireasa-și ridica, Pe ochi dulce-o săruta Și pe brațe mi-o purta Și-n ... la Sân-Metru Ș-ajungeau pe la Sân-Petru Și pe loc cât ajungeau, Mândră nuntă că făceau, Vestele de se duceau La vecini și-n depărtări, Peste nouă țări și mări! ↑ În ediția baladelor, partea II, publicată la Iași în anul 1853, s-a lunecat o greșeala ... cu cronica Moldovei ce zice despre Bogdan fiul lui Lăpușneanu că ,,de carte nu era prost, la călărime sprinten, cu sulița la hal nime nu- ...
Vasile Alecsandri - Baba Cloanța
... mine Să-l iubesc eu, numai eu, Dare-ar Domnul-Dumnezeu Să-i se-ntoarcă tot în bine, Cum se-ntoarce fusul meu! Iar de n-a vrea ca să vie, Dare-ar Duhul necurat! Să fie-n veci fărmecat Și de-a Iadului urgie Vecinic să fie-alungat! În cap ochii să-i se-ntoarcă Și să-i fie graiul ... Și s-o ardă-n foc nestins! Fiară-Verde să-l gonească Cât va fi câmp de gonit Și lumină de zărit. Noaptea încă să-l muncească Sânge-Roș și Hraconit!â€� [1] Toarce baba, mai turbată! Fusu-i zboară nevăzut, Căci o stea lungă-au căzut, Pe lună s-au ... sună, clocotește De-un lung hohot pân' în fund. Valea, dealul îi răspund Prin alt hohot ce-ngrozește, Dar pe dânsa n-o pătrund! Ea n-aude, nici nu vede, Ci tot fuge nencetat, Ca un duh înspăimântat, Căci Satana o răpede Către țelul depărtat. Zece pasuri încă grele... Mândrul că ... Doi pași încă... Vai! în luncă Țipă cocoșul trezit; Iar Satan afurisit Cu-a sa jertfă se aruncă În băltoiul mucezit! Zbucnind apa- ...
George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 2)
... George Coşbuc - Cântec (Coşbuc, 2) Cântec de George Coșbuc Țară-avem și noi sub soare, Și-o râvnesc dușmani destui, Dar prin vremi asupritoare N-am lăsat-o nimănui. E bogată, zici! vezi bine, E bogată, căci în ea Multe inimi sunt, străine, Și-i frumoasă, că-i a ... știm culege, Știm cum să izbim cu el Când dușmani lipsiți de lege Vin spre noi cu gând mișel. Steag avem și noi, străine, Și-l iubim cu jurământ. Ziua răului când vine, Ce frumos se zbate-n vânt! E frumos și steagul vostru, Dar pe-al nostru de-l privesc Tot mai mândru este-al nostru, Și mai sfânt, că-i românesc. Rupt de-asprimile furtunii Răscolite de dușmani L-au purtat cinstit străbunii Prin atât amar de ani. De ne cheamă azi la moarte, Veseli mergem la război: Să dea Domnul să ni-l ... foc: Numai vântul se tot schimbă, Însă munții stau pe loc. Sunt și neamuri mai cu nume, Mai vestite la război; Or fi multe poate-n lume, Câte n-au ajuns la noi. Dar noi știm ce ne-nvățară Cei ce-au fost, și când rostim Vorba sfântă neam și țară Noi, străine, tresărim
Mihai Eminescu - Codru și salon
... cutreier sala Și muzică-i și visuri și farmec îndelung. În ochii unui tânăr sădită e răceala Și note cât de blânde în inimă-i n-ajung. Amicul cel de-o vrâstă păharul lui îl împle Și-l cheamă și pe dânsul la masa unde beu; Pe mânile-amândouă el ține a lui tâmple, Se uită pe fereastă cum ninge-ncet ... nor. Ar vrea să rătăcească câmpia înflorită, Unde ale lui zile din visuri le-au țesut; Unde-nvăța din râuri o viață liniștită, Părând să n-aibă capăt, cum n-are început. Mama-i știa atâtea povești, pe câte fuse Torsese în viață... deci ea l-au învățat Să tâlcuiască semne și-a păsărilor spuse Și můrmura cuminte a râului curat. În curgerea de ape, pe ... numai pâraie ți-ar povesti cu șoapte, Că în a ta privire eu mințile îmi pierz. Când ai muri, iubito, căci contra morții n-are Nici Dumnezeu putere, atuncea cu amar Aș stinge în grămadă sistemele solare Și-n ăst mormânt te-aș pune ca pe-un mărăgăritar. Iar eu, eu, singuratec în lumea cea pustie, În caos fără stele și fără de nimic ...
... o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură să ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai să-l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul meu amic. Aș fi fericit să aflu că acest om, pe care-l iubesc ca pe un frate, cunoscându-l ce om de treabă și capabil este, a obținut de la dumneata ce a dorit și ce, desigur, merită. Mulțumiri anticipate ... Îl iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? să-l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință să duc persoanii o scrisoare în așa hal. Să alerg la amicul ... măgar și jumătate. Atât, în privința caracterului. Cât despre inteligență, poate că ar avea câteodată ceva spirit, dar foarte superficial și cu deosebire zevzec. Primește-l dar, pe acest stimabil amic, în consecuență, Al tău etc." Mă șterg bine de sudoare pe frunte și m-arunc într-o birje. Când să ... ...
... Deci, pârjol și jaf! Opinca hoitul să rămână os Ca să nu mai aibă alții, după voi, nimic de ros. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Voi, cucoane mari, avute, ce-n mătăsuri și-n dantele Vă-nveliți a voastră carne, voi, ce-n câteva inele Purtați hrana ce lipsește unei jumătăți de țară, Spuneți, nu cumva vrodată s-a-ntâmplat să vi se pară Că a ... trosnesc dinții din gură, Te oprește: să răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști nemernici fără ... fost și unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt Privesc azi din înălțime spre norodul tăvălit În mizeriile-n care ei, călăii, l-au trântit, Când te uiți cum se răsfață, cum își fac de cap mișeii, Vai, începi să crezi că-n ceruri adormit-au de mult zeii! Ș-apoi, după ce-au dat palme, și-au scuipat în fața țării, După ce-a-mbrâncit
Ion Luca Caragiale - Infamie...
... o vorbă bună în favoarea lui. Nu știu cu cât mai multă căldură să ți-l recomand. Contez pe amiciția d-tale, că ai să-l tratezi ca pe mine însumi, pe amicul meu, pe bunul meu amic. Aș fi fericit să aflu că acest om, pe care-l iubesc ca pe un frate, cunoscându-l ce om de treabă și capabil este, a obținut de la dumneata ce a dorit și ce, desigur, merită. Mulțumiri anticipate ... Îl iau repede și-l șterg... Din nenorocire, hârtia plicului a înghițit destul undelemn și destulă zeamă caldă... Ce e de făcut? să-l mai șterg! Tot ștergându-l în amândouă palmele cu șervetul... altă nenorocire!... plicul se dezlipește! E peste putință să duc persoanei o scrisoare în așa hal. Să alerg la amicul ... măgar și jumătate. Atât, în privința caracterului. Cât despre inteligență, poate că ar avea câteodată ceva spirit, dar foarte superficial și cu deosebire zevzec. Primește-l dar, pe acest stimabil amic, în consecuentă, Al tău etc." Mă șterg bine de sudoare pe frunte și m-arunc într-o birje. Când să ... ...