Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 1471 - 1480 din aproximativ 4001 pentru .

Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou

... Cu aceste cu­vinte ieși conductorul grăbit din cupeu. Ce neașteptată surpriză! Colonelul îmi era bine cunoscut și nu o dată la întâlnire mă angaja vin la el la țară pe câteva zile; dar neștiind la care moșie -l aflu acasă, nu mă hotărâsei întreprind călătoria. Colonelul Priboianu era foarte bogat, avea moșii în diferite districte. El era ca toți oamenii pe care norocul îi dezmiardă: cheltuitor și în ... descusături ale blănii, trecându-mi cu fiori de gheață pe după guler și mâneci și furnicându-mi tot trupul. Stătui câtva timp în nedumerire. Ce fac? Unde -mi aflu adăpostul? Apoi, plecându-mă, ridicai bagajul de lângă picioare cu gândul ca mă duc la stație, unde, fie ea cât de mică, aș fi fost măcar scutit de viscol și omăt. — Poate căutați prilej? îmi zise ... de omăt câteva umbre de oameni ce se mocoșeau pe lângă o gloabă înhămată la o săniuță. Nu aveam ce face și m-am hotărât mă pun în cale cu țăranul ce-mi vorbise, ca pentru un bacșiș bun ...

 

Vasile Alecsandri - Borsec

... ele sunt de naturi cu totul străine. Dintâi îmi aduce un soi de fiori reci, care îmi încrețește pielea întocmai ca și când ar fi intru într-o apă cu gheață. Pe urmă mă desfătează prin înfățișarea unor figuri gingașe și plăcute și, în sfârșit, mă face râd din toată inima, de oarecare întâmplări comice și de oarecare ridicole, care au jucat un rol însemnat în societatea Borsecului din vara trecută. Acea ... cărei ocrotire el are drept ajutor zece țărani secui ce poartă nume de soldați. Și, în sfârșit, după acești trei, se înșiră străinii ce vin beie sănătate la izvorul tămăduirii. Cât pentru doctor, dacă mă veți întreba, voi avea iarăși onorul a răspunde că, deși ar trebui ... care v-a plăcea. Șaroșul însă este orânduit mai cu seamă pentru reumatismuri, și Lobogo pentru slăbăciuni. Străinul ce merge la Borsec trebuie -și reguleze ceasurile după un nou sistem. Somnorosul este silit a se scula odată cu soarele, și leneșul a umbla pe ... pentru folosul curei. La șase ceasuri de dimineață, țipătul trâmbiței, miorlăitul clarinetei și bubuitul tobei îl trag din brațele somnului și f[...]ntârziere el trebuie ...

 

Vasile Alecsandri - Iașii în 1844

... acela îl socot un curier însărcinat de a se purta pe sineși ca pe un pachet dintr-un loc într-altul. Pentru ca nu intru dar în categoria plicurilor de poștă, dă-mi voie urmez după placul meu și mă rătăcesc pe unde m-a duce condeiul. La aceasta mi-i zice poate că un bun călăreț trebuie știe a stăpâni zburdările calului său; dar oi răspunde și eu că din toate lighioanele lumii, condeiul este cel mai greu de cârmuit ... după mutarea scaunului domniei în el din Suceava sub Alexandru-vodă Lăpușneanul. Aș dori, dar nu se poate zice un cântec vechi. Asemene sunt silit zic și eu în privirea acelor notițe. Las dar în seama persoanelor cu răbdare ca facă cercetări despre ele; cât pentru mine, acum deodată m-oi mulțumi a-ți arăta Iașii precum se găsește în anul 1844. Dealul ... ce se întinde cale de mai multe poște între două șiruri de dealuri, și care se duce de se unește cu șesurile Prutului, pentru ca ...

 

Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu

... Bucură-te, că nici o hulă a meritului nu te abate de la urâtele tale fapte! Bucură-te, haos neputut a împle cu toate averile poporului! Bucură-te, ghevghir încăpător a jăcuirilor! Bucură-te, cămară în care lucrurile răpite se păstrează! Bucură-te, lăcată ... dreptul mai mârșavi și mai necunoscători a celor ce ne fac rău sau bine, deci, pentru ca în viitorime șezătorii pe scaunul tău se ferească de a se face și ei părtași acestei cuvântări, strigăm cu însetare: Bucură-te, cauză al cărei efect stinge bucuria muncitorilor ... preface, mai mult te înțelenești întru fără-de-legi; agiungă acum intâmplările și vie vremea a ne face și pe noi învingători, ca strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 4 De-ai simți cât este de frumoasă lauda gubernatorilor celor buni și de-ai cunoaște iarăși cât de înjositoare ... tău! Bucură-te, iconomule fără de voie a agonisirilor omenești! Bucură-te, idee spre jăcuire abătută! Bucură-te, cela ce în cuget trebuie te tăvălești ca râmătorul în tină! Bucură-te, rădăcină ce ai odrăslit ramurile ticăloșiei! Bucură-te, că prin sateliții tăi ți-ai însușit drepturi fără ...

