Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂ
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 2894 pentru CĂ.
Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari
... băiatul, greu țiÂe ție? - Greu, răspunse fata, căci este păgâna pe mine. Dară ție, greu îți este? - Mie nu-mi este greu, zise băiatul, că este tata pe mine. Cum pricepu țiganca că vorbele scândurilor o vor duce la pierzare, de le va auzi fiul de boier, nu mai dete nici pic de somn în genele ei până ... din mielul ăla al nostru! - Nici să te gândești la una ca asta, că mie mi-este drag, îi răspunse fiul de boier. Văzu țiganca că de astă dată nu i se prinde vorba, o întoarse la viclenie. Se făcu bolnavă. O săptămână încheiată își chinui bărbatul cu gemetele ei. &Într ... se făcu că răsare din somn; și dacă o întreba bărbatu-său, că ce i s-a întâmplat, ea îi răspunse: - Am visat că unde venise o descântătoreasă și unde îmi zicea că dacă voi să mă fac sănătoasă, să cer de la tine să tai mielul ăla al nostru și să-i mănânc drobul. - Fugi d-acolo ... cu două mere de aur, de lucea pământul, și rămase acolo până seara uitându-se cu jind la dânșii, căci ei îi da în gând ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X
... Și-acu ne mirăm; și cu dreptate! [4] Dar' încătro râvna te răpede Din țigănime păn la pustie, Dragă musă?... Cine nu-ți va crede Că traiul bun face veselie, Iar' ajunul pe nime hrănește? Însă tu de țigani povestește. Păn' țiganii n-avea ce să-îmbuce, Gândeai că nu știu îmbina doao; Dar' acum, tot să cauți să-ți faci cruce Întruna, cu mânile-amândoao, Cu câtă-îndrăzneală ș-istățime Sfătuește sătula mulțime ... Atunci gloata nu știe măsură. Ci defaimă toată legătură. Pentru că-învățată-în volnicie Nu sufere nice-o contenire, Iară de-altă parte, bine știe Că-a sa este toată stăpânire; Deci leapădă, calcă și cele Mai drepte și mai bune tocmele, [15] Iar' pe cel bun, care vru ... neînțărcat. În scurt, la macar ce repĂșblică Tu n-afli liniște-adevărată, Toate să strămută, să-înduplecă, Nu e lege statornică,-așezată; Nici poate fi, că porunci-s multe Și puțini care vor să le-asculte. [16] Republica-i țarină pustie: Care cum vine roada-i culege, Cel puternic răpește-în ... mult ca să nu mă lățesc, Încheiu cuvântul și vă zic iară: Monarhia-i cea mai bună-în țară. De-aristocrație n-am ce zice, Că
Vasile Alecsandri - Chirița în provincie
... ajuns mai rău decât țiganii! CHIRIȚA: Auzi-i?... auzi-i, țopârlanii!... Ei, apoi să nu-i iei la măsurat cu prăjina de falce?... Afară, mojicilor, că vă știu eu de mult că sunteți buni de gură și răi de lucru... Afară! ȚĂRANII: Cucoană... CHIRIȚA: Pieriți din ochii mei... că vă iau de fugă cu calul. (Repede calul spre ei.) (Împreună.) ȚĂRANII (fugind) Dreptate, dreptate Ne fă. Cucoană, dreptate Ne dă! CHIRIȚA (furioasă) Cu biciul ... dacă-i moda... GULIȚĂ (scâncindu-se): Ei... neneacă, las’ să mă primblu călare... măcar numai pin ogradă. CHIRIȚA: Bai... ți-am mai spus o dată că nu vreau... Nu mă supăra mai mult. Mai bine apucă-te de-ți învață franțuzasca cu monsiu Șarlă... că mă ții o mulțime de parale, trântore. GUGULIȚĂ: Bai și eu... M-am săturat de carte. ȘARL: Monsieur Goulitze... taizes vous quand poruncesc madam nenec ... i face și d-ta ca alte multe... Doar a izbuti el frate-meu la Ieși unde l-ai trimis... CHIRIȚA: Așa nădăjduiesc... că și noi... Dumnezeu știe câte-am pătimit la “48... ca patrioți... Las’ că ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen
