Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FI DIN
Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 2797 pentru FI DIN.
Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte
... că o să curgă o apă pe dinaintea casei și o să aducă fel de fel de cutii, de tronuri și de lăzi; pe care din ele îți vei alege, aceea să fie simbria ta. Se așezară și îndată văzu curgând apa de care-i spusese, și pe dânsa veni niște ... se plânseră că li s-au opărit gâtlejurile; intră în casă și văzu o arababură de nu-i mai da nimeni de căpătâi. În cele din urmă, zise fata cea leneșe: - Maică Sântă Vinere, mi s-a făcut dor de părinți, dă-mi dreptul meu, căci mi s-a ... spăimântă de întâmplarea asta; și fiecare om băgă de seamă că asta vine de la răsplătirea dumnezeiască. Fata moșneagului însă se căsători cu un flăcău din cei mai frumoși ai satului, care o ceru de la tată-său și o luă de soție. Mare veselie se făcu în sat la nunta ...
Gheorghe Asachi - Voichița de Românie
... Moldovei, să-l învingem în câmpul bătăliii sau prin alt ascuns complot să-i stângem viața! (Scoborând spadele unul pe capul altuia.) Iar dacă am fi necredincioși acestui giurământ, apoi acest fer cu blestemul ceriului să cadă pre capul trădătoriului! Osman: Aceste le giur, în numele turcesc a pașei ... a sa furie are să mă atace; atunci cu o parte a oastei tale combătând, mă voi retrage asupra Silistrei. Când el va fi de agiuns departat de marginea Moldovei, tu vei înainti și-i vei tăia drumul; atuncea cu măiestrie luăm pe Ștefan între două focuri și atunce ... familie a se alea cu țarul Moscvei. De aceea, să ni grăbim prin foc și sabie să tulburăm serbările nunței, prin toate chipurile! Osman: Din partea mea, voi adăogi o nouă greutate; voi triimete un înadins cătră hanul tatarilor a Oardei de Aur ca să atace pe neamicul ... o conducă în brațele fiului țarului. Osman: Ce minunat vânat am face prin asta! Eu cred că Ștefan, care iubește foarte pe fiia sa, ar fi dispus a răscumpara a ei eliberare prin mari sacrificii. Vlad: Planul e bine combinat și merită un ferice rezultat. De aceea
Gheorghe Asachi - Datine naționale
... oameni fericiți. Arșițele cocitoare a ecvatorului, ghețurile amorțitoare a polurilor nu-i îndeamnă a se strămuta aiure, deși, macar din auz, li sunt cunoscute țările mai frumoase și stâmpărate în care o climă paradisită răvarsă mană și plăcere. Di ce nu se oțărăște eschimoul de ... a naționalităței, care se nutră și se păstrează prin relighie, limbă, istorie, port și datine. Evenimentele au adeverit că un popor, de demult apus din orizonul politic, carele au știut păstra un asemene paladium, au triumfat de giugul veacurilor și, ca un fenix, au reînviet din proprie cenușă. Precum cu interes păstrăm odoarele și averile moștenite care ni asigurează o viață materială, cu atâta mai mult, mic și mare, să respectăm ... câteva zile, se îndeletnicea femei bătrâne și june întru pregătirea părței unei pietăți sfinte, și în noaptea de ieri nu era mormânt carele să nu fi fost avut a sa lumină, o cunună de flori și în genunchi o ființă vie carea răposatului ei consfințea rugi și lacrimi! Dar ...
Antim Ivireanul - Învățătură asupra pocăinții
... pentru dobitoace, pentru căci n-au nici minte, nici cuvânt, ce lucrează pururea fărde greșală, precum îi învață firea lor. Nici iaste pentru altă făptură din câte să află în lume, pentru căci sunt toate nesimțitoare și urmează a nu fi priimitoare de pocăință. Și iată dară că numai pentru noi, oamenii, au dat îndurătoriul Dumnezeu acest dar de mântuire al pocăinței; sau, să zic mai ... adevărată și ca pre un mort patemile lui, pohtele lui cĂ©le rĂ©le și îndulcirile trupului său îl aduc să-l îngroape. Unde? Afară din cetate, afară din pământul cel fericit al raiului, în groapa vecinicii munci. Dară ce să întâmplă? Îndurătoriul Dumnezeu, carele prin rostul prorocului zice: Nu voesc moartea păcătosului, precum ... au vrut direptul judecătoriul, Dumnezeu, să pedepsească pre Ahaav, împăratul lui Israil, pentru multele păgânătăți și nedreptăți ce făcea în toate zilele și nu numai din răutatea lui ce și din sfatul înrăutățatei fămeii lui, a Iezavelii. Și i-au trimis cuvânt cu prorocul Ilie cum că va să-i rădice împărățiia, să-i ... și nu acĂ©ia ce cerca dumnezeiasca dreptate? Adevărat, așa iaste. Pocăința au întors urgiia lui, pocăința au oprit mâniia lui, pocăința i-au zmult ...
... a spart capu lu' bietu Guță Băncuță (cu volubilitate crescândă) , fiincă nu vrea să fie cu oții ăștia, de-a venitără la putere, fi-s-ar fi stârpit sămânța de liberali! auzi liberali! să nenorocească o lume de se hrănea... Avocatul (plictisit): Țț!... Ce-are a face acuma politica? Tânărul ... stea ăi o sută cinzeci de franci! L-a suplimatără, că l-a-nsemnat Ampotrofagu, suplima-le-ar Dumnezeu luminițile ochișorilor din cap, s-ajung să-i văz orbeți pe toți, cu mânușița întinsă pe strada Clemenții la colțul lu' Butculescu! L-a supl... Un ... scrisoare de la soția dumitale?... Cocoana: Hehei! câte! de când trata amor. (Iar la ureche: dar avocatul e prea-nalt și cocoana nu-l ajunge din picioare.) Tânărul: Ba, am vreo trei, de când eram astă-toamnă cu domnul inspector trimis în anchetă în Dobrogea... Am stat vreo trei săptămâni, și ... poate să avem mare șansă! Feciorul (intrând iar): Conașule, se răcește. (Avocatul, mânând pe cei doi clienți cu binișorul până la ușe, i scoate afară din ...
