Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��N��
Rezultatele 1541 - 1550 din aproximativ 2099 pentru L��N��.
Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului
... aș găsi numaidecât un post de dragoman la o curte orientală. * Citim în Telegraful din 20 noiemvrie 1884: „Domnule redactor, În drumul pe care l-am făcut din centru prin stradele Șerban-vodă, Leon-vodă etc., mă aflai în noaptea aceasta în cea mai grozavă întunecime. Felinarele erau stinse pentru ... numărul 94! * Și acum, spre a termina pentru astăzi, o ODĂ La Regatul Român Un soare nou străluce pe plaiul țărei mele Și-n raze hriliante — înconjurat de stele Zâmbește cu iubire, cu grații și amor La tot ce-i român astăzi, la toți câți țara ador! Un ... Înainte dar, române, cu forțe erculane, Căci în a tale vine un sânge de roman, Acuma oțelite la culmele balcane, Tresaltă ca și-n timpul strămoșului Traian. O, mare poet! tu care cu ochii geniului vezi pe cer ceea ce n-au putut vedea până acuma cele mai perfecte telescoape, un soare înconjurat de stele, ce imn de bravitate vei intona tu când România va deveni ... scurt a pozițiunilor celor mai frumoase ale Sinaiei, care se pot vedea în apropiere de ieromonahul Nifon...’’ Care va să zică cine ...
Grigore Alexandrescu - Reveria
... literi de foc? Sau cauți departe o stea favorită, Ce crezi că asupră-ți privește zâmbind? Dar nu, e instinctul de-o viață dorită, Ce n-o află omul aicea trăind. Căci sufletul nostru, ca raza de soare, Ce-și are-nceputul mai sus de pământ, Deși luminează a sa ... în plăcere ades le aflăm. Un clopot ce seara se-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Ca glas care moartea e-aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețând; Un greier ce cântă, o iarbă, răsură, Stufoasa pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura, Ca geniuri tainici ... a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister; Nădejdile noastre, suspin, suferire, Dorinți fără nume, se-ndrept către cer. Acolo în stele ca-n lumi de lumină, Sunt suflete, îngeri, ce cânt și ador; Ființi grațioase ce blând se înclină, Cătându-și în lume tovarășii lor. Și când, stăpânită ... Când pe urmele voastre tot intră în tăcere, Când ștergeți plăceri, chinuri, ce omul a cercat, Când inima sătulă de ură, de iubire, N-o mișcă nici un bine, n ...
... Tu ești pe-aici? Eu te-am crezut Cu oile prin vale! De-aș fi știut că ești în deal, Mergeam pe altă cale!" Subțire-n trup și blândă-n grai, Și-n port așa isteață, Pe urma ei în fapt de-amurg Dau zori de dimineață. De-aș fi știut că n-a venit Anume pentru mine, Eu n-aș mai fi vorbit cu ea! Dar știu și-aceasta bine, Că m-a cătat de mult prin văi Pierdută-așa cu gândul ... a rândul Întreaga zi din deal în deal Ca cerbul după apă— Cu greu te scapi de-un lucru drag, Și prost e cine-l
... și a stâncelor cărunte, Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal, El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune, El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sobru și regal. ............................................ Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe zdrobite, Mici ... sunteți bătrâni. S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece; Noi sântem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece; Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri; Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu ... drum de roze semănat. Sufletul vostru: un înger, inima voastră: o liră, Ce la vântul cald ce-o mișcă, cântări molcome respiră; Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat. Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează, Ce tablourile minte, ce simțirea simulează, Privim reci la lumea asta - vă numim ... luptă deșartă, ați vânat țintă nebună, Ați visat zile de aur pe-astă lume de amar. "Moartea succede vieții, viața succede la moarte", Alt sens n-are lumea asta, n ...
Panait Cerna - Floare și genune
... a fericirilor icoană... Ce mână te-a sădit, încrezătoare, Pe margini de prăpastie dușmană? Din adâncime, Ielele-ți cântară Chemări ispititoare, ca-n povești... Și râd fermecător – și cântă iară... Tu le asculți, senino, și-nflorești. Asupra ta, prin neguri și furtună Al morții duh adese a ... te ridici din lumea vijeliei, Privești văzduhul, cerul – și-nflorești... O, floarea mea! Cu tremur și uimire Salut avântul tău spre fericire. De unde l-ai desprins, din ce lumină, Surâsul dulce, plutitor în vânt? Cum ai putut rămâne tu senină, Nesocotind prăpastia vecină, Ce pentru muritori ar fi mormânt ... dincolo de leagăn și sicriu? Și astfel viața ni se risipește; În mâna care tremură de teamă, Paharul darului ceresc se varsă Și, până să-l lipim de gura arsă, E gol – sau plin de-a lacrimilor vamă... Nebuni și orbi! Nepricepuți ca vântul! Noi singuri, noi, ne ...
Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei
... Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a împins să lățească deplorabil amintirile din copilărie și a servit doar să arate categoric și prelung că sfârșitul era deplin ... ca și a celor sentimentali, a celor blajini și onești, ca și a celor vicleni și veninoși. Pe France l-a format critica istorică și filozofică a veacului XIX: cea mai iconoclastă criză din câte a încercat spiritul european ...
