Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE LA
Rezultatele 1491 - 1500 din aproximativ 1598 pentru PE LA.
Cezar Bolliac - Zdrobită geme inima-n mine
... rece ce nu mai bate, În noaptea urii din zi cu zi? De ești aproape, pieptu-mi palpită; De ești de față, eu ma uimesc; La glasu-ți mintea îmi e răpită; Dar mi-ești străină, și mă-ngrozesc... Deștept, în somnu-mi chipu-ți e-n mine; Mă uit la ...
... Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce muzica și poezia. Muzica deșteaptă ... pentru ca să-și facă obiceiul, pentru ca să-și împlinească volumul ori seria, pentru ca să încerce o formă nouă, pentru ca să întreacă pe altul, pentru că i se cere etc., etc. Poetul popular, păstorul de pe ,,un picior de plai", nu are nici unul din motivele acestea. El cântă numai când simțirea lui a ajuns la acel diapazon care cere în adevăr ,,vestmintele vorbirii". Așadar, independent de alte însușiri, poezia lui va avea în grad absolut pe cea mai însemnată: spontaneitatea, sinceritatea. 22. O poezie populară e concepută de un om care simte și niciodată de unul care vrea să fie poet ... talent, căci atunci emoția estetică luptă cu oarecare șanse în contra senzațiilor de ordin inferior. 32. ... nici un moralist, oricât ar pretinde el că zugrăvește ...
Alexei Mateevici - Psalmul al 83-lea
... Mateevici - Psalmul al 83-lea Psalmul al 83-lea de Alexei Mateevici Sufletul mi-i amărât Și de patimi ostenit, Inima pace-mi dorește Și la Tine, Doamne, vine, Gându-a lumilor, Stăpâne, La Tine în veci năzuiește. Păsărilor locuință Le gătește-a Ta voință. Prin Preasfânta-Ți hotărâre, Greul crucii suferind, Fiii micului pământ Toți gândesc ... cum știm noi Grele amaruri, nevoi. Sufletu-i plin de-alinare. Și o zi, — ca un veac O trăiesc mai cu drag, Decât noi pe pământ, și o mie* Eu la praguri să stau, În locașul Tău vreau, Nu în curtea mea mare, pustie**. Fericiți sunt ș-acei Cari ș-aici în ani grei Își îndreaptă ...
... George Coşbuc - Toţi sfinţii Toți sfinții de George Coșbuc (după o tradițiune) La Neamțu-n sfânta mănăstire Stau rând toți frații în Christos ; Au gândul drept și cuvios și cântă versuri din Psaltire. E praznic astăzi, sunt â ... și cinste fac În sănătatea cea de veac A fiecărui sfânt în parte. —„Să-l aibă Domnu-n sfânta-i pază Pe Sitâ€� — și gâl-gâl-gâl! — „Pe-Adamâ€� Și iarași gâl! Și sfinți de hram Și mucenici și câți urmează ! Și pentru cel ... nu facă supărare, Ei beau de suflet, beau cuminți: Nici un păhar pentru doi sfinți, Nici pentr-un sfânt două pahare. Sfârșind toți sfinții de pe lume, Aduc pomelnicul grecesc ; Vrun nume sfânt de-aici citesc Și beau și mai citesc un nume. Scad sfinții-ncet, și vinul scade ! Dar vin ...
Anton Pann - Grădinarul pagupaș
... Anton Pann - Grădinarul pagupaş Grădinarul pagupaș de Anton Pann Un grădinar oarecînd La zapciu în sat mergînd Cu poclon de zarzavat, Într-acest chip l-a-ntrebat: -Cocoane, ești înțelept, Și toate le judeci drept. Rog ... Ca, cînd vreun dobitoc Va intra în vreun loc Și sadul îi va mînca, Sau călcînd îl va strica, Stăpînul acelui loc Să prinză vita pe loc, Ș-a cui va fi va plăti Pe cît să va socoti. -Dacă este așa, dar, Zise bietul grădinar, Ca un drept judecător Astăzi îmi ești bun dator: Vaca dumitale chiar -Mă mir ...
