Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE CE
Rezultatele 1551 - 1560 din aproximativ 2398 pentru DE CE.
... una din zile, în urma unui dejun sănătos, căci la munte ai totdeauna o foame de lup, stam așa alene pe-o bancă, și după ce mă săturasem de privit vârful nalt al Cerbului, unde odinioară se hârjoneau într-adevăr ciutele și cerbii, și de ascultat glasul străbătător în urechi al mahalagioaicelor adunate aice de prin toate fundurile regatului, eram cât pe ce să adorm ca un om care are un dejun de mistuit și timp de pierdut. Când iată că trece pe dinaintea mea un turc getbeget, în șalvari largi, c-un fes roș pe cap și o cutie de văcsuit cizmele subsuoară. O idee!... Dacă aș chema pe fostul nostru suzeran să-mi văcsuiască cizmele, adecă ce-ar fi? Va fi o distracție pentru mine și un semn al timpurilor totodată. — Bre aga! Ia vin încoace, îi zisei eu, făcându-i ... înfiorător, prelung, care se urca în sus pe trunchiul bradului sub care mă aflam și puse în mișcare toate crengile lui. Acum nu mai era de glumă. Ursul se suise în copac, și fiindcă în primejdia mare vine și curajul mare, imediat am sărit câțiva pași în lături de copac, ca să nu-mi cadă cumva dihania în spate, am pus pușca la ochi și... O! Doamne! ce văzui! în loc
... Ion Luca Caragiale - Resbelul Resbelul de Ion Luca Caragiale Planul de bătaie al oastei rusești are de scop să bată pe Turci - precum desigur planul Turcilor e să biruie pe Ruși. Dacă nu s'o întâmpla cea d'întâi, are să se ... iar oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceste știri îngrijetoare produc senzație în toată lumea europeană, care a ajuns de nu mai are poftă de mâncare, fiindcă nu are ce să mai mănânce - criză mare ! Ca doi berbeci pizmătareți, cari stă gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit ... zilele din urmă în parlamentul din Stambul, un deputat (extrema-stângă, grupu Bogaci-Sadea-efendi) a interpelat pe guvern să-i spuie, că ce are să facă dacă n'o putea birui pe Ruși - și ministru de războiu a răspuns, că dacă n'or fi Turcii biruitori, or să fie biruiți. Parlamentul, mulțumit de răspunsul ministrului, a trecut la ordinea zilei, dând guvernului un vot de aferim. De altă parte un corespondent al nostru ne scrie, că la un ziafet
Mihai Eminescu - O, te-nsenină, întuneric rece...
... Mihai Eminescu - O, te-nsenină, întuneric rece... O, te-nsenină, întuneric rece... de Mihai Eminescu O, te-nsenină, întuneric rece Al vremei. Înflorește-n neagra-ți Speluncă umedă ca ebenul cel topit, Fă ca să strălucească pe-acea ... Ființe nevăzute, cari sunt , Deși trec nesimțite, ca și vremea Ce vremuiește-adânc în tot ce e. Să văd trecând în haină cuvenite Acele gânduri, ce-atunci când apar Nemuritoare par, pentru c-apoi Nici să nu știi cum de au dispărut. Din mintea secolilor lungi, greoi  Ca și când n-ar fi fost. Câte ființe Ar trebui să treacă pe-a ta ... Cu-ncoronată frunte  îmbrăcate În purpură; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri... albe ca și crinul, Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre, altele duioase, Toate cerând brevet la nemurire Și toate strecurându-se cu toate ... De gânduri trecătoare, vezi departe Munții de vecinici gânduri ridicând A lor trufașă frunte către cer: Cu nepăsare ei privesc la toate Efemeridele ce ...
Mihai Eminescu - O, te-nsenină întuneric rece...
... Mihai Eminescu - O, te-nsenină întuneric rece... O, te-nsenină, întuneric rece... de Mihai Eminescu O, te-nsenină, întuneric rece Al vremei. Înflorește-n neagra-ți Speluncă umedă ca ebenul cel topit, Fă ca să strălucească pe-acea ... Ființe nevăzute, cari sunt , Deși trec nesimțite, ca și vremea Ce vremuiește-adânc în tot ce e. Să văd trecând în haină cuvenite Acele gânduri, ce-atunci când apar Nemuritoare par, pentru c-apoi Nici să nu știi cum de au dispărut. Din mintea secolilor lungi, greoi  Ca și când n-ar fi fost. Câte ființe Ar trebui să treacă pe-a ta ... Cu-ncoronată frunte  îmbrăcate În purpură; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri... albe ca și crinul, Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre, altele duioase, Toate cerând brevet la nemurire Și toate strecurându-se cu toate ... De gânduri trecătoare, vezi departe Munții de vecinici gânduri ridicând A lor trufașă frunte către cer: Cu nepăsare ei privesc la toate Efemeridele ce ...
Gheorghe Asachi - Laura (stiamo, amor...)
