Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘI CU
Rezultatele 1451 - 1460 din aproximativ 2100 pentru ȘI CU.
... Vasile Alecsandri - Olteanul Astă vară am vărat Colo-n muntele cel nalt, Cu luna, cu soarele Și cu căprioarele, Că din naștere-s muntean, Iar din botez sunt oltean. Căprioare surioare, Sculați în două picioare, Roadeți poala codrului Să văd matca Oltului. Oltule ... malul tău Crească-ar iarbă și dudău Ca să pască murgul meu. Oltule! câine spurcat, Ce vii mare tulburat Și cu sânge-amestecat? Aduci plăghii și butuci Și căpestre de cai murgi Și chiar trupuri de haiduci! Oltule! rău blestemat! N-avuși grijă de păcat Să-nghiți trupuri de voinici Care-au haiducit pe-aici? Seca-ți-ar ...
Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb
... feciorul cel mijlociu, pregătindu-și cele trebuitoare și primind și el carte din mâna tată-său către împăratul, își ia ziua bună de la frați, și a doua zi pornește și el. Și merge, și merge, până se înnoptează bine. Și când prin dreptul podului, numai iaca și ursul: mor! mor! mor! Calul fiului de crai începe atunci a forăi, a sări în două picioare și a da înapoi. Și fiul craiului, văzând că nu-i lucru de șagă, se lasă și el de împărăție și, cu rușinea lui, se întoarce înapoi la tată-său acasă. Craiul, cum îl vede, zice: — Ei, dragul tatei, așa-i că s-a împlinit ... de-atâta amar de veacuri câte port pe umerii aceștia. Of! crăișorule! crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai vântura țările și mările, pământul l-ai da de-a dura, lumea aceasta ai purta-o, uite așa, pe degete, și toate ar fi după gândul tău. Dar uite ce vorbește gârbova și neputincioasa! Iartă-mă, Doamne, că nu știu ce mi-a ieșit din gură! Luminate crăișor, miluiește baba cu ceva! Fiul craiului, fermecat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice: — Ține, mătușă, de la mine puțin ...
Grigore Alexandrescu - Oglindele
... aibă se socotea slutiți; Iar frumoși de minune Se socotea aceia ce era mai pociți. Oglinzi ca să se vază nu se afla în țară, Și era poprit lucru să s-aducă d-afară. Așa fieștecine Socotea despre sine Ceea ce auzea, Căci chiar undele gîrlei ce curgea prin cetate Era ... ș-atît de-ntunecate, Încît nu putea omul nici umbra a-și vedea. Dar după multe zile și vreme-ndelungată, O corabie mare, cu oglinzi încărcată, Trecînd pe lîngă țara de care vă vorbesc, O apucă furtuna, o furtună cumplită, Sau ca să zic mai bine, furtună norocită, Pricină ... sfărîmă, dar marfă puțină s-a-necat; Oglindele mai toate le scoase la uscat. Locuitorii țării, Cîți se afla atuncea pe țărmurile mării, Cu toții alergară, Și-n grab le adunară. Se priviră în ele, și coprinși de mirare Văzură adevărul, mulți însă cu-ntristare. Dar aflînd dregătorii minunea întîmplată, Porunciră îndată A se sparge cu pietre ș-a se desființa Oglindele acelea oriunde s-ar afla. Multe se sfărîmară, dar ascunseră multe Acei care porunca nu vrură s ...
Iulia Hasdeu - Himera (Hasdeu)
... Himera de Iulia Hasdeu De este-n lume-adevărat Că-ndrăgostiții au aflat În germinal sau în brumar Avîntul altfel nesperat E că-n himeră-și fac hotar. Și pacea serii de-o iubesc Cu umbrele ce amăgesc Natura chiar – augusta mamă E ca-n visare se voiesc Și de himeră nu au teamă. Ei rîd de vise-amăgitoare Și
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii
... de altă parte recenziile literare gazetărești de azi. Omul modern, față cu imensele și variatele cunoștințe actuale, firește, nu poate să se ocupe de toate și de aceea, ca să fie în curent cu tot ce se petrece pe terenul politic, social, literar, științific, e nevoit să se mulțumească cu niște cunoștințe foarte fragmentare, prezentate așa fel încât să-i mulțumească curiozitatea, fără ca să-l puie la vreo muncă. Cu această vulgarizare comodă se însărcinează gazeta de azi, care, pentru un gologan, afară de știri politice din toată lumea, de buletine financiare și economice, dă și recenzii literare și științifice de tot felul. Într-o astfel de recenzie literară, spre pildă asupra celui din urmă roman al lui Zola, criticul gazetei îți va spune ... dar asta e altă chestie; în fond dl Maiorescu are perfectă dreptate. Dar cum se întâmplă atunci că-n țările cele mai culte există critica, și nu numai nu pierde din însemnătate, dar se dezvoltă cu atât mai mult cu cât și literatura devine mai bogată, mai luxuriantă? Da, dar aceea e altă critică. Acea critică modernă studiază o operă de artă în legătură cu ...