 

Nicolae Filimon - Lăutarii și compozițiunile lor

... propagă prin religiune se întinde foarte lesne și prinde rădăcine adînci în toate clasile societății. Dacă cineva voiește un esemplu reale despre ceea ce ziserăm, călătorească în orice parte a țării, iară mai cu seamă la munți, unde invaziunile străinilor n-au străbătut, și asculte muzica ce se cîntă prin biserice și pe cea cîntată de lăutarii din acele sate și se va convinge că muzica din bisericele de ... secol, nu numai că strică cu totul muzica bisericească și lăutărească, dar schimbă chiar caracterul tonurilor, alterîndu-l atît de mult, încît astăzi ar trebui inventăm un nou sistem de armonie ca putem acompania un mare număr din cîntecele noastre, căci cu cel europenesc nu este cu putință a ne servi. Dacă culturii muzicei noastre ... pe ale vecinilor ce ne încongiură, apoi, comparîndu-le cu cîntecele populare ce vom aduna din satele dimpregiurul Romei și din Spania, abia vom putea aflăm adevărata origină a muzicei noastre și numai atunci vom putea -i dăm o cultură raționabile. Pînă aci arătarăm pe lăutari compunîndu-și cîntecele lor pe teme din muzica bisericească și turcească, culese de pe la ...

 

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

... au săpat-o sistemele ardelenilor, aceste închipuiri singuratice, care, în lipsă de realități, s-au aruncat în ideologii . Jurnaliștii moldoveni au strigat: "Frate Ioane, vorbește putem înțelege și noi, poate că vorbiți bine pe la d-voastră; scrie pricepem și noi bunătățile și frumusețile ce gândiți..." Jurnaliștii și criticii au zis: "Vă rătăciți, și rătăciți inimile și mințile românilor cu cimilituri fără noimă ... se slăbesc cu critici literare și nu se întăresc cu feticismul persoanelor. Norocire că în Moldova se găsesc critici, adică oameni care se uită înapoi, vadă ce au făcut pedanții, și se uită înainte, vadă ce vor mai face pedanții și în care râpă de ridicol ne vor arunca; fără dânșii românia ar fi o adunătură de pedanți de ... pentru îndemnarea și ajutorul învățăturii tinerimii, societatea își păstrează banii și simpatiile numai pentru tinerii români, ce-și dovedesc baștina. Am fi dorit ca ajutorul se întindă la tot pământeanul, fără osebire de lege sau de viță. Educația, ocrotirea obștească, egalitatea morală și civilă, împărtășirea la toate șterg baștina și ... a mulțumi cârmuirilor lor că toleranța, jumătate înscrisă în coduri, a fost întreagă în aplicație; și ne mirăm că ardelenii emancipați de-abia

 

Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte

... noastră, atunci numai gândul morții lor va avea un efect mai bun. 6. Moartea, cel mai serios prieten al nostru și sfătuitor moral, ne învață iubim. Și cel mai adeseori ne poruncește iubim -- dacă în adevăr moartea este ultimul sfârșit, după care nu va fi nici o întâlnire. 7. În lupta vieții nu toți pleacă de la ... o boală fizică e termenul fatal al unor procese fiziologice. Sinuciderea -- al unor procese sufletești. 16. Nu doriți stelele de pe cer, dacă nu voiți ieșiți din ordine și fiți nefericiți. Mulțumiți-vă cu proza banală a vieții, dacă voiți dormitați în liniște cele câteva zeci de ani, până ce veți pune mâinile pe piept. 17. Iluzia este vălul albastru pe care energia vieții îl ... în dosul aparențelor, pe care nu-l înțelegem, dar îl simțim. Este, în pregătirea împrejurărilor dinainte de izbucnirea fatalității, o tensiune, este ceva care trebuie eclateze -- și atunci, fatalitatea, acel cineva rău și ,,ironic", își trimite agentul și nenorocirea s-a produs. 23. Realitatea este un amestec de ... minciunos o existență, aceea a lui Hanibal. Căci, pentru a fi operant cândva, ceea ce e denumit de subiectul propoziției trebuie ...

