Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MAI MULT

 Rezultatele 1521 - 1530 din aproximativ 1776 pentru MAI MULT.

Cincinat Pavelescu - Lui Leon Ghika

... la Dumbrăveni, când veniseră de peste hotare mulți oaspeți și cărora prințul Leon Ghika le zicea martiri tocmai fiindcă aveau poftă mare de mâncare și mai cu seamă de băut În glumă-ai poreclit martiri Pe niște-anume musafiri. Dar apetitul lor vioi Răzbunător, desfide gluma; Și-o zi să mai ...

 

Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht

... ticăloșiei noastre ne depărtează pururea cu privirea înainte sau înapoi; fericirea o vedem tot dincolo de orizonul nostru. Cu ce nătângie ne ținem de cele mai mici suvenire! Ce înrâurire au asupra noastră o melodie nesimțitoare poate pentru toți, o privire a cerului, vederea sau mirosul unor floricele pe ... fi a unui cântăreț (menestrel) neamț, muzicant și poet. Cântărețul acela să numea Heinrich și, fiindcă versurile sale era toate în lauda femeilor și mai ales a Măriei, îi zicea Heinrich Frauenlob, adică poetul femeilor. El plecasă sărac ca să cutriere Alemania și să-și caute norocul prin ... ca să tinzi bogate covoare subt picioarele ei — ce s-ar răni atingându-să de pământ — sau să reverși în preajma-i parfumuri mai puțin mirositoare decât răsuflul ei. Slava e de dorit când poetul poate pune pe o frunte blondă și parfumată cununele ce cad pe fruntea lui ... ce să petrecea în sufletul lor nu să poate tălmăci cu vorbe de om.Văpseaua puternică pe care soarele o lasă la orizon să făcuse mai albă și umbra înainta pe cer de la răsărit la apus. Amândoi au înțăles că trebuie să să ducă. Măria vru să învecinicească pomenirea astei ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II

... Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II Epistolă Dlui V. II de Grigore Alexandrescu Ziceai că în viață cea mai plăcută stare E a omului slobod de orice-nsărcinare, Care grijile lumii departe le aruncă, Și-n pace, în tăcere, în liniște adâncă ... pricini felurite de lungă întristare? În ce muzele noastre pot să ne folosească? Nici chiar de un datornic nu știu să ne plătească! În zadar mai deunăzi, am vrut, prin poezie, Să scap de-o bagatelă, de-o mică datorie; Ș-am arătat acelui care cerea parale Că viața e scurtă ... sau bine, aș fi mulțumit, poate, În vreme ce acuma, vorbind cum mi se pare, Îmi fac vrăjmași. Sunt oameni ce nu iau îndreptare, Iar mai vârtos aceia ce vor să ne muncească, Cântându-ne cu iadul cântarea cea drăcească Tu știi că am pățit-o, când am cercat a ... și fără încetare Acelor ce v-ascultă aduceți supărare. Oricum, îmi e cam frică; de astăzi înainte La păsări, lighioane, voi da alte cuvinte. Deși mai aveam încă, mărturisesc păcatul, Să zic câteva vorbe de Paris răposatul, Care, bărbat de cinste, om plin de bunătate, Făcea versuri d-acelea ca din ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc

... spaimă, temătoare, șovăia rușinată Să geamă sub ruina-i, mugind să se strivească; Dar beat în deznădejde, moleșit în turbare, Iadul își zămislește o fiică mai spurcată: Blândă l-a ei vedere, furie într-ascuns, În chipul ei cu viața, în inimă cu moartea, Dulce venin în limba-i ... mprejuru-i, Cochetă-ngrozitoare născută-n desfrânare, Fată de tot fatală, vrednică d-al ei tată, Ministru-ndemânatic bătrân la încercare, De mii de ori mai ager decât vicleanul șarpe Vrăjmaș al omenirii ș-al vechii fericiri. Care e al ei nume? și cine nu îl știe? -- Diplomația! ce spaimă, o ... trufie Își face drum și intră în sfintele altare, D-acolo destinează creștina înfrățire; Ura se încuibează în simplele noroade, Satan se-mpelițează în iezme mai spurcate, Care cu toate jură din temelii să surpe Sfânta, mântuitoarea a cerului credință. Se uneltesc sisteme; spre-a lui Isus ... nalță! Și sfânt mi-e acel sânge cu care te-au udat Și astfel către ceruri de verde ai crescut! 1836 Note [1] La 22 mai 1835 s-a înălțat pavilionul grecesc în curtea consulatului Greciei în capitala Bucureștilor. Această zi a fost o zi de mare ...

