Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DAR DE CE
Rezultatele 1461 - 1470 din aproximativ 1840 pentru DAR DE CE.
Gheorghe Asachi - Primăvara (Asachi)
... Gheorghe Asachi - Primăvara (Asachi) Primăvara de Gheorghe Asachi Anacreontică Neaua-n pământ ascunsu-s-au Și ceriu-i făr de nori, Se-nvăsc din nou iar arborii De frunze și de flori. De-acum nu cade turbure Apa din stânci în văi, Râul cu line murmure Curge pre-a sale căi. Că-s toate-aice trainice ... iar, Dar cii ce-nghite tartarul Mai mult nu mai răsar. Ori cine dintre oameni Ursita a întors, Ca să nu taie Lahesis Ce Atropo a tors? O, nebunii fantastice Dorirea a-și ținti În cugete nesigure, Având toți a muri! Deșerte-s ...
... Fata cea mică zise: - Măiculiță și surioară, pasărea asta gingașă nu mi se pare ogurlie pentru casa noastră. Ochii ei nu seamănă a de pasăre, ci mai mult seamănă a fi ochii lui Greuceanu cel de aur. Până acuma ne-a fost și nouă! D-aici înainte numai Dumnezeu săÂși facă milă de noi și d-ai noștri. Pasămite aveau zmeii cunoștință de vitejia lui Greuceanu. Apoi intrară câteștrele zmeoaicele în casă și se puseră la sfat. Greuceanu numaidecât se dete iarăși de trei ori preste cap și se făcu o muscă și intră în cămara zmeilor. Acolo se ascunse într-o crăpătură de grindă de la tavanul casei și ascultă la sfatul lor. După ce luă în cap tot ce auzi, ieși afară și se duse pe drumul ce ducea la Codru Verde și acolo se ascunse subt un pod. Cum se vede treaba, din cele ce auzise, știa acum că zmeii se duseseră la vânat în Codru Verde și aveau să se întoarcă unul de cu seară, altul la miezul nopții și tartorul cel mare despre ziuă. Așteptând Greuceanu acolo, iată măre, că zmeul cel mai mic se întorcea și ...
Dimitrie Bolintineanu - Elegie (Bolintineanu)
... Dimitrie Bolintineanu - Elegie (Bolintineanu) Elegie de Dimitrie Bolintineanu De lacrimi înfocate, vai! genele-mi sunt pline Și mâna-mi acum rece pe harpă a-nghețat; Străină mi-este lumea d-acuma pentru ... iubit în viață ca visul a-ncetat. Aveam un frate tânăr a căruia junie Ca râușor de lapte luase cursul lin, Ce în a sa ferice, plăcere, bucurie, Zicea cu vorbă dulce: ,,Eu nu voi să suspin!" Aveam și-un tată încă, amic cum și ... fost albit. Dar vai! ei dorm acuma în tristele morminte, Copilul lângă tată, precum au viețuit. Iubeam o copiliță, o tânără suflare, O floare matinală ce crește surâzând, Ce fără să adune în viață-o sărutare În dimineața vieții a încetat cântând. Tot ce-am iubit în lume a încetat din viață, Și iarba primăverii sub pașii-mi s-a uscat; Al vieții mele soare ... a stins colo în ceață Și anii mei de tineri în dor s-au întristat. Eu am trecut ca floarea aici în astă lume, Dar ...