Alphonse de Lamartine - Toamna (Lamartine)
... toamnă, când natura-și dă sfârșit, Dar! aflu mai mult plăcere l-al ei ochi acoperit: Este al unui prieten tristul rămâi sănătos , Este zâmbirea din urmă genei ce, lăsată-n jos, Moartea vine s-o închiză, mai mult a nu s-ardica. Așa orizonul vieții gata fiind a ... a păzi O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui? E putință în mulțime un suflet a fi ascuns Să cunoască al meu suflet, la ce voi să am răspuns? Floarea, căzând jos, își lasă la zefir al ei miros, Și e la ...
Ion Heliade Rădulescu - Toamna (Lamartine)
... toamnă, când natura-și dă sfârșit, Dar! aflu mai mult plăcere l-al ei ochi acoperit: Este al unui prieten tristul rămâi sănătos , Este zâmbirea din urmă genei ce, lăsată-n jos, Moartea vine s-o închiză, mai mult a nu s-ardica. Așa orizonul vieții gata fiind a ... a păzi O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui? E putință în mulțime un suflet a fi ascuns Să cunoască al meu suflet, la ce voi să am răspuns? Floarea, căzând jos, își lasă la zefir al ei miros, Și e la ...
Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite
... să plângă, apoi îi răspunse: - Am avut și eu un fecior, care auzise despre acele blestemate rodii, și care, tot umblând după ele, într-una din zile se întoarse șchiop și în cele din urmă își rupse și capul pentru ele; daca aș fi știut atunci, dragul mamii, cum să le găsească cineva fără primejdie, nu-mi pierdeam copilașul. Cum auzi flăcăul nostru, începu a se ruga ... plecă să se întoarcă la împărăția tatălui său. Pe drum, ce-i veni lui, văzând că nu mai poate răbda, scoase cuțitașul și tăie una din rodii, ca să guste și să se încredințeze de bunătatea lor. Când, ce să vezi? Deodată iese din rodie o fată, ca o zână de frumoasă, și îndată începu a striga cu glas mângâios: - Apă, apă, că mor. Întoarse fiul împăratului ... călcâiele de iute ce se ducea. Nu trecu mult de când se duse fiul de împărat, și o fată de țigan veni să ia apă din fântână, dar când văzu chipul care strălucea în apă, crezu că e al ei, și, spărgând ulciorul, se întoarse fuga la mumă-sa: - Nu mă ... ...
Ion Luca Caragiale - Tot Mitică
... adus aminte de ceva): Tii ! Ce-am uitatără ! Costică: Ce? Mitică: Șubele. * Un necunoscut, semuind pe Mitică cu altcineva, îl salută: - Salutare, musiu Costică. - Pardon, din contra, că mă cheamă Mitică. * La birt. Chelnerul: Avem carne cu cartofi. Mitică: Nu primesc: nu sunt cartofor. * La debitul de tutun. Mitică: Două țigarete ... de protoxid de hidrogen. - ...?! - Atunci dă-mi unul de H 2 O. - ?!... - Cum? nici măcar apă n-aveți? zbiară Mitică. * Mitică șovinist: - Și când voi fi mort, monșer, nu doresc pentru ca să mi se cânte altceva decât: Deșteaptă-te, române! * Costică se plânge lui Mitică la birt că sufere de ... o coastă! * Trenul de plăcere, care merge la Sinaia, se oprește în stația Buda. E foarte cald. O damă întreabă: - Musiu Mitică, nu s-o fi găsind apă la stația asta? că mor de sete... - Ba da... dar aveți gazete? întreabă Mitică cu un surâs plin de aluziune depărtată. - Da' de ... Altă dată, ia-ți o casă de fier, să nu ți le mai poată fura! zice Mitică. * La cafenea. Doi amici joacă table și unul din ei, după ce aruncă zarurile, strigă: - Cinci cu doi! Mitică replică imediat: - Cinci Cotoi! * Mitică e în divergență de opinii cu Costică, amicul său, care ...
Cincinat Pavelescu - Seară turbure
... mai zbuciume și ură, Ce chin, ce lupte fărde rost! Dar într-o clipă moartea ninge Uitare peste tot ce-a fost. Nimic din tot n-o să rămână, Din gând, din visul tău gigant... Ce-ai plăsmuit a fost țărână, Părere, umbră și neant! Și tu, fantomă de o clipă, Privind la lună, stele ...
... în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors ... apleacă cu multă luare aminte asupra mesei. E trei după miezul nopții. S-a dus arenda!... și două inele și ceasul!... S-ar fi dus și calul și șaua, dacă unchiul și orzarii n-ar fi suflat în lumânări și n-ar fi mers să se odihnească... Cine a câștigat?... Cine a știut să joace, firește: unchiul și cu unul dintre orzari, tovaroșul lui ... cruce. Atunci un hohot strașnic se aude... Flăcăul se-ntoarce-n loc. E beznă-mprejuru-i, și nicăieri ochiul luminos al tovaroșului. Tânărul se moleșește din toate-ncheieturile și se prăbușește pe prispă. ...Se face ziuă... - Scoală mă! aici ai adormit, procopsitule? zice un glas cunoscut. Flăcăul se trezește buimăcit. Unchiul ...