... Gheorghe Asachi - Laura (stiamo, amor...) Laura de Gheorghe Asachi Imitație dupre Petrarca (Stiamo, Amor...) Să stăm, Amor, să ni mirăm dotată De minuni nouă ale naltei nature! Vezi pre pământ ce mândră zână-arată, Vezi cât har plouă din a ei făptură. De câte perle ș-aur e vargată Aleasa mantea, nevăzută aiure, Cum pasul ei ș-ochirea amorată Poartă prin astă a muntelui pădure. Mii ... cel umbros domnează, Să le-atingă umbra ei o-mbie. Cerul de-a ei frumuseți se-nviază Și-mpregiur sună dulce armonie, Înseninând de
Petre Ispirescu - Voinicul cel cu cartea în mână născut
... un loc amândoi, două nevoi. - Să ne despățim unchiaș, dacă tu așa găsești de cuviință. Dară bine, cine să ne închiză ochii în ceasul cel de pe urmă? - Că bine zici tu, babo; stăi dară; ia să iei tu basmaua mea care am avut-o în ziua de cununie și eu ștergarul cel vărgățel ce mi-ai adus de zestre. În toate zilele să ne uităm la dânsele; și când vom vedea pe ele câte trei picături de sânge, să ne întoarcem acasă. Acesta să fie semnul că moartea s-a apropiat de unul din noi. - Așa să facem unchiaș. Cum ziseră și făcură. Se gătiră de drum, își luară fiecare desăguța d-a umeri, în care baba puse pe fund basmaua bărbatului ei, iară unchiașul ștergarul cel vărgățel al ... să se șteargă pe ochi, ce să vază? Trei picături de sânge pe dânsul. El își zise: "Trebuie să mă întorc acasă, căci Dumnezeu știe ce va fi pățit baba mea." Întinse unchiașul la drum. Nu mai căuta nici de mâncare, nici de odihnă, și se întoarse acasă cum plecase. -
Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei
... a face un serviciu botanicilor noștri români, le voi înșira aici. Reprezentanții cei mai marcanți ai florei noastre sunt culeși din pădurile Bucovinei și de pe moșiile de pe frontiera us-cată a ținutului Hotin: Peribicăuți, Groznița, Clișcăuți ș.a. Iată numele: Oxytropis campestris pe Mont-Blanc, la înălțime de 2000 m. Hutschinzia alpina pe Gotthardt, la înălțime de 1300 m. Potentila aurea pe Vollhorn, la înălțime de 1800 m. Gnafalium lestopod pe Scheideck, la înălțime de 1500 m. Ranunculus montanus pe Scheideck, la înălțime de 1500 m. Anemonis vernalis pe Furca, la înălțime de 800 m. Gnafulium montanus pe Rosenlau, la înălțime de 1000 m. Crocus vernis pe Rosenlau, la înălțime de 1000 m. Linaria alpina etc. etc. pe Grimzel, la înălțime de 1200 m. Stâncile văroase, ce trec din Bucovina hotarul în ținutul Hotinului, se desfac în două ramuri: un capăt merge spre KaÂmeneț-Podolski, altul se întinde tot pe malul ... spre răsărit până la Soroca, iară spre sud până la Jorele de Sus. Ele stau pe malul Nistrului ca un zid colosal, ce desparte Basarabia de Podolia, acoperite
Alexei Mateevici - Rugăciunea (Kolțov)
... Alexei Mateevici - Rugăciunea (Kolţov) Rugăciunea de Alexandr Kolțov Traducere de Alexei Mateevici Credința, Doamne, mi-i curată, Ca focul rugăciunii, Dar inima-i întunecată De-adâncu-amărăciunii. Veni-va moartea. Ce primi-voi În loc de auz, vedere? Și ce simțiri în piept simți-voi Dacă simțirea-mi piere? Ce rost avea-va duhul meu Fără a mea simțire? Mormântul, Crucea — Dumnezeu Le-au-nvelit în neștire. Perdeaua sa au aruncat Pe ...
... Mircea Demetriade - Monotonia Monotonia de Mircea Demetriade Informații despre această ediție Și se întinde monotonia Ce peste creieri s-a răspândit: Balsamul lenei desăvârșit În trup aduce nevolnicia! Gânduri bizare nasc nebunia, Mi-arată moartea ca țel dorit; Și ...
Veronica Micle - Și cum s-a stins...
... Veronica Micle - Şi cum s-a stins... Și cum s-a stins... de Veronica Micle Și cum s-a stins fără de veste Amorul cel nemărginit De-ți pare că e o poveste Ce alții ți-ar fi povestit. Și cum mereu în cale lungă Trec norii peste mări și țări, Astfel simțirile s-alungă Și moare dragostea de ... în ceas până ce mori. Iată de ce gândind la tine Nu plâng c-amorul tău s-a stins, Căci astăzi, știu atât de bine Că dorul care te-a cuprins, Se va sfârși, fără de
Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna
... Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna Monastirea Putna de Dimitrie Bolintineanu Sub un chip de înger, într-un vis ferice, Domnului Vasile gândul rău îi zice: - "Monastirea Putna, ăst locaș plăcut, S-a zidit pe aur de un domn avut. Mergi și o dărâmă pâna-n temelie Și-ei găsi tu aur să faci alte-o mie". Iar Vasile-domnul d-aur ... dărâme ăst frumos locaș. Când ostașii sapă până-n temelie, Un bătrân călugăr zice cu mânie: - "Domnii mari nălțară sfinte monastiri Să aminte țării zile de măriri. Tu le surpi, o, doamne! Tu nu le-nțelegi, Căci tu nu ai fapte de urmași să legi. Când un domn la aur inima-și robește, Tronul se degradă, țara veștejește. Însuși ca magnetul tragi și însușești Aurul oriunde poți ... de tronu-ți ține." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domnul nu ascultă în a lui orbie, Sapele răstoarnă vechea temelie. Domnul și boierii între ei se cert... Însă ce ... Un mormânt deșert. Pe mormânt sunt scrise litere străbune. Un tălmaci citește și la toți le spune: - "Din comori ce strângem pe acest pământ, Iată ce-i al nostru: un tăcut mormânt!"