Petre Ispirescu - Băiatul cel bubos și ghigorțul
... se sperie, și îi și puse gând rău. Dară fiind rodul pântecelui său, îi fu milă să-i facă de petrecanie. Se duse deci de-l puse într-un pom nalt și îl năpusti acolo. Venind ursitoarele, ele ursi pe copil că va ajunge om mare; că va ridica tulpina din ... pe împăratul, dară el nu-i cunoscuseră pe dânșii, vezi că nici nu-i trăsnea lui prin cap ca ei să mai trăiască. Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze de ceea ce văzu în acele palaturi. NÂapuca să privească cu băgare de seamă la lucrurile ce mergeau singure ... palaturile acelea din coprinsul împărăției sale, și despre care nimeni nu-i povestise nimic. El avea de gând ca să porunească mai apoi să i-l aducă lui acolo. Vulturul urma a hrăni copilașul lepădat de mă-sa și pus în copaci, carele creștea repede ca o floare, până ... pliscul începu a ciocni în pieptul copilului, ca să-i mănânce rărunchii. Pieptul fiind tare, pentru că era, cum zisei, de aur, nu-l putu sparge așa lesne. Copilul, cum simți ciocniturile vulturoaicei, întinse mânușițele, parcă ...
Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora
... și versul nu pot să dea o idee esactă despre dînsa; chiar penelul superbului Paul Rembrandt [1] s-ar umili înaintea atîtor frumuseți inefabile și n-ar cuteza să le reproducă. Întrebați pe turiștii englezi, pe acei oameni stravaganți ce își pun viața în pericol ca să se suie pe creștetul ... inimă zdrobită de suferințe, o față pălită de vîntul pasiunilor, și un nume de aventurier. O nu! Acesta este un vis pe care trebuie să-l uit. Emoțiunea ce-mi cauzase liniile scrise de bela Amelia mă făcu să caz în delir. Un frig omorîtor îmi coprinse tot corpul și făcu ...
Ion Luca Caragiale - Cronica de joi
... ascultat - pe d. N. Ceaur-Aslan. Succesul acelei seri intime îi revine tot d-sale. E fenomenal omul acesta. Am stat toți în picioare și l-am urmărit cu cea mai deplină sfințenie. Ce frumoasă inteligență și ce caracter neînduplecat ! A ! neînduplecarea, neîncovoiarea caracterului, iată semnul naturilor întregi. O ... în spusele vorbitorului, cât și în zâmbetul ascultătorului. Era o scenă delicioasă. Voiu uita vreodată amănuntele conferenței d-lui Aslan; dar zâmbetul d-lui Catargiu n'am să-l uit niciodată. Ghiciți - mă prind încă odată că nu o să puteți - despre ce ne-a vorbit conferențiarul... Despre consecvența în politică ! Atât ... în contra d-lui Lascar Catargiu, care a îndrăznit să facă aluziune la o pretinsă inconsecvență politică a d-sale. Niciodată n'am văzut o mai nobilă și mai sinceră revoltă. Niciodată n'am să auz un discurs așa de vehement, niște accente mai înalte. Niciodată n'am asistat la o ședință mai stăpânită de talentul unui orator. Toată arta parlamentară pusă în serviciul unui prestigiu de caracter absolut autorizat. La fiece ...
Antim Ivireanul - Mărturisirea credinții, carea se împarte în 12 alcătuiri
... nainte de lume. Încă ne mai învață să crĂ©dem cum că Iisus Hristos iaste făcător tuturor lucrurilor și veacurilor, după cum la Ioann, cap l zice: Lumea de el s-au făcut și lumea pre el n-au cunoscut. Carele pentru noi, oamenii, și pentru mântuirea noastră s-au pogorât din ceriu și s-au întrupat din Duhul Sfânt și din Mariia ... șăzu de-a dreapta lui Dumnezeu. Și iarăș va să vie cu slavă să judece viii și morții, a căruia împărăție n-are sfârșit. Aicea ne învață să crĂ©dem cum /că va să vie Hristos a doa ora ca să judece pre cei vii ... sufletești, care nici odinioară sfârșit nu vor avea, precum Scriptura mărturisĂ©ște la întâia carte cătră corinthĂ©ni, cap 2, zicând: CĂ©le ce ochiul n-au văzut și urĂ©chia n
Titu Maiorescu - Observări polemice
... maniera scriitorilor politici și a celor literari ar scoate articolul nostru din marginile exclusive ale Convorbirilor literare , care au binevoit a-l primi în coloanele lor. Trebuie să ne îngrădim în sfera curat literară. Dar și aci am aduce o probă de prisos când am voi să ... Pentru obșteasca plăcere de a unui tânăr mână, De un Dăniil Scăvinschi cel mititel la statură, Pe care plăcu naturii a-l lucra-n miniatură. Mai înainte se află curioasa călătorie la Borsec , în care Scavinschi se vede foarte maltratat de tovarășii săi de drum, boierii Vasilică Milu, aga ...