Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru AI SĂ
Rezultatele 1491 - 1500 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.
... o ochire mult duioasă Dulce îi împodobeam Și-i dam cel mai dulce nume De femeie, ce iubesc Și gândeam: în astă lume Voiu putea să te găsesc? — Însă anii se strecoară Lin mă suiu pe-al vieții deal Și din gându-mi piere, sboară Al meu dulce ideal. Și ... grabnic, căci la tine Ani întregi eu am visitat! Însă tu făr' îndurare Priviși brațul meu întins Și c-o crudă nepăsare Rece-nlături l-ai împins Și mi-ai spus: ce-mi pasă mie De idealul ce-ai visat În nebuna ta junie!... Și din drum te-ai depărtat. — Și iar anii se strecoară Greu mă urc pe-al vieții deal Dar din gându-mi nu mai sboară Un chip dulce și ...
Vasile Alecsandri - Nicolae Bălcescu în Moldova
... va spune dorul cumplit de țară cu care s-a luptat atunci, sărmanul! în agonia morții? O, suflet blând și iubitor, tu, care ai chemat gloria strămoșească din mormintele eroilor noștri! tu, care ai înălțat către ceruri cele mai nobile urări pentru viitorul patriei române! lasă-mă a traduce în limba poporului tău cea de pe urmă ... luminoasă, Și un nour aurit. — „Păsărică zburătoare, Unde mergi cu dorul meu?“ — „Am solie-ncântătoare De la sfântul Dumnezeu. Să duc glas de armonie Țărmurilor românești, Să vărs dulce veselie Inimilor ce jelești“. — „Rază vie călătoare, Unde mergi cu dorul meu?“ — „Am solie-nvietoare De ... suspin.“ — „Nouraș pătruns de soare, Unde mergi cu dorul meu?“ — „Am solie roditoare De la sfântul Dumnezeu Să mă las în Românie Ca să crească mii de flori Pe frumoasa ei câmpie Ce o plângi adeseori!“ — „Du-te, rază strălucită, Du-te, mică păsărea, Și ... Apusul luminat al Europei, ca pe niște nemernici recruți, destinați a deveni soldații viitorului. Faptă sublimă a generației trecute! tu, care ...
... Mihai Eminescu - Între pasări Între pasări de Mihai Eminescu Cum nu suntem două pasări, Sub o streașină de stuf, Cioc în cioc să stăm alături Într-un cuib numai de puf! Nu mi-ai scoate oare ochii Cu-ascuțitul botișor Și alăturea de mine Sta-vei oare binișor? Parcă mi te văd, drăguță, Că îmi zbori și că te ...
... prânzu-ți până-n noapte, tot mănânci, mănânci de-a rândul, Cin te vede poate zice că cu dinții-ți sapi mormântul. * Vrei să fii Pallas Athena! O, fetiță, fii cuminte... Tu ai pierde din frumsețe Dar n-ai câștiga la minte. * E vinul de-azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei  Mai bun ca orice vin băut e cel pe ...
Alecu Russo - Cugetări (Russo)
... Ei au deschis ochii într-un leagăn moale de obiceiuri orientale; noi am răsărit în larma ideilor nouă; ochii și gândul părinților seîndreptau la Răsărit, ai noștri ochi stau țntiți spre Apus! Este o vorbă țărănească: Săracu Ștefan-vodă, unde-i să vadă! ... Îmi închipuiesc câteodată că a ieșit din mormânt un urmaș, unvornic de la Țara de Sus, un bioer de Orhei, un hatman ... strâng, privescîncă o dată la el, își aduc aminte de bunele răposatului și îl petrecla groapă cu un frumos și creștinesc: " Dumnezeu să-l ierte ". Să zicem și noi, Dumnezeu să ierte trecutul! Însă, ca vecinii și rudele, să luăm aminte ce a avut bun răposatul. Suntem de ieri; putem încă să ne amintim câteva din obiceiurile copilăriei noastre, obiceiuri ce nu vor trece la copiii noștri...Adevărat, avem inimă moldovenească, dar am fost copii în doi ... îmi aduc aminte că ideea aceea am citit-o în autori francezi sau nemți, cu deosebireaînsă că aceștia o exprimaseră lină, frumoasă, fără silă, și ai noștri oprefac în logogrif . Unul preface toată limba în iune , altul în ție , altul în iu , altul în înt ... de nu știi cum
Andrei Mureșanu - Deșteaptă-te, române
... Mureșanu Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani. Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală ... mai așteaptă și sar ca lupi în stâne, Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii. Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, Viață-n libertate ori moarte" strigă toți. Pre voi vă nimiciră a pizmei ... la fii-și azi mână d-ajutori, Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare, În astfel de pericul s-ar face vânzători. De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc, Când patria sau mama, cu inima duioasă, Va cere ca să trecem prin sabie și foc. N-ajunge iataganul barbarei semilune, A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim; Acum se vâră cnuta ...