 

Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti

... pe scena Teatrului de la Scala din Milan făcură pe Donizetti a se gîndi mult, iar în cele din urmă se determină ca -și modifice stilul și -și creeze un altul nou între Bellini și Rossini. Puțin după aceasta scrise pentru Milan opera Anna Bolena , prin care dete o probă de puterea ... din Paris, descurageat din cauza căderii multor opere scrise de maeștri de al doilea ordin, aleargă la Donizetti ca la ultimul refugiu; îl angajă ca scrie opera Marino Falieri . Scrise această operă, dar nu reuși ca afle bine gustul publicului francez, de unde veni că această operă, plină de frumuseți muzicale de primul ordin și susținută de Rubini și Lablache, căzu ... Viena, unde era atît de mult stimat de publicul teatral și de confrații săi de artă, și a se duce la Paris, ca găsească acolo pierderea sa. Operile ce le pregătise pentru capitala Franciei erau Don Pasquale și Dom SĂ©bastien , cea dintîi destinată pentru teatrul italian, iar cea de a doua pentru Teatrul operii cei mari. Speranța lui era pusă pe succesul ... ...

 

Vasile Alecsandri - Melodiile românești

... cu cobza, un soi de mandolină cu coarde de metal, pe care le ating cu o pană. Capul trupei execută melodia pe vioară; naiul face se audă mai tare, în sunete ascuțite, pasajele cele mai pătimașe; cobza ține loc de bază, și mai totdeauna e jucată de către cel mai ... acestea sentimentul național există în toată virtutea la dânșii și pătrunde lustrul modelor străine. Cât pentru caracterul și ritmul muzical al ariilor române, se cade mărturisesc curat că este tot ce e mai greu de a deprinde și de a înțelege dacă cineva nu le-a ... glas plângător foarte lin, cu un muvement de muzică cu totul neregulat, stăruind asupra notelor de cântec și iuțind pe cele de fantezie. Ei știu dea acestor arii o expresie de întristare visătoare, de un efect extraordinar. Adeseori, când cineva umblă în munții țărilor române, aude de departe un fluier ... joc sunt melodii înadins pentru dans. Dansul cel mai obișnuit în orașe este hora. La țară se joacă hora, jocul de brâu, călușarii etc. Hora joacă astfel: dansatorii, atât oameni, cât și femei, al căror număr nu este mărginit, se apucă de mână și formează un cerc unde fiecare poate ...

 

Vasile Alecsandri - Dumbrava roșie

... de fiare ce se-ntreabă: Spre care orizonturi sălta-vom noi în zbor? În care parte-i hoitul promis l-a noastre gheare -l rupem într-o clipă, -l roadem, înghițim? În care țări: teutone, române sau maghiare Vrea Albert, craiul nostru, pustiul -l lățim? Așa zicea cu fală a lui Albert oștime, În cete adunată pe câmpul din Dombrova, Când, prin văzduh, deodată, o gură ... Și călărași din fugă prin sate, prin orașe Crainesc: Săriți cu toții pe litfele trufașe! Viteazul Ștefan-vodă vă cheamă-n vitejie. Cine-i mișel fugă, cine-i român vie! Toți au răspuns: "Trăiască Moldova! și s-au dus. Pe loc tot omul verde ce poartă capul sus Și-a sărutat odorii ... a ochilor mânie. Tot astfel și boierii, stăpânii de moșii. Înconjurați de gloate, din casele lor pleacă, Privind cu mulțumire zburdalnicii lor fii Cum știu -și poarte caii și-n fugă se-ntreacă. Soții, surori și mame suspină-n urma lor; Dar ei alerg ferice la câmpul de omor. Coman de la Comana, un uriaș de ... ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit

... documentale. Perspectiva se cuprinde întru a dispune toate părțile întregului, așa încât nu vă întâmpine lacune esențiale alăturea cu detalii superflue; nemic nu fie de prisos, nemic nu fie descusut; cele importante reiasă în relief pe primul plan, cele secundare se umbrească pe planul al doilea, cele accesoare abia mijească mai încolo. Tabloul cată aibă un fond sau un cer: la începutul operei schițarăm în câteva cuvinte generale starea Europei de atunci. Apoi apare figura cea curat românească a ... domnea papa; domnea Calvin; domnea toată lumea.... afară de regele Carol IX. Un singur eveniment de genul aceluia prin care se ilustrase oarecând Ierostrat face trăiască în istorie numele acestui somnoros Neron. Cine oare nu se înfioară numai când i se pare că aude cuvântul "La Saint-Barth lemy"? În ... a scutura tirania maternă a Caterinei Medici, și iar în zece rânduri sărută lanțurile ce-l sugrumau; până ce într-o zi, vreau zic într-o noapte, desperat de conștiința nulității sale, el se hotărî a dovedi lumii ce poate un rege: 30.000 de francezi ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>