Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AVEȚI SĂ
Rezultatele 1431 - 1440 din aproximativ 2615 pentru AVEȚI SĂ.
Ion Luca Caragiale - O nouă societate română
... se zice limba maternă. Naște numai o întrebare, chiar mai multe. Limba românească este mai grea puțin decât limba franceză, mai cu seamă dacă voim să vorbim sau să scriem cugetări mai ridicate de la nivelul absolut banal al vieții de toate zilele, sau când voim să exprimăm simțiri mai alese. Nu vrem să zicem, Doamne ferește, că limba română n-ar fi cumva în stare să exprime toate cugetările și simțirile, fie ele cât de înalte sau de adânci; nu, dar limba franceză este o limbă deja aproape cristalizată în formule ... limba franceză un bout de causerie, ce te faci fără Avec ça? Apoi noua societate mai obligă pe membrii de ambe sexe să scrie numai românește. Foarte bine — asta pentru public. Dar presupune că o doamnă voiește să scrie un răvășel trandafiriu, poftim să-l înceapă altfel decât cu: Mon petit chien bleu; ce te faci cu statutele? afară numai dacă doamna nu va împinge respectarea lor până a ... statute, s-o-schimbe pe o alta, pentru care nu există până acuma guvernante. Societatea să înființeze o școală de guvernante, fie chiar elvețiene, numai să fie o școală de guvernante care
Ștefan Octavian Iosif - Cîntec din Caucaz
... din Caucaz Cîntec din Caucaz de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 11 ianuarie 1904 Sînt tristă, mi-e urît, mi-e frică, Și ce să fac, eu nu mai știu, Căci dragu-i dus și e târziu: L-aștept acasă singurică. Aș vrea să torc, dar nu pot, iată, Se rupe firul, fusu-i greu... Oi toarce mîni... Ce Dumnezeu ! Prea-s tristă azi și supărată. Eu stau și ... de mine nu-i mai pasă. De-aș ști că pe alta dezmiardă Și m-a lăsat fără noroc, Mai bine satul tot să ardă, Să
... atât de moale, Furtună-i azi și linu-i glasul tău; Ca Dumnezeu te-arăți în mii de fețe Și-nveți un ev cum poate să te-nvețe. De-aș fi trăit când tu trăiai, pe tine Te-aș fi iubit atât  cât te iubesc? Căci tot ce simt, de ... totul pentru mine Un alt maestru, care viu mă ține... Dar despre-acela, ah, nici vorbă nu e. El e modest și totuși foarte mare. Să tacă el, să doarmă ori să-mi spuie La nebunii  tot înțelept îmi pare. Și vezi, pe-acesta nu-l spun nimănuie. Nici el nu vrea să-l știe orișicare, Căci el vrea numai să
Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie
... de fiare ce se-ntreabă: Spre care orizonturi sălta-vom noi în zbor? În care parte-i hoitul promis l-a noastre gheare Să-l rupem într-o clipă, să-l roadem, înghițim? În care țări: teutone, române sau maghiare Vrea Albert, craiul nostru, pustiul să-l lățim? Așa zicea cu fală a lui Albert oștime, În cete adunată pe câmpul din Dombrova, Când, prin văzduh, deodată, o gură ... Și călărași din fugă prin sate, prin orașe Crainesc: Săriți cu toții pe litfele trufașe! Viteazul Ștefan-vodă vă cheamă-n vitejie. Cine-i mișel să fugă, cine-i român să vie! Toți au răspuns: "Trăiască Moldova! și s-au dus. Pe loc tot omul verde ce poartă capul sus Și-a sărutat odorii ... a ochilor mânie. Tot astfel și boierii, stăpânii de moșii. Înconjurați de gloate, din casele lor pleacă, Privind cu mulțumire zburdalnicii lor fii Cum știu să-și poarte caii și-n fugă să se-ntreacă. Soții, surori și mame suspină-n urma lor; Dar ei alerg ferice la câmpul de omor. Coman de la Comana, un uriaș de ... ...
... Vasile Alecsandri - Codrul Arde-mi-te-ai, codre des! Văd bine că s-a ales Din tine să nu mai ies! Am intrat făr' de musteață Ș-acum arunc cărunteață. Am intrat pui de român Ș-am ajuns moșneag bătrân! Alei! codre blestemat ... eu mult m-am săturat A trăi tot depărtat Și de lume-nstrăinat. Căprioară, surioară, Dor de lume mă omoară, Roade poala codrului, Să-mi văd fața dorului Și să
Mihai Eminescu - Rime alegorice
... ochii vii de-o vede moare; Iar celor morți, lumina lor adâncă, Li dă vÄ�ața nopții trecătoare. Deci vin și tu pe un schelet să-ncalici, Să vezi palatu-i în lumini opalici; De șirul nostru să te ții în urmă Pân- la grădina ei cu flori italici. Și iată vălul meu ți-l dau  pe față Să-l pui, s-acoperi ochii tăi de gheață, Ca nu cumva să se topească iute De a privirei ei tiranică dulceață." Mă sui și plec... o umbră sunt din basme Și o fantasmă sunt între ... uită lung la mine, tu, ce mort ești, Pân-al tău suflet ochii va deschide. L-al tău mormânt tu ești în pragul porții, Dar să te stingi nu este voia sorții, Ci-n fața mea să lași încet să-ți cadă De pe-ai tăi ochi de gheață vălul morții. Îngenunchind atunci am zis în sine-mi: ,,O, dulce chip, cu mâna fruntea ține ... Șeherezade  Nu, nu îi vezi așa precum se cade; VÄ�ața lor un vis al morții este, Azi pradă ei, iar mâni ea o să ...
Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă...
... Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă... Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb  se lasă Cu grație pe umerii-mi  privesc În ochii tăi, în fața ta  în ... folosi viața, Speranțele-i, și binele-i, și tot! Un vis ar fi amestecat cu ceața, Un chin ar fi  ce l-aș sfârși să pot; Pe când astfel o noapte e măreață, Pierdută-n stele ce în ceri înot, Prin ele trece melancolic luna  O gură dă-mi ... Nu știi c-a săruta e un păcat Și că-n întunecata lor dulceață Nu s-uită ochii de copii vodat'  Fără să plângă-n urmă-a lor langoare Și voluptoasa lor întunecare! Căci ce ai zice dacă eu acuma Aș uita toate... tu mă înțelegi ...
Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă
... Mihai Eminescu - Iubită dulce, o, mă lasă Iubită dulce, o, mă lasă... de Mihai Eminescu Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb  se lasă Cu grație pe umerii-mi  privesc În ochii tăi, în fața ta  în ... folosi viața, Speranțele-i, și binele-i, și tot! Un vis ar fi amestecat cu ceața, Un chin ar fi  ce l-aș sfârși să pot; Pe când astfel o noapte e măreață, Pierdută-n stele ce în ceri înot, Prin ele trece melancolic luna  O gură dă-mi ... Nu știi c-a săruta e un păcat Și că-n întunecata lor dulceață Nu s-uită ochii de copii vodat'  Fără să plângă-n urmă-a lor langoare Și voluptoasa lor întunecare! Căci ce ai zice dacă eu acuma Aș uita toate... tu mă înțelegi ...
... d-astăzi, rece și materialistă, Își râde de chimere și de puterea lor? Credințele d-acuma condamnă poezia Ca rătăcirea, crima, păcatul, erezia Ce merită să poarte disprețul tuturor. Ascultă-mă și crede: de vei simți vrodată Că pieptul tău nutrește scânteia cea sacrată, Să știi că mizerabil vei trece pe pământ; În timpurile noastre, decât să cânți, mai bine De pietre sparge-ți lira ș-apoi sufocă-n tine Fugoasa-ți inspirare și-al tău nebun avânt. De-acum, stăi noaptea ... Concepere fatală, ce, demn-a se chema Flagelul omenirei, pornind într-o clipire, Ca fulgerul, turbată și numai c-o lovire Armate formidabili să poată sfărâma. Atunci tiranii lumei, văzând a ta lucrare, Vor alerga cu toții să-ți dea, prin admirare, Averi, măriri și nume, s-ajungi nemuritor: Iar bietele popoare, nenumărabili brute, Tâmpite d-o nedemnă și lungă servitute, Te vor ... muza, Și geniul, și lira, și mută ți-ar fi buza; Mânia lui Achile mă jur de-ai mai cânta. Căci de cumva, bătrâne, nevrând să știi de lume, Cântând, ai vrea și-acuma să
Ștefan Octavian Iosif - Un vis
... Ştefan Octavian Iosif - Un vis Iubesc cum încă om pe lume N-a fost în stare să iubească. Iubita mea e sfântă, mare, Dar nu-i ființă pământească. Iubesc o zeie exilată Din cer, și-n veci o voi iubi: E libertatea ... falnica iubită. Chiar astă-noapte-a fost cu mine Într-o grădină înflorită. Îngenunchind i-am spus iubirea-mi Și m-am plecat să rup o floare Ca să i-o dau — o mică jertfă... Atunci — cu spada sclipitoare -- La spate-mi apăru călăul, Și capul meu căzu trunchiat... În mâini chiar ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Un vis
... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Un vis Iubesc cum încă om pe lume N-a fost în stare să iubească. Iubita mea e sfântă, mare, Dar nu-i ființă pământească. Iubesc o zeie exilată Din cer, și-n veci o voi iubi: E libertatea ... falnica iubită. Chiar astă-noapte-a fost cu mine Într-o grădină înflorită. Îngenunchind i-am spus iubirea-mi Și m-am plecat să rup o floare Ca să i-o dau — o mică jertfă... Atunci — cu spada sclipitoare -- La spate-mi apăru călăul, Și capul meu căzu trunchiat... În mâini chiar ...