Constantin Stamati - Prieteșugul cânesc
... Constantin Stamati - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu ... fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de un neam fiind, Să facem, amată Tarcă, un prieteșug vestit, Căci mă aflu prea mâhnit Văzând că ... fim; Măcar că de când îi lumea prieteșugul câinesc Este ca cel omenesc...â€� Atunci Tarca strigă: “Noi însă să fim spre pilda oamenilor pe pământ, Și dă-mi laba!â€� “Na-ți-o, frate!â€� Deci îndată apucând Unul pe altul să strângă, Se săruta cu dulceață Și se ținea strâns în brațe, Neștiind de bucurie ce nume să-și potrivească. Orest al meu! O ... zavistea, pizmuirea... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar atunci, din nenorocire, Bucătarul aruncară Un ciolan din cuhne-afară, După care cu iuțeală amicii sar, se aruncă, Și iată că de ...
Ivan Andreievici Krâlov - Prieteșugul cânesc
... Ivan Andreievici Krâlov - Prieteşugul cânesc Prieteșugul cânesc de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Sub fereastră la bucătărie, Roșca și cu Tarca la soare se culcase, Măcar că după datorie Ei nu trebuia să lase Poarta făr’ de păzitor. Dar fiindcă atuncea se săturase, Și era politicoși cu ... fel de unire de-am avea noi amândoi, Atunci, Roșcuță amate, pentru noi, S-ar părea că trece timpul repede și făr’ de veste...â€� La aceste Roșca răspunse oftând: “Și greu îți pare că este? Dacă noi la un stăpân ne aflăm servind, Și tot de un neam fiind, Să facem, amată Tarcă, un prieteșug vestit, Căci mă aflu prea mâhnit Văzând că ... fim; Măcar că de când îi lumea prieteșugul câinesc Este ca cel omenesc...â€� Atunci Tarca strigă: “Noi însă să fim spre pilda oamenilor pe pământ, Și dă-mi laba!â€� “Na-ți-o, frate!â€� Deci îndată apucând Unul pe altul să strângă, Se săruta cu dulceață Și se ținea strâns în brațe, Neștiind de bucurie ce nume să-și potrivească. Orest al meu! O ... zavistea, pizmuirea... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar atunci, din nenorocire, Bucătarul aruncară Un ciolan din cuhne-afară, După care cu iuțeală amicii sar, se aruncă, Și iată că de ...
Alexandru Macedonski - Alea jacta est
... est Alea jacta est de Alexandru Macedonski Dorințe îndrăznețe Din visuri de junețe Ce mintea-mi conținu, Din voi mai este vruna Când soarta-ntotdeauna La toate zise nu? Și totul când m-apasă, Ce drept mi se mai lasă Afară de-a muri... O țintă, o dorință Să ... boltă-mi pare Cernită de-ntristare Ca sufletu-mi în dor, Iar lacrimile mele Întunecă și stele, Și soare-ncălzitor. E iarnă, este gheață Întinsă pe-a mea viață Precum pe niște văi Zăpada se întinde Și-n giulgiu-i cuprinde Păduri, izvoare, căi. Și cum ascunsă tace Privighetoarea-n pace Prin scorburi de copaci, Așa ...
Dimitrie Bolintineanu - Domnul Mavrogheni
... a vorbit: - "Ce? în țara unde viața a domnit Astăzi nu mai este nici un suflet mare Ce să bată încă de neatârnare, Pe câmpia unde numărau pe flori În trecut vitejii ageri luptători? Nu mai e scăpare pentru ăst pământ! Inimile voastre sunt un trist mormânt, Unde nici o floare nu mai ... plini de vitejie, De amorul țării și mărinimie. - "În aceste locuri, deși suferim, Însă pentru țară mergem să murim!" Ei plecară-ndată să se războiască; La
... Ion Luca Caragiale - De ce%3F De ce? Scherzo de Ion Luca Caragiale De ce, când o furtună S-abate pe pământ Cu furie nebună... Cânt? De ce, când luna plină Revarsă peste crâng Divina ei lumină... Plâng? De ce, când treci semeață Și nu-mi ... ce, când brațe goale La piept cu dor mă strâng... In de matase poale Plâng? De ce? Că știu: părere E tot pân'la
Ion Luca Caragiale - Un caz literar interesant
... Franței în detrimentul unui român. Emile Zola, după cum a fost silit să mărturisească singur până-n fine, a copiat în La DĂ©bâcle pasaje întregi din opera prințului George Bibescu Belfort, Reims, SĂ©dan, Campania din 70. D. prințul Bibescu, membru corespondent al Institutului Franței, a ... să ne dea spre publicare documentele necesare, împreună cu mai multe scrisori pe cari le-a primit, în urma publicației d-sale, de la