... n-au arătat mare creștinătate? Că auzind nedreptățile cĂ©le păgânești ale lui Maxentie ce făcea asupra creștinilor au rădicat asupră-i războiu și măcar că era în nevoe, atâta cât era să se biruiască de Maxentie, iar l-au încredințat biruitoriu și i-au sporit bărbățiia sufletului spre luptă, neadormita ... o adeverez prin săvârșitul cel de pe urmă. Că peste noapte i-au descoperit însuș împăratul împăraților, prin rostul slăviților apostoli (Petru și Pavel) cum că pentru credința lui cea desăvârșit s-au hirotonit de la Dumnezeu întocma cu apostolii și i-au dăruit nu numai sănătatea trupului ce și a ... semn de mare sfințenie? Nu iaste dovadă a unui dar mare de la Dumnezeu în ceriuri? Și pentru căci au strălucit în bunătățile cĂ©le mai alĂ©se, peste măsură, marele și întocma cu apostolii, Constandin, învață cu a sa pildă toată adunarea credincioșilor, toate cĂ©tele oamenilor, cari dimpreună sărbează și prăznuesc pomenirea lui, să călătorească cu îndrăzneală sfântă pre calea mântuirii, pentru ca să se învrednicească dumnezeeștilor făgădueli, pentru ... cei de neam bun, pentru căci fiind el prea de neam bun au pohtit viețuirea și petrecaniia cetății cei de sus. Învață pre împărați, pentru ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... o soțioară. Să iubim dar și noi pănă-în față Rumeioară sângele ne joacă, Până-avem o logodnică soață, Păn' încă n-ajungem la soroacă Că vârsta scapătă, vremea sboară, Nice mai întoarce-a doao oară. [7] Să iubim! că tâmpul acuș' trece, Iar zilele noastre s-împuțină: Mai bine-i în amor a le petrece, Să nu ne-apuce vârsta bătrână Cu ... lăcrămoși rădicând la stele, Cu suspin adânc așa graiu deschisă: ,,Tu, țântă-a toate dorințelor mele, Ileană iubită! ah! să știi tu (zisă) Că-Arghinul tău e la pragul de moarte, Cum te-ar întrista jelnica lui soarte!... Dar poate că tu nice-odinioară De-a mele tâmplări triste și cumplite Nu vei auzi, nice vei ști doară; ÎncĂ i stâncele voiu, neînsuflețite, Jele ... un groaznic omoiu c'un ochiu în frunte, Care lui strigă fiind de departe: ,,Stăi, voinic străin, nu păși nainte, Nici un pas mai mult că te bagi la moarte!..." Stete-Arghin cevaș' cu-îndoită minte, Nu că s-au temut doară de năpastă, Ci că
Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară
... ca Bîrsăscu Sțipiogne, și al doilea ca Ioanescu Agnibal alias agnimal! (Râsete.) Silențium!... Pentru aceea doară, cu toate calculățiunile și operățiunile alghebraice asupra proțesului mehanic, că a plus b musai că este, mă rog, ecval cu t, comeata nicighecât nu vine prețize. Școlarul Ionescu : Zicea că vine ieri seara, dom'le. Profesorul: Au zis tată-tău... Școlarul: Nu, dom'le; Falb... Profesorul: Ai văzut tu pe Falb... Școlarul: Nu, dom'le ... acele credințe rătăcite, a căror consecvenție este ignoranția și imbețilitachea!... Căci au fost proști și neghiobi, ștultorum numerus infignitus !cari au crezut cum că orice comeată iaste un sămn, o amenințare, o piază rea... Școlarul Otopeanu: La noi, la Otopeni, spune, dom'le, tata, că s-a stârpit toate vacile când a venit cometa ailaltă. Profesorul: Dar mumă-ta de ce nu s-au stârpit, boule ... vezi steale și comeache ziua miaza mare! înțălesu-m-ai? (Copiii devin din ce în ce mai impacienți și mai zgomotoși.) Profesorul: De aceea trubuie că să avem pântru știință cel mai nalt reșpect, dar totdeodată cu ceea mai profundă moderățiune, mă rog. Că ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă
... e împotriva tendințelor sociale exprimate în poezie? Așa se pare; dar atunci de ce apără cu atâta foc pe Eminescu, umblând a dovedi că în poeziile lui are tendințe liberale, progresiste? În cele câteva pagini unde e vorba despre mine dl Roman zice: ,,Greșeala dlui Gherea este că nu face deosebirea între util și poetic, pe care o face H. Spencer..." Mai departe, dl Roman îmi ține o lecție despre faptul că poate să fie un lucru foarte folositor, fără a fi poetic. Am mai spus că niciodată nu mi-a trecut prin minte să amestec economia politică cu poezia; acum, pot să adaug că de mult știu aceasta, de mult, foarte de mult știu că unele funcții fiziologice, care-s foarte folositoare, sunt totodată cu desăvârșire nepoetice. Mai departe. Dl Roman zice că legislația poate să fie foarte progresistă, dar nu poate să dea material poeziei, iar și mai departe, aseamănă pe poet c-o albină care ne ... artistică vătămătoare. Dacă dl Roman ar fi vrut să combată ideile mele în privința folositorului și a artei, ar fi trebuit să arate că ...
Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane"
... însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor de la Convorbiri, că, de citea mult Convorbirile, de tâmpire nu scăpa, și împărtășește cititorilor săi că în casa dlui Maiorescu nu lipsește o clarinetă și un contrabas, pe lângă un piano. Dl Pantazi Ghica numește pe adversarul său un fel de ... stă pus după vorba Attila în scrierea mea (pag. 2), și nu știu de ce supără pe nervosul dl Maiorescu. Oare nu este adevărată aserțiunea că lăutarii, primii cântăreți, poeți, fac istorie... pănă pe timpul lui Attila? Probeze-mi-se că ...
Petre Ispirescu - Cei trei frați împărați
... niscai fermece, ori altceva? - De găină, de negăină, uite, l-am văzut cu două pungi de bani, cum îi vezi cu ochii verzi. Apoi ori că el a făcut atâta, ori că negustorul la care l-am vândut n-a fost om curat, eu nu știu. Atâta știu numai că trebuie să mulțumim lui Dumnezeu că neÂa învrednicit să vedem și noi o dată cu ochii ce este belșug în casa noastră. Acum vezi de rostește de masă ... văzu acele slove și le citi, dascălul rămase înmărmurit și, intrându-i gărgăunii în cap, îi și puse gând rău găinei. Copiilor însă le zise că acelea ce li se păreau a fi slove era un fleac și că nu însemna nimic. Ce făcu dascălul, ce drese, se dete pe lângă muma copiilor și, cu șoșele, cu momele, îi intră pe sub piele și ... fac una ca asta, ca să nu se amărască bărbatu-meu. - Atâta trecere n-am și eu la dumneata? mai zise dascălul. Asta îmi dovedește că nu mă iubești. Îmi pare rău că ...
... gură de sfat: La doctor! Căci n-are o doagă! Sărmana! Ei, oameni care nu o-nțeleg. O mână la doctor, când satul întreg Vorbește că Vica de mult îl iubea Pe Nandru, că beată de dragoste ea Pierdutu-și-a capul și firea. La clacă, ori seara când țin șezători, La joc pe la Paști, și ... Pe prund în amurg, la Crăciun în vergel, Ea nu-și dezlipește nici ochii de el, Că vai! cum o-nvinge iubirea! Ș-acum, desperată că nemții l-au dus Pe Nandru-n câtane, ea-n gânduri s-a pus, Ș-o doare durerea de milă cu drag Și ... obraz în sălaș, Mai bine sub moară de hrană la pești, Vai, lasă-mă, mamă, de ce mă oprești? De vrei, cu securea mă taie! Că n-am, cât pământul, tot fată să șed! Că știu că pe Nandru eu n-am să-l mai văd, Când văd eu că neamțul mi-l pune-n șireag Și-l poartă cu trâmbiți și-l joară pe steag, Și-l duce să moară-n bătaie! Și plânge ... firul povestii cu Vica. Țineam, dintru-ntâi, ...
Ion Luca Caragiale - Emulațiune
... ținut toată ziua, domnule; d-aia n-am venit ieri la școală. Profesorul: N-ați vin't ieri la școală, ha?... Școlarul Otopeanu: Nu, domnule, că te-am văzut și pe dumneata că umblai după ei, și... Profesorul : No !... văz't-ați numa?... Școlarul Ionescu : Dumitale ți-era cald, domnule... Profesorul: Ha! Școlarul Otopeanu: Te ștergeai mereu cu ... decât numa doară să vă rânjiți și nu aveți reșpect pentru dătorință! Școlarul Ionescu : Domnule, tata spunea aseară c-a citit la gazetă, că zice că e acolo la Severin un profesor mare, l-a decorat regele, că zice că el... Profesorul (cu humor) : Ce e tată-tău? Ionescu: E de aici, domnule! Profesorul: Nu te-ntreb de unde-i, prostule! te-ntreb, ce-i ... rămâne cătane proaste. Trubuie ca să arătăm și noi, m' rog, onoratei azistențe, care va fi de față ca să ne onoreză la un defilir, că ne-am dat osteneala, așa că toți musai să strije cu patriotism: virtus romana rediviva! No!... acum să vă văz! toți după mine la ecserțir, ca o lejiune traiană! (Merge la ... ...