Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI CUM
Rezultatele 1431 - 1440 din aproximativ 1929 pentru CA ȘI CUM.
... Gelu Vlaşin - Depresie opt Depresie opt de Gelu Vlașin postere lucioase peste ochi prăfuiți cînd pisica vorbește cu mine din baie și fumezi disperată trabuc și suspini cum că frica-i prea mare să prindă contur într-un gînd cînd afară-i cumplit de real eu mai ronțăi o vorbă ce stă printre ...
Alexei Konstantinovici Tolstoi - Ioan Damaschin
... orice slavă mai înaltă, Ca fulgerul scăpărătoare, În străluciri cerești se scaldă. Și-mpodobirea firii noastre O are-n sine cu prisos: Căci depărtările albastre, Și valul mării cel spumos, Și munții nalți, ce dorm în cețe, Pământul, soarele și luna Și toate stelele mărețe, Cu însuși cerul fără fund — Sunt numai slabe oglindiri, Ce-n mintea omului pătrund, -- Sunt umbra veșnicei măriri... Dar mintea unui ... mult îi dată; Paingul țese pe perete, Căci slugi ca altădată nu-s, Și unde-al lor stăpân e dus, Nu știe nimeni să arăte. Și pretutindeni e pustie stearpă; Grădinile nu înfloresc, Pe-acoperișuri crește iarbă, Izvoarele de-abia țâșnesc, Și numai printre marmuri macul 'Și-înalță stibla ca toiagul, Iar prin palaturi umblă vânturi, Stârnind un roi de negre gânduri. II Vă binecuvântez, păduri, Văi, dealuri verzi, ogoare, râuri, Vă binecuvântez, pustiuri, Ș ... Marea Moartă-n depărtare De-abia, de-abia doar se zărește Și într-o largă revărsare, Ca un oțel bătut, sclipește... Ș-oprit pe loc, ca-n aiurire Mai vede larga șerpuire A râpii râului Chedron, Ce a secat și nu mai fuge Și ...
Alexei Mateevici - Ioan Damaschin
... orice slavă mai înaltă, Ca fulgerul scăpărătoare, În străluciri cerești se scaldă. Și-mpodobirea firii noastre O are-n sine cu prisos: Căci depărtările albastre, Și valul mării cel spumos, Și munții nalți, ce dorm în cețe, Pământul, soarele și luna Și toate stelele mărețe, Cu însuși cerul fără fund — Sunt numai slabe oglindiri, Ce-n mintea omului pătrund, -- Sunt umbra veșnicei măriri... Dar mintea unui ... mult îi dată; Paingul țese pe perete, Căci slugi ca altădată nu-s, Și unde-al lor stăpân e dus, Nu știe nimeni să arăte. Și pretutindeni e pustie stearpă; Grădinile nu înfloresc, Pe-acoperișuri crește iarbă, Izvoarele de-abia țâșnesc, Și numai printre marmuri macul 'Și-înalță stibla ca toiagul, Iar prin palaturi umblă vânturi, Stârnind un roi de negre gânduri. II Vă binecuvântez, păduri, Văi, dealuri verzi, ogoare, râuri, Vă binecuvântez, pustiuri, Ș ... Marea Moartă-n depărtare De-abia, de-abia doar se zărește Și într-o largă revărsare, Ca un oțel bătut, sclipește... Ș-oprit pe loc, ca-n aiurire Mai vede larga șerpuire A râpii râului Chedron, Ce a secat și nu mai fuge Și ...
Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ștefan cel Mare
... Dimitrie Bolintineanu - Visul lui Ştefan cel Mare Visul lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu Seara răspândește umbrele-i ușoare. Și melancolia trece gânditoare. Dar Ștefan cel Mare, rătăcit prin văi, Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi. Inima-i zdrobită ca a lui oștire; Țara-i întristată ca a lui gândire! Pe un colț de piatră șade el în dor; Vântul suflă păru-i lung, fluturător. Pentru-ntâia oară inima lui ... somnului mijind Ce-i închide ochii cu-aripa-i d-argint. Iată că-i apare o fecioară jună, Ale cărei plete strălucesc la lună, Negre și bogate sub cununi de flori; Ochii ei asupră-i cad pătrunzători; Cad ca două raze, dulci și călduroase, Mâna ei atinge coamele-i undoase. - "Ce? Eroul mare, umbra a grăit, Însuși el suspină și s-a îndoit? Înțeleg fricosul ce ascuns lovește, Robul ce sărută jugul ce-l strivește; Dar un suflet mare, suflet de bărbat, Nu ... părintească, Dacă-n cartea soartei este însemnat A pieri poporul cel mai lăudat, Cel puțin atuncea piară vitejește Remușcând toiagul care îl lovește, Ca un ager șarpe ce lovit ...