Dimitrie Bolintineanu - Mărirea lui Mihai
... zboară. Mâna verginală, fragedă ca crin, Atrăgea din harpe sunetul divin, Iar accentul vocii cei armonioase Se-ntuna cu-aceste vorbe grațioase: ,,Tu, reunire splendidă, De minte, de tărie, D-amor; cerească glorie! Sublimă armonie! Ce-n coama dalbă-a zorilor Verși valuri auroase Și pe gurița verginei Pui roze grațioase, Unește d-astăzi țările C-o singură cunună ... domnul ce-o rejună! Ascultă rugăciunile-i, Vezi lacrimile-i line Ce zbor cu fumul florilor, Prin spațiu, către tine!" Astfel cântă hora junelor vergine. Dar Mihai revarsă lacrime divine. II Domnul trece noaptea singur în veghere. Inima-i răpită fuge spre durere, Până somnul dulce cu-aripa-i d-eben ... său demn. Printre vise vede o fantasmă dulce. Fața-i ca lumina florilor străluce, Ca torent sub soare râură-ai săi peri; Ochii-i plini de lacrimi seamăn rupți din ceri. Vălu-i alb ca crinul grațios se-ndoaie, Brâu-i strălucește c-arcul cel de ploaie. Ea vorbește... — ,,Cerul binevoitor Preursește țării splendid viitor; Însă tu pieri-vei fără bucurie, Cei străini preda-vor țările c-urgie, Ce prin ani
George Coșbuc - Pământul uitării
... George Coşbuc - Pământul uitării Pământul uitării de George Coșbuc Acesta-i un cântec de bard ostenit, De bard din pământul uitării. Strămoșii-mi acolo pe stâlpi de granit Cu albe portaluri un templu-au clădit De marmură-n marginea mării. Să-l aibă nepoții prin veacuri de-acum Spre-a lor și spre-a noastră mărire! Dar mută veni nepăsarea pe-un drum, Iar pe-altul stârni-necătoru-i samum Atotucigașa hulire. Azi templu-i ruină; prin curțile lui Culcușuri își caută ... mei S-amestecă-n praful cărării Strivite statui ale marilor zei. Azi râdeți, și vai, cum veți plânge, o, mișei, Cu hohot la ziua-nfruntării! Dar noaptea din frântele marmuri răsar Luciri ca de fulger, și șoapte: Stau jalnicii zei la ruine, și par Cuprinși de mânie și galbeni de-amar Și zboară cu vaiuri prin noapte. Și iese-al lor bard și s-așează plângând Pe-o piatră sub zidul de-afară, Și cântă și plânge, ghitara bătând, Iar alba lui barbă ca râul curgând Se-mprăștie peste ghitară. Prin lanuri obsiga și sterpul odos Și ... Batjocura-i astăzi al nostru prinos. Ei uită, voind, cu ...
Alecu Donici - Vulpea în livadă
... Alecu Donici - Vulpea în livadă Vulpea în livadă de Alecu Donici O vulpe au intrat odată Flămândă în livadă. Și poamele văzând, frumoase, coapte bine, S-au bucurat prea mult în sine, Dar bucuria ei au fost în mâini străine: Că prunele pe crengi cam susușor era Și nu se scutura. Umblând ea în zadar mai bine de ... v-am găsit, așa vă las, Măcar că la privit vă arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. Un adevăr de mult văzut, Că neavând prilej ca să ne folosim De-un lucru ce
... George Coşbuc - Rea de plată Rea de plată de George Coșbuc Ea vine de la moară; Și jos în ulicioară Punându-și sacul, iacă Nu-l poate ridica. Ți-l duc eu! Cum? Pe plată! Iar ea, cuminte fată ... ea nu poate, Că prea sunt multe trei! Cu două se-nvoiește, Iar unul mi-l plătește, Cu altul să-mi rămâie Datoare pe-nserat. Dar
Constantin Negruzzi - Dervișul
... Norodul strigă: mașala! Iat-un bătrân derviș gârbov prin norod își face loc, Merge la Ali d-a dreptul și-i ia calul de dârlog, Ș-apoi acest fel îi grăi: "O, tu, înalte vizire, lumina lui Mahomet! Tu ce ții topuz în mână și șezi întâi în devlet, Vestite Ali Tepeleni! Tu ce-ai nume așa mare, umbră a lui padeșah, Care stăpânește lumea și e umbra lui Alah, Lui Dumnezeu adevărat; Ca să-ți spui ... fârdelege în Ianina va cădea, Norodul pe care-l sfâșii, vesel, râzând, va vedea Mormântul ce ți s-a gătit. Și în iadul de a șaptea subt copaciul lui Seggin, Va sta ferecat în lanțuri de durere și de chin Sufletul tău afurisit. Iar lângă tine un demon nericetat îți va citi Izvodul jărtvelor câte mânia ta omori, Și tu de vei vedea curat Urâte și sângerânde înainte-ți dănțuind Și înfruntându-ți păcatul și aminte-ți aducând De muncile care le ai dat. Acestea-i să le tragi toate fără să-ți poat-ajuta Flota ta ce ...
