Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��N��
Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 2099 pentru L��N��.
Vasile Alecsandri - Strofe lui C. Negri
... ochii tăi pe valuri. II În orice parte a lumei străin eu mă găsesc, Îmi place, sunt ferice la tine să gândesc, Și-n orice întâmplare a vieții mele-mi place La gândurile mele părtaș de a te face, Căci din copilărie cu tine m ... dorul când îmi aduc aminte De vremile trecute a dragostei fierbinte: De simt a mele lacrimi curgând încetișor Când se deșteaptă-n mine al țării gingaș dor, Dureri sau veselie, orice vie simțire M-apropie de tine cu-o dulce înfrățire. IV Acum, pe malul mărei, la ... trecut-am tu și eu, Dar mai ales îi place uimit să se închine Acelor două țărmuri de suvenire pline, Neapoli, Veneția, poetice surori Ce-n inimile noastre deșteaptă dulci fiori VII O! Negri, scumpe frate! Cât vom trăi în lume Cu multă-nduioșire șopti-vom aste nume, Și câte ori ... sufletul nu-și perde a sale daruri sfinte. El vecinic are viață și își aduce-aminte De oricare simțire, de oricare cuvânt Ce l-au făcut să afle chiar cerul pe pământ. IX Așa pe vecinicie va sta întipărită În sufletele noastre icoana mult slăvită Acelei ce în lume ...
Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii
... cum adică știința distruge credința și nu o poate înlocui. Știi, Ă¡ propos de sărbători... - Ceva nou de tot... Am înțeles, zic; du-te și n-ai grije; aibi curaj!... cu metodele moderne... Și pe când Tomița pleacă aiurit de durere, mă și așez liniștit la masă și, pe nerăsuflate, torn ... la cocină!" Pe urmă evlavia aceea adâncă și caldă, de care erau pătrunse sufletele tutulor enoriașilor noștri, de la cel mai bătrân fără un dinte-n gură, până la cel mai tânăr încă fără dinți!... Ce frumos erau împodobite sfeșnicele, de la cele de aur până la cele de pacfon, cu ... cu drepții, și, desigur, când micii cheruvimi fac prea multe nebunii... "feștila!" Și, pe deasupra tutulor acestor duioase amintiri, primăverile acelea dulci, pline de speranțe-n viitor, când, precum zice așa de frumos poetul, "natura, ca o mireasă răpită, care a dormit, vrăjită în lanțurile de gheață ale unui ... alta, o recheamă la o nouă și strălucitoare viață!" Și-ntr-un rând, când am ieșit de la-nviere dimineața, un vânt și o ploaie!... n-a fost chip să ne-ntoarcem cu lumânărelele aprinse acasă; ne-a făcut leoarcă pe toți; încă dascălul Haralambie - asta era ...
Mihai Eminescu - Nu mă-nțelegi
... Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, În vorbe pieritoare ca-n lanț să te cuprind, Și în senin de stele durerile să-mi ferec Pân- nu s-o stinge umbra iar dulce-n întunerec? Și azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din orișice durere îți face o podoabă, Și când răsai nainte ... ce-atât ai adorat-o E încă tot senină, fermecătoare... Iat-o!? E încă tot!... Avea-vei în ochii-mi acel preț Ce azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voi fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini să te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ... albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămâne-n urmă în noi decât obscura Și oarba suferință ce bântuie natura? Și azi când am puterea ce-o are numai Domnul, Din haosul uitării s ... schelea lumii noastre urâte și-ntr-un chip, Cu vorbe-mpestrițate, zidite din nisip, Eu să zăresc o alta  un rai, o primăvară, Și- ...
Mihai Eminescu - Nu mă înțelegi
... Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, În vorbe pieritoare ca-n lanț să te cuprind, Și în senin de stele durerile să-mi ferec Pân- nu s-o stinge umbra iar dulce-n întunerec? Și azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din orișice durere îți face o podoabă, Și când răsai nainte ... ce-atât ai adorat-o E încă tot senină, fermecătoare... Iat-o!? E încă tot!... Avea-vei în ochii-mi acel preț Ce azi ți-l dă sfiala pierdutei mele vieți? Voi fi supus duioasei, nemaisimțitei munci, C-o oaste de imagini să te iubesc ș-atunci? Au nu știi tu ... albastre Gândirea noastră spuma zădărniciei noastre, Iar visuri și iluzii, pe marginea uitării, Trec și se pierd în zare ca paserile mării. Și ce rămâne-n urmă în noi decât obscura Și oarba suferință ce bântuie natura? Și azi când am puterea ce-o are numai Domnul, Din haosul uitării s ... schelea lumii noastre urâte și-ntr-un chip, Cu vorbe-mpestrițate, zidite din nisip, Eu să zăresc o alta  un rai, o primăvară, Și- ...