... parte și de-alta de mână, Sta-n poartă la drum și vorbea-ncetinel, Și mie, zicându-mi pe nume: Ești frate mai mare și-ai grijă de el, Voi singuri ai mamei pe lume! Acum el e mort și departe de-ai săi Și parca-mi tot sună cum geme. Dar eu alergam la redută, prin văi, S-ajung cu porunca la vreme. Mușcase cu gura pământul ... poala pădurii, Spălându-i pe gene lipitul noroi Și spumele crunte-ale gurii Și-nceț ridicându-l de spate puțin Îi pusei la gura-ncleștată Să prindă din ploscă vrun picur de vin, Dar moale căzut-a deodată. Și iarbă smulgând i-am facut căpătâi, Și tristă fu vorba ...
George Ranetti - Plugul și tunul
... dete-un brânci Plugului, zicând: — „În lături, țopârlan de rând!â€� â€�Eu cel dintâiu să trec se cade;â€� Smerit iu urma să-mi mergi bade!â€� Dar Plugul spuse cu sfială: — „Prietene, fără-ndoială,â€� „Pesemne ești smintit, ori... Krupp?â€� „Aș înțelege ... nainte?!â€� - „Ordon! Iar de nu vrei, - te rup!â€� Ș-adaogă: „Nu mă cunoști,â€� „Desigur dacă îndrăzneștiâ€� „Porunci-mi să te-mpotriveștiâ€� Eu-s fruntea falnicelor oști,„ Și nu s-a-ncumetat nici unul„ A umili pan-acum ... Toți fugâ€� „În fața Tunului năpraznic!...â€� „Zău, recunoaște: fuși obraznic!â€� Sărmanul Plug rămase o clipă Îngândurat. Unui puternic îngâmfat E greu să-i dai răspuns în pripă. Dar, după ce se chibzui, Grăi: — „Mărturisesc cu resemnare:â€� „Puterea ta este mai mare,â€� â ... pe unde treci lași gol,â€� „Ruina, jale și pârjol!â€� „Ș-atunci vin eu, Plug oropsit,â€� „Și dreg ce tu ai nimicit:â€� „Colibele nefericiteâ€� „Și lanurile aurite,â€� „Ca-n urma brazdei Pluguluiâ€� „Cresc spicele belșugului,â€� „Și nu-i ...
... unul, pe lângă patul stăpânului, duceau mâna la gură, rămâneau câteva clipe cu ochii mari deschiși, privind mortul, apoi, făcându-și cruce, se depărtau, fără să scoată o șoaptă. După părerea tuturor, întâmplarea aceasta nu putea veni așa, din senin. Să-l fi lovit cineva nu, nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui ... petrecuse și conul Iordache în decuvremea nopții în care se stinsese, se întoarse la moșie și se culcă. A doua zi, vechilul, venit să-l scoale, îl găsi mort în același pat. Singura deosebire era că bietul conul Nicu părea că se luptase până să-și deie sufletul: fața îi rămăsese încruntată, buzele strânse. Vechilul încremeni de groază. Nici nu se-mplinise anul de la moartea celuilalt. Când auziră oamenii ... făcură cu tot dinadinsul cruce și nu îndrăzniră să se apropie de odaia în care dânsul se sfârșise. Seara, la rateș, oamenii nu mai conteniră să se întrebe unii pe alții. Fiecare iscodea câte ceva. — Că vezi dumneata, șoptea un moșneag rezemat de tejgheaua crâșmarului, lucrul nu-i curat. Nu ...
Ștefan Octavian Iosif - Husarii
... Ştefan Octavian Iosif - Husarii Husarii de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Un tropot - trâmbița râsună, Cresc nourii de praf treptat, Husarii sunt! Ei vin în goană, Și-au ... senin: Sunt chipeși, buni băieți, husarii, Dar... cam râvnesc la bun străin. — Ia seama, fata mea, la toate — Șoptește mama serioasă — Cumva să nu călătorească Vreun lucru mai de preț din casă. Odat' cu zorile, husarul E treaz, și toți sărind pe cai Dau pinteni, sună de plecare ...
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Husarii
... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Husarii Husarii de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Un tropot - trâmbița râsună, Cresc nourii de praf treptat, Husarii sunt! Ei vin în goană, Și-au ... senin: Sunt chipeși, buni băieți, husarii, Dar... cam râvnesc la bun străin. — Ia seama, fata mea, la toate — Șoptește mama serioasă — Cumva să nu călătorească Vreun lucru mai de preț din casă. Odat' cu zorile, husarul E treaz, și toți sărind pe cai Dau pinteni, sună de plecare ...