Constantin Negruzzi - Cucoșu și puica
... Constantin Negruzzi - Cucoşu şi puica Cucoșu și puica de Constantin Negruzzi De o tânără puiculiță, un cocoș amorezat O ruga să-i fie milă, de al său amor înfocat Și să-i dăruiască aceea ce amorezații vor. — Nu te-ndura, îi zice el, fie-ți milă! iacă mor! El era isteț, galant și frumoasii îi plăcea, Dar se temea Că îl știa Ca tainele nu păzește. — Gustul să ți-l împlinești, Îi zice ea, numai cauți și apoi, cântând în glas ... Vei da de știre în tot satu că nu mai sunt fată mare. — Ah, nu te teme, copilo! Eu sunt un cucoș cuminte Și de vrei, mă jur pe cinste Sa nu cânt cât oi trăi. — Jură-te dar, și te-oi crede ș-apoi și eu te-oi iubi! Cocoșelu s-a jurat Cu puicuța a plecat. După ce ... a păzit jurământu cucoșu, nu vă-ndoiți. A făcut precum fac mulți din oamenii cei cinstiți, N-a cântat (Doamne ferește), dar
Anton Pann - Critica oamenilor
... n-are hal, Ș-a pus copilul pe cal, Care este putincios Să se ducă și pe jos Și să fi-ncălecat el, Ce bătrîn prost și mișel! Iar bătrînul auzind Pe oameni asfel vorbind, S-a rușinat oarecum Și puțin mergînd pe drum Pe copilul jos ... a dat Și el a încălecat. Ducîndu-se dar asfel, Cu copilul după el, Auzi pe alți rîzînd Și după dînsul zicînd: - Mă! ce bătrîn nătărău! A lăsat pe pruncul său Ca să alerge pe jos, Mic și crud, neputincios, Și nu-l suie după șa, Că ... Mă-ă! mă-ă! ia vedeti Pe acești nevoiași beți! Cum s-au pus doi cît un mal Să deșele bietul cal! Bătrînul om, vai de el! Văzînd că-l rîd și asfel, După ce s-au depărtat, De tot au descălecat, Și pe jos calul trăgînd, Auzi pe alți zicînd: Uită-te oameni neroși! Gugumani și ticăloși! Că un cal voinic de drag Și de căpăstru îl trag, Nu încalecă pe el Încai bietul băiețel? Deci ieșind el din oraș Zise către copilaș: -E! ai văzut, fătul meu, Cît este ...
Mihai Eminescu - E trist ca nimeni să te știe
... Mihai Eminescu - E trist ca nimeni să te ştie E trist ca nimeni să te știe de Mihai Eminescu E trist ca nimeni să te știe, Dar și mai trist să-ți zici mereu Că te-a pătruns nimicnicie Deși ai fost ca Dumnezeu. Unde sunteți, iubiri deșarte, Ochi mari ... mă-ngâni cu fața ta? În vița lumii acestie, Ce-i fără capăt și-nceput, În toată neagra vecinicie O clipă numai te-am avut. De-atunci te chem din întuneric Și amintirea ta dezmierd Pân-ce răsai... un vis himeric, Abia răsai... și iar te pierd. Ca la un zvon ce lin adie Urechea țin, mereu ascult... Tot mai puțină armonie... Pustiu din ce în ce mai mult. Și din comoara-mi de suspine, Cu amintiri, cu dor îmbrac Acest amor bogat în chinuri Și-n mângâieri de