Vasile Alecsandri - Zimbrul și vulpea
... Se poate-a ta mărire să pască pe câmpii, Supusă, ca noi proștii, la ploile de toamne, La vânt, la ger, la muște, l-a iernii vijelii? Au nu gândește oare că-n vremile trecute S-au prefăcut în Zimbru un falnic Dumnezeu [1] Că soarele s-ar perde pe căi necunoscute De n-ar domni un Zimbru în zodiacul său? Ah! scumpul meu prietin! dă-mi voie a te duce Într-un palat de cinste în ...
Ion Luca Caragiale - Broaște... destule
... ziua nunții lui Leonică am lipsit din oraș. Întorcâdu-mă a treia zi, îl întâlnesc mergând la cancelarie. — Mă iartă, frate Leonică; n-am putut să-mi împlinesc datoria prietenească... — Despre ce? — N-am putut veni la cununia dumitale. Am fost la țară. Dar tot mai bine mai târziu decât niciodată: îți urez viață fericită și moștenitori câți ... broaște... destule! Primisem al cincilea bilet de cununie din partea lui. Știam acuma bine că „broaște destule"! Mai au trecut apoi câteva luni, nu-l mai văzusem pe Leonică... Într-o zi, trecând prin Lipscani, mă întâlnesc cu un alai de înmormântare... Douăsprezece fete, îmbrăcate în zăbranic alb cu beteală ... minister, pe cari-i cunoșteam și între cari se afla și prietenul care-mi recomandase odinioară pe Leonică. Mă apropiai prin înghesuială de dânsul și-l întrebai cine a murit: — Leonică, îmi răspunse. — Dumnezeu să-l ierte! zisei. Adio, Leonică... Lac să fie, că broaște... destule!. Unde e spiritul liber al lui Leonică în momentul acesta? în cer, în văzduh. Ce ...
Vasile Alecsandri - Banul Mărăcină
... pe-aici. Ei pășesc peste hotare, Trec prin satele maghiare, Prin orașele nemțești, Prin țări lungi împărătești, Și, în dragostea moșiei, Duc Vulturul României Care-n aur lucitor E cusut pe steagul lor. Tot pe-a Dunărei verzi maluri, Unde umbra-i joacă-n valuri Merge mândrul craiovan Câte zile-s într-un an, Și feciorii mi-l urmează, Și fugarii lor nechează, Și străinii ce-ntâlnesc Stau în cale de-i privesc. Pasă ceata călătoare Când pe noapte, când pe soare. Lung ... Unde merg așa mereu? Ei se duc la vitejie, Căci au tainica solie De-a sădi în viitor Libertatea țării lor. II Colo-n țărmuri depărtate, În a Franției cetate, Vechiul Luvru e deschis Poporimei din Paris, Care-aleargă să privească Armia cavalerească Ce din ziori s ...
Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale)
... Mateiu Caragiale - Singurătatea (Caragiale) Singurătatea de Mateiu Caragiale E-așa de greu amurgul cu zarea-nsângerată, Că-n parc sub teii-n floare ce gem înnăbușit Se-ncheagă unde groase de miere-mbălsămată, Și-atât de-apăsătoare tăcerea-mpurpurată Că simt cum plânge-n mine ceva nedeslușit. Melancolia face în pieptu-mi să tresalte Neînțelese doruri, în vreme ce-ațipind Ființa mea de astăzi, în locu-i răsar alte ... slăvi semeț se-avântă Cutezătoare, gravă, mai sus, mereu mai sus, În prada-nfrigurării ce aprig mă frământă Renasc cel de-altădată, acel ce nu-l încântă Decât singurătatea, dar singur, totuși, nu-s. Căci dacă, dus pe gânduri, m-asez lângă fântână Privind cum apa doarme pe netedul nisip, Cu ... hain te răzvrătești; Tot ce-i frumos în suflet de ce lași să înghețe Jertfind trufiei sterpe senina tinerețe? Ia seama că ea trece și n-o mai regăsești. A-ți înfrâna încearcă sălbatica pornire, Cât mai e timp, te-ntoarce din drum, nu șovăi! Scăparea e-n credință, nădejde și iubire, Prin ele doar s-atinge fugara fericire, Urmează-le deci legea și nu te vei căi... - Taci, îi răspund, mai scumpă ...