Dimitrie Anghel - Himera (Anghel)
... încîntă și-i doare pe ei mă revoltă pe mine: Toate le vede întors ochiul meu, altfel făcut. Spre a-i putea îndura și spre-a fi îndurat printre dînșii, Trec ca o mască prin bal, vesel cu lacrămi în ochi...â€� Iute, Himera și-a-ntins atunci aripele-albastre: Cerul deasupra-mi scădea tot mai îngust și mai mic. Tot mai departe de cer coboram ca o piatră-n cădere Și ca un ochi luminos soarele-abia-l mai zăream, Tot mai departe apoi, scînteia ca un fulg de jeratec: Inima-n piept mi s-a ... nu mai știam ce s-aleg. Nimeni pe lume n-avea bogății mai imense ca mine, Totuși sărac mă simțeam, cui să le dau neavînd. Și mă cuprinse atunci o milă adîncă de oameni Și lăcrimînd m-am gîndit: oricum să fie,-mi sunt frați ! Fără să vreau mă învinse iar dorul de cerul albastru Și m-am rugat în genunchi: – „Du-mă, Himeră,-napoi !â€� Greu încărcat din belșugul comorii găsite acolo, M-am avîntat cătră cer, nerăbdător ... setos de senin... Miros de floare acum străbătea aromind pîn’ la mine,
Alecu Donici - Paingul și bondarul
... Alecu Donici - Paingul şi bondarul Paingul și bondarul de Alecu Donici Talentele în lume ce nu aduc folos Sunt foarte de prisos. La negustor de pânză, paingul în dugheană, Văzând cum mușteriii ... la cumpărat se-ndeamnă, Au zis în gândul său: "Eu cu talentul meu Pot face o cercare Mai mult izbânditoare Decât un negustor Ce cumpără și vinde product străin cu spor. De mâine dimineață deschid o magazie De-o nouă pânzărie, De care omul încă pe lume n-au țesut". Așa au zis paingul, așa ... colț, la o fereastră, și-au săvârșit lucrarea; Dar peste așteptare, Cu mătura, băiatul a doua zi l-au tras Afară din dugheană Și truda-i au rămas Fără luare-n seamă. Atunci mâhnit, paingul se-ntoarce la bondar Și-i zice: "Vezi cum omul jaluz disprețuiește Orice talente mari? Tu înțelegi mai bine: te rog dar hotărăște, Ce pânză-i mai subțire?" — A ...
Vasile Bob-Fabian - Geografia țintirimului
... în „Lepturariulâ€� lui Aron Pumnul. Este-n zona subsolară, o pacinică, mică țară Aproape de țărmul lumii plecătoare către soare, Unde-apoi se hotărăște cu o mare-mpărăție, Pîn-acum necunoscută la hărți de geografie. Oamenilor de aicea, numărul pururea crește, Neci mai moare cine-o dată aici se cetățenește ... se poate-n astă țară se-ntind locuri înverzite, Printre văi și dealuri nalte cu producturi felurite, Între care colonistul fără să va să lucreze, Cu toată casa sa poate oricînd bine să s-așeze ; Iar aerul rece, umed în astă țară străină Trage vînturi ce cu jale, acum gem, acum suspină Roua ceriului aicea cade-n picuri mestecate Cu amară lăcrămare din dureri nevindecate. Multe roduri puse-aicea printre dealuri și vîlcele, Minunați sînt acești pacinici dup-a lor locuitură. Toți sînt muți, adese însă li s-aude ș-a lor gură ... viezunie, Fiecare locuiește fără dare de chirie ; De vecini, de frați, de nume și de toate doru-i trece Pînprejurul casei tale, iarna-i cald și
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 3
... Vasile Alecsandri - Doina voinicească 3 Frunză verde de susai, Mă-ntorsei iară pe plai Cu mireasa pe sub strai [1] Să mai prind ceva de trai! Pe mândruța să mi-o-mbrac Cum i-a fi mândrei pe ... a ruginit, Nimic n-am agonisit. Mă lăsai pe plai deoparte, Unde soare nu străbate Sub frunziș de ciritei, Unde trec turme de miei Și mocani bogați de vite, Cu chimirele ticsite. Nu știu turmele lua-le-aș, Ori chimirele zmunci-le-aș Că nu-i vreme de pierzare, Că s-aude-n depărtare Zgomot ... paște viața mea, Las' să vie că-am o flintă Pentru potiră gătită, Să-i pun plumbul subsuoară, S-o străbată-n inimioară! ↑ Adică cu
Alexei Mateevici - Fecioara din Nazaret
... umbrit Ale Palestinei ramuri, În Sion a strălucit Cea Slăvită-acum de neamuri. Crinii albi, ai Idumeii Puși au fost să-i înflorească, Și porumbul Iudeii Cu aripa s-o păzească. Presimțiri de soarta sfântă, De cereasca proslăvire A avut Fecioara blândă Și-a primit-o cu
... Gheorghe Asachi - La patrie La patrie de Gheorghe Asachi Un viu dor mă-naripează și mă-ndeamnă din giunie Ca să cerc pe alăută românească armonie. Acest vers, ce sun-aice, lui Apolo nu-i strein, Fiind gemine cu rostul ce-i urzit din cel latin. Armoni-a strâns pe oameni în plăcuta societate, Adunând pre ii din codruri în statornica cetate ... origină, istoria acum fie-ni îndemn! În vechime maica Roma, ce-a fost doamnă-n toată lume, Ni-a lăsat legi și pământuri, vorba sa și-naltul nume. Oare darul ce de timpuri și de barbari s-a pastrat, Când senină soarta luce, fi-vă astăzi defăimat? Nu, prin muze ș-a virtutei dorul dulce ... cunoască strănepoți romanei ginte. Tu, Moldavio mănoasă, ce pre mine ai născut, Adăpost dă giunei muze care ist vers a țesut; Pe-nverzit și tânăr laur, ce din țărnă-acum răsare; Cu puternic scut să-l aperi de-a fortunelor turbare; Cum va prinde rădăcină și în urmă va-nflori, Din a sale frunzi, cunună muza ție va urzi; O cunună cungiurată de-ale vântei line raze, Ce de ...