Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru MAI MULT
Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 1776 pentru MAI MULT.
Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei
... de sălbăticime de pădure. De voie, de nevoie, trebui să se ducă acolo, căci ochii nu-i dase în geană de nu știu cât timp. Mai întâi își trimise sluga care nu se despărțise de dânsul nici cât ai scăpăra. El se întoarse și spuse împăratului că este priimit a ... auzi cu urechile sale cum se ciorovăiau aceste oale. - Fă buzato, dă-te la o parte că tu ai fiert destul. - Ba, dă-te tu mai la o parte, scurto ce ești, că au fiert și mațele din tine. Și căscând gura la dânsele, sluga uită și potârniche și tot. Când ... poate ca împăratul să fi făcut o asemenea faptă. - Că n-are la cine altul să fie, răspunse vătaful lingurilor. Trebuie să-l căutăm. - Nu mai trăncăni, îi mai zise gazda. Aide, ridică masa și te cară de aci. Auzind împăratul cele ce se vorbiră, ceru să fie căutat, ca să-și iasă din ... a dat Dumnezeu în gând de a pus în boloboc împreună cu dânsa pe junele cu care ea s-a însoțit mai ...
... văd răul sau de nu-l văd, el pe lume tot rămâne Și nimic nu-mi folosește de-oi cerca să rămân treaz. N-au mai spus și alții lumii de-a ei rele să se lase? Cine-a vrut s-asculte vorba? Cine-aude? Cui îi ... trecut pe lume numai răul a rămas. O, acele uriașe, însă mute piramide Cari stau ca veacuri negre în pustiuri împietrite Câte-au mai văzut și ele  ce-ar vorbi de-ar avea glas. Când posomorâtul basmu  vechea secolilor strajă  Îmi deschide cu chei de-aur ... o umbră asiatul prin pustiu calu-și alungă, De-l întrebi: unde-i Ninive? el ridică mâna-i lungă,  Unde este? nu știu, zice, mai nu știu nici unde-a fost. * Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur  Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în ... roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge  nici un arc nu se mai ține, Azi grămezi mai ...
Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
... văd răul sau de nu-l văd, el pe lume tot rămâne Și nimic nu-mi folosește de-oi cerca să rămân treaz. N-au mai spus și alții lumii de-a ei rele să se lase? Cine-a vrut s-asculte vorba? Cine-aude? Cui îi ... trecut pe lume numai răul a rămas. O, acele uriașe, însă mute piramide Cari stau ca veacuri negre în pustiuri împietrite Câte-au mai văzut și ele  ce-ar vorbi de-ar avea glas. Când posomorâtul basmu  vechea secolilor strajă  Îmi deschide cu chei de-aur ... o umbră asiatul prin pustiu calu-și alungă, De-l întrebi: unde-i Ninive? el ridică mâna-i lungă,  Unde este? nu știu, zice, mai nu știu nici unde-a fost. * Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur  Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în ... roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge  nici un arc nu se mai ține, Azi grămezi mai ...
Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură
... că neavând dragoste între noi și nepohtindu-ne binele unul altuia, după porunca lui Dumnezeu, n-avem nici credință, nici nădiajde, nici dragoste și suntem mai răi, să mă ertaț, decât păgânii. Că zice apostolul Pavel: Limbile n-au lĂ©ge și fac ale legii. Iară noi, având lĂ©ge, facem ... om fărde socoteală, noao ne pare bine și râdem. De sunt acĂ©stia lucruri creștinești, zică cine are Dumnezeu. Încăș, pe lângă acĂ©stia toate, mai adaogem cu răutatea că pre părinții noștri îi ocărâm și-i batem; pre bătrâni îi necinstim, pre domni și pre boieri îi blestemăm, pre arhierei ... asculta slujbele și a ne ruga lui Dumnezeu, să ne iarte păcatele, iar noi vorbim și râdem și facem cu ochiul, unul altuia mai rău decât pe la cârciume. Sărbătorile și praznicile nu le ținem, ca o nimica, ci atuncea facem cĂ©le mai rĂ©le, de bucurăm pe dracul și atunce vindem și cumpărăm. Și în scurte vorbe, ne-am abătut cu toții din calea dreptății și împreună ... vai, de capetele noastre! Și cu creștinătatea ce avem poate că vom fi socotind că numai căci ne numim creștini ne vom spăsi! Ba! Ci ...
Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați
... 12 XII I Un șuier lung — gem osii ferecate — Un strigăt viu — nebun de libertate ! Pe roți uruitoare Vagoanele urnite Alunecă ușoare Mai iute, mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte ... cinci De-i cată unul și-altul ceartă. Și cum e scurt și îndesat, Rîd, dar se tem de el ficiorii, Și parcă-i eș mai mare-n sat, Că joacă tot în fruntea horii. El dă porunci la lăutari, A lui e cea mai mîndră fată, La el se uită mici și mari, Și-apoi acela-i joc o dată ! Acum o prinde frumușel, Acum o lasă și-o ... visînd, Și ascultam la pustnicul bătrîn, Ce-mi povestea Minuni adînci din cuibul lui de brazi... — ...Demult, demult, trăia un neam păgîn De oameni mai puternici și mai mari Ca oamenii de azi, P-aceste plaiuri binecuvîntate... Ei nu știau de sapă și de plug, C-aveau de toate cele din belșug, Așa ... ...
Ion Luca Caragiale - Decadență
... nu se bate cu pumnul în piept. Niciunul nu răstoarnă sfeșnicele, nu sparge tribuna, nu-și taie mâna în țăndările paharului spart. Niciunul nu-și mai scoate brațul din umăr printr'un suprem gest patriotic. Nimic din toate astea. Și ce e mai rău, e că școala asta decadentă prinde - poporul, publicul, are aerul că aprobă acest curent menit să ucidă cu desăvârșire avânturile mari, să stingă focul ... aveam de ce. O jale mă cuprinde astăzi când mi-amintesc de frumoasele momente ale eroicei opoziții liberale, al cărei am fost unul dintre cei mai fervenți spectatori! În acele întruniri îmi făceam eu, împreună cu un popor întreg, educațiunea națională. Acolo am cules cele mai bune inspitațiuni pentru operele mele patriotice, aceste opere menite să ajungă peste puțin uitate cu desăvârșire, devenind neînțelese, grație părăsirii școalei clasice a liberalismului ... infamie, prin crimă, prin reacțiune, lucruri care fac onoare poporului că e contra, care în orice ocazii s'a pronunțat și nu permite, mai ales când sângele acestui popor, vărsat cu cruzime și fără nicio necesitate, când țipetele desperate ale femeilor și copiilor, fugăriți și torturați de sălbăticia oamenilor ...
Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea...
... Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din ... la tine-n pat, Ca să dorm lâng-al tău sin Ca un biet copil străin; Adormit la pieptul gol, Nu mă-ndur să te mai scol; Sânii albi, două comori, Tare sunt dezmierdători, Fiind albe și rătunde, Inima mi se pătrunde, Cu gurița mă adapă Și de focul meu mă ... Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i se împle Ochii dulci de mângâiere. Ea suspină fără vrere, Neștiind încă ... cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atâta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai ...
Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea
... Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din ... la tine-n pat, Ca să dorm lâng-al tău sin Ca un biet copil străin; Adormit la pieptul gol, Nu mă-ndur să te mai scol; Sânii albi, două comori, Tare sunt dezmierdători, Fiind albe și rătunde, Inima mi se pătrunde, Cu gurița mă adapă Și de focul meu mă ... Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Ea-și netează a ei tâmple Și de lacrimi i se împle Ochii dulci de mângâiere. Ea suspină fără vrere, Neștiind încă ... cea dulce N-o mai lasă să se culce. Peste vârfuri trece lună, Tânguios un corn răsună, Petrecând cu-atâta drag Toată rariștea de fag. Mai începe, mai ...
Dimitrie Bolintineanu - Șir'te mărgărite
... de candele lucesc La palatu-mpărătesc, Căci să face clacă mare Spre-a-nșira mărgăritare. Dintre cei ce sunt veniți, Alții nu-s mai străluciți, Mai frumoși, mai răpitori Ca doi tineri frățiori Părul lor în undă lină 'Noată dulce sub lumină Ca pârâul fugător Sub un soare lucitor. Fiecine istorisește Istoria ce ... Și-oi aduce ție-n dar Vase cu mărgăritar!" Asfel zice sora mare, Cu trufie și-ngâmfare. — ,,Fă-mă, doamne, nevestică, Zice sora cea mai mică, Și-ți voi face doi feciori, C-ale părului meu flori!" — ,,Tu să fii a mea mireasă... Dulce, mândră-mpărăteasă!" Nouă ... și limpezi cerii. Cei doi brădiori ce cresc Între dânșii-așa vorbesc: — ,,Dormi, tu, dulce frățior? Căci eu cerc un aspru dor De maicuța mult iubită Ce se plânge părăsită." — ,,Nu dorm, căci am auzit Viersul maicăi mult
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola I
... adevărului rază Și de hobotul minciunei văd că iarăș au scăpat. În obștescul bine însă și al meu în parte este, Căci șezând în capitală mai ades nădejduiesc A priimi de la tine mult dorita mie veste, Că te afle-n sănătate, știind cât te prețuiesc, De mă crezi că tot sunt vrednic de a ta prietenie ...
... buzele vinete și gheare lungi de cucuvea caracatiță umplută cu sănge albastru moarte hălăduind prin ungherele nesfârșite ale amintirilor mele ah cum pot să-ți mai