 

George Coșbuc - Poet și critic

... otrăvit D-ale slujbașilor insulte, Trei părți din zi era silit Mereu s-asculte Toți iambii despre cari a zis Că-s cei mai proști din câți s-au scris. Din zori de zi un sclav îi sta La cap, citind până-ndeseară; Așa și ieri, și azi așa ... l-a primit râzând. —"Am versuri iar! Un nou volum, Și laude-mi spun toți Zoilii. Să vezi! Eu cred că fac acum Mai buni dactilii. N-am nici un vers pocit și rău, Și-aș vrea s-aud cuvântul tău!" Și de pe sul, cu mult avânt, Ies odele, încet, cu-ncetul. Olimpic și cu glasul sfânt Citea poetul. Curtenii, transportați, răspund: —"Ce-artistic, ah! și ce profund!" —"Și ...

 

Alexandru Macedonski - Castelul

... a lăsat vătaful, Și țintă că se uită în ochii lui pe rând. Să-și capete iertarea ușor afla puterea, Căci dușii de pe lume, mai toți, sunt buni ca mierea; Iar ei, sub policandrul din mijloc, s-așezau, Turnând năluci de vinuri în cupe vecinic goale, Pe când, băieți de ...

 

George Topîrceanu - Somnul

... și oaspe: foamea... Închide ochii! Foamea o să-ți treacă, Și fără veste somnul îți aduce O masă cu împărătești bucate, — Belșugul unei lumi mai fericite, Cu soare cald și parcuri, și palate... Și nu te miri, așa firesc îți pare, Când vin din trista lor singurătate Icoane scumpe de ... simt singurătatea rece Și tot pustiul nopților târzii. Te chem să-mi vindeci sufletul, o clipă, — Dar în zadar te chem, — că nu mai vii! O, vino iar... și să-mi aduci cu tine Iubitul chip de care sunt departe! Atâta am, în lumea asta mare, Și răutatea lumii ...

 

Dimitrie Anghel - Preludiu (Anghel)

... Dimitrie Anghel - Preludiu (Anghel) Preludiu de Dimitrie Anghel Publicată în Înfrățirea , I, 15, 12 mai 1913, p. 1 Sunt departe, în mijlocul naturei, unde clevetirile și vorbele rele nu ajung. Liniștea prielnică visurilor și gîndurilor bune mă împresoară, așa că ...

 

George Topîrceanu - Sonete pluvioase

... pluvioase de George Topîrceanu De-o săptămână ține-ntruna ploaia, — Și-mi pică-n pat, de sus, din bagdadie... O noapte încă de-ar mai fi să ție Nu m-aș mira să-mi cază-n cap odaia! Avea simptome vagi de nebunie Peninsula Balcanică... și d-aia, De când ... Robinson Crusoe, Nu vine nime-n ușa mea să bată, Și dacă stau cu ușa încuiată E că nici eu de nime n-am nevoie. Mai fericit ca legendarul Noe, Din toată omenirea inundată, În arca mea nu am decât o fată... Deasupra lumii noi plutim în voie... Degeaba vă-ndesați ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Mergeam în întuneric și fără nici o țintă

... Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Mergeam în întunerec și fără nici o țîntă, Cu fruntea încrețită, cu ochii în pămînt, Să plîng de mult uitasem, uitasem chiar să cînt, Căci fericit e-acela ce plînge-amar sau cîntă Atuncea cînd se simte mai trist și mai înfrînt ! Și ai venit odată cu mîndra primăvară, Tu, primăvară mîndră a vieții mele, Li ! Cum te văzu pribagul, pe loc se-nveseli ...

 

Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune

... regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus ... și bun-simț să-și aleagă un pseudonim cînd poartă numele lui Neculai Beldiceanu, și numai cuvinte de ponos pentru d-l Gîrleanu. Să fie mai interesanți monștrii lui Aldea, decît micele personagii din Lumea celor ce nu cuvîntă , să fie mai simpatică lumea de mahala a celui ce înjosește o memorie scumpă decît minunatele juvaere ale lui Gîrleanu ? Ori poate toate acestea își aveau ... care face o crimă de lès-umanitate autorului cu pricina, pentru că ar fi cerut să supuie unui tratament inventat de domnia-sa pe mult oropsitul și încercatul de soartă muncitor al plebei noastre. Într-un articol plin de vehemență și de ironie, dl. Ibrăileanu, parcurgînd în sus și în ... oare între nevinovatul gest preconizat de Gîrleanu și gestul covîrșitor și larg al coasei pe care o poartă totdeauna moartea cu sine ? Și n-am ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>