... de Alexei Mateevici - 27 iunie 1917, Mărășești Trăia în pădure o zână, Scăldându-se-adese în ape, A dat de mreje cu pește, Și zâna n-ajunge să scape... Cu spaimă-au privit-o pescarii, Dar Marcu cel tânăr și iute În brațe-apucat-a pe zână Și dornic a prins s-o sărute. Iar zâna se dă ca o creangă Și-n mâinile lui șerpuiește, Se uită în ochii lui Marcu Și râde și tainic zâmbește... În farmec s-a scurs toată ziua; Dar iată că-n noaptea adâncă Pierit-a zburdalnica zână... Se pierde ... „Unde-i zâna?â€� „Nu știmâ€�, râd viclenele valuri. „Mincună! strigatu-le-a Marcu, Cu voi ea acuma petrece!â€� Și-ndată s-a dat nebunatic Cu capul în Dunărea rece. Se scaldă în Dunăre zâna, Așa cum a fost mai-nainte; Nu-i Marcu... Și doară în cântec Ne-aducem de Marcu aminte. Iar voi pe pământ vă petreceți Ca râmele oarbe-n pământ, Și
... de Alexei Mateevici - 27 iunie 1917, Mărășești Trăia în pădure o zână, Scăldându-se-adese în ape, A dat de mreje cu pește, Și zâna n-ajunge să scape... Cu spaimă-au privit-o pescarii, Dar Marcu cel tânăr și iute În brațe-apucat-a pe zână Și dornic a prins s-o sărute. Iar zâna se dă ca o creangă Și-n mâinile lui șerpuiește, Se uită în ochii lui Marcu Și râde și tainic zâmbește... În farmec s-a scurs toată ziua; Dar iată că-n noaptea adâncă Pierit-a zburdalnica zână... Se pierde ... „Unde-i zâna?â€� „Nu știmâ€�, râd viclenele valuri. „Mincună! strigatu-le-a Marcu, Cu voi ea acuma petrece!â€� Și-ndată s-a dat nebunatic Cu capul în Dunărea rece. Se scaldă în Dunăre zâna, Așa cum a fost mai-nainte; Nu-i Marcu... Și doară în cântec Ne-aducem de Marcu aminte. Iar voi pe pământ vă petreceți Ca râmele oarbe-n pământ, Și
Iacob Negruzzi - Răspuns (Iacob Negruzzi)
... Iacob Negruzzi - Răspuns (Iacob Negruzzi) Răspuns de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Astăzi dragă spune-mi mie, Tu ce-atâta eu iubesc, Vrei ca dulcea mea soție Să visăm un vis ceresc, Spune-mi, asta o vrei tu? Ea zâmbind răspunse: Nu! Cum, tu vrei ca în durere Și etern muncit de chin Viața mea să fie fiere, Fiere-amară și venin, Spune-mi, asta-i voia ta? Ea zâmbind răspunse: Da! Nu, nu este cu putință La ce spui nu te gândești, Asta nu-i ...
Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul
... ce sânt!" ,,Constantine Brâncovene! Nu-mi grăi vorbe viclene. De ți-e milă de copii Și de vrei ca să mai fii, Lasă legea creștinească Și te dă-n legea turcească." ,,Facă Dumnezeu ce-a vrea! Chiar pe toți de ne-ți tăia, Nu mă las de legea mea ... Sultanul din foișor Dete semn lui imbrohor. Doi gelați veneau curând, Săbiile fluturând, Și spre robi dacă mergeau, Din cuconi își alegeau Pe cel mare și frumos, Și-l puneau pe scaun jos, Și cât pala repezea, Capul iute-i reteza! Brâncovanul greu ofta Și din gură cuvânta: ,,Doamne! fie-n voia ta!" Cei gelați iarăși mergeau Și din doi își alegeau Pe cel gingaș mijlociu, Cu păr neted și gălbiu, Și pe scaun îl puneau Și capul îi răpuneau! Brâncovanul greu ofta Și din suflet cuvânta: ,,Doamne! fie-n voia ta!" Sultanul se minuna: Și cu mila se-ngâna ,,Brâncovene Constantin, Boier vechi și domn creștin! Trei cuconi tu ai avut, Din trei doi ți i-ai pierdut, Numai unul ți-a rămas. Cu zile de vrei ... Trei cuconi ce am avut, Pe tustrei mi i-ați pierdut, Dare-ar Domnul-Dumnezeu Să fie pe gândul meu Să vă ștergeți pe pământ ...
Mihai Eminescu - S-a dus amorul
... S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Și nici pe buze nu-mi mai vin, Și nici prin gând mi-or trece. Atâta murmur de izvor, Atât senin de stele, Și un atât de trist amor Am îngropat în ele! Din ce noian îndepărtat Au răsărit în mine! Cu câte lacrimi le-am udat, Iubito, pentru ... îmi pare rău Că nu mai sufăr încă! Că nu mai vrei să te arați Lumină de-ndeparte, Cu ochii tăi întunecați Renăscători de moarte! Și cu acel smerit surâs, Cu acea blândă față, Să faci din viața mea un vis, Din visul meu o viață. Să mi se pară cum ... vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era de tot frumos De-au trebuit să piară. Prea mult un înger mi-ai părut Și prea puțin femeie, Ca fericirea ce-am avut Să fi putut să steie. Prea ne pierdusem tu și eu În al ei farmec poate, Prea am uitat pe Dumnezeu Precum uitarăm toate. ...
Mihai Eminescu - S-a dus amorul...
... S-a dus amorul, un amic Supus amândurora Deci cânturile mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Și nici pe buze nu-mi mai vin, Și nici prin gând mi-or trece. Atâta murmur de isvor, Atât senin de stele, Și un atât de trist amor Am îngropat în ele! Din ce noian îndepărtat Au răsărit în mine! Cu câte lacrimi le-am udat, Iubito, pentru ... îmi pare rău Că nu mai sufăr încă! Că nu mai vrei să te arați, Lumină de-ndeparte, Cu ochii tăi întunecați Renăscători din moarte! Și cu acel smerit surâs, Cu acea blândă față, Să faci din viața mea un vis, Din visul meu o viață. Să mi se pară cum ... vis misterios Și blând din cale-afară, Și prea era de tot frumos De-au trebuit să piară. Prea mult un înger mi-ai părut Și prea puțin femeie, Ca fericirea ce-am avut Să fi putut să steie. Prea ne pierdusem tu și eu În al ei farmec poate, Prea am uitat de Dumnezeu, Precum uitarăm toate.
Dimitrie Anghel - Dragoste (Anghel)
... Anghel) Dragoste de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 26 ianuarie 1903 Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină, Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre; Și-n mine, cînd e întunerec și cînd se face iar lumină, Ca-ntr-o odaie-n care-apune ori bate soarele-n ferestre. În depărtări s-afundă zarea cu năluciri de munți în cladă, Și vîntu-i bălsămat și dînsul ca o năframă cînd o scuturi; Purcede-un cînt din creangă-n creangă ș-un susur blînd din mladă-n mladă, Pe unde trece el pe ... Tu dormi sub paza unei feregi, ferega, mișcat-alene, Pe somnul tău ș-alintă-n aer gingașa ei apărătoare. La vîrsta ta tihnit e somnul, și ochii-adorm curînd sub gene Cînd are cine să le-nchidă pleoapele c-o sărutare. Tu dormi, și eu visez pe gînduri, că trec și zilele de vară Și că la anul, poate, fruntea ce-acum așa de blînd ți-o razimi De brațul meu, n-o s-o mai razimi, și gîndul ăsta mă omoară, Că drag mi-i sînul tău cel dulce și alb ca miezul unei azimi... Cu iarba ne-a crescut amorul, și