Ion Luca Caragiale - Poveste de contrabandă
... e confiscată, și deosebit sunt și amende, câteodată, după gravitatea cazului, și pedepse... — Atunci—zise doamna schimbând binefața—atunci sunt pierdută... — Nu tocmai... n-aveți teamă încă... poate să scăpăm... e foarte posibil să treceți... Eu sunt foarte cunoscut la vamă; trec p-acolo de două-trei ori pe ... aveți, sunt cel puțin bine prinse?... să nu se observe vreo umflătură neobicinuită. — Sunt cusute în căptușala corsajului, zise doamna tot mai îngrijată. — N-aveți teamă, vă trec eu; cu mine n-au să vă bănuiască. — A! domnule, cât sunteți de galant! cum să vă mulțumesc? — A! nu e nimica, doamna ... ce plăcere simț când pot înșela pe vameși, pe cari nu-i pot suferi și cu care am de furcă așa de des! Din vorbă-n vorbă iată că trenul sosește-n sfârșit la vamă. Domnul dă doamnei brațul drept, cu o mișcare foarte elegantă, își ia pe mâna stângă paltonul și înaintează cu pasul sigur; doamna ... cu multă stăruință să fie primit pentru că are o afacere importantă de aranjat și nu poate întârzia la Paris decât până seara. — Poftește- ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele
... Răducanu meu e un zmeu de flăcău, că în postul Crăciunului împlinește șaptesprezece ani și mână caii mai abitir ca bietul răposat, D-zeu să-l ierte. Țesala, țesală; pologul lui n-are pic de gaură; să fie sănătos, că, de pune vârtejul, ridică căruța cu cinci chile parcă n-ar fi nimic. — Ei, leică Ghiro, nu că râvnesc, dar îți spun și eu, uite, mie mi-e mai greu, că alta e flăcăul ... da jos, am să curăț ca în palmă. — Da, cumătră, dar să știi de la mine, curtea e a fetei; că de n-o învăța de-acum ale ei, nici nu le mai învață. De n-o pune mâna pe târn, târnul nu-i strigă "aoleo". — Poi, să-i mai crezi și d-ta, că la paisprezece ani nimeni n ... din soare, și d-ta ăi fi trăgând multe cu Răducanu d-tale... — Ferească Dumnezeu! Nu s-a pomenit! Unde se află! N-a avut la cin-să vadă! — Apoi să ne vedem cu bine! zise mama Iana și, înfigându-și șorțul în brâu, se ... ...
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul
... Din care filistenii domneau aceste valuri? Regina africană cu fața de eben, Spre răsărit se duce purtând un diadem De stele fără număr, când geme-n depărtate O surdă vijelie... fluierături bizare, Mugiri adânci, sălbateci, concert spăimântător! Ai crede că toți monștrii marini s-adun în hor Și țipă-n limbi diverse, pe tonul întristării, Voind să ducă vasul în smârcurile mării. Pilotu-abia mai șade la cârmă: e legat; Pe pod s-aruncă valul ... sosești? Regreți să lași o lume în care pătimești? Ce te desprețuiește, ce-ți farămă junia, Și inima, onoarea, amorul, poezia? Ce-ți schimbă ziua-n noapte și dulcele-n venin? Ce-ți fură partea vieții la soarele divin? Merită plâns această amară comedie Ce se numește viață? Vis, fantasmagorie, În care se succedă atâtea ... un cuplu splendid, imagin înflorit: Julia și Claricia în admirațiune, Tablou divin ce limba refuză de a spune. Ai fi crezut atuncea că-n lume sunt doi sori Că frumusețea dulce e două dulci surori! Că dulcea fericire, c-un spirit și c-un nume, Își are-n cer o formă și ceilaltă-n ...