Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SĂ
Rezultatele 1581 - 1590 din aproximativ 4001 pentru SĂ.
Ion Luca Caragiale - Grația domniței
... de Ion Luca Caragiale Tânăra Domniță a încălecat: Pentru prima oară merge la vânat, Cu-al ei mire june, tocmai sus în munte, Să vâneze ciute, cerbi cu coarne-n frunte. Tinerime-aleasă toți voinici băieți, Intrarmați cu paloș, suliți și săgeți, Îi urmează veseli. Zgomotul e mare; Cornul ... cerb se arată, Cu bogate coarne, cu pasul ușor, Asudat de goană, cu ochi rugător, Vine și-ngenuchie l-ale ei picioare Grație imploră, ca să nu-l omoare. Dar și al ei mire, iată-l că sosește, Arma-n sus ridică și ochind țintește, Ca un vultur aprig, cu sulița ... i lungă, Pe cerb, drept în coaste, vrea ca să-l străpungă. „Nu! strigă Domnița! Nu da, dragul meu! Pe-acest cerb, sărmanul, vreau să-l mântui eu; Căci mie-n genuche, el s-a prosternat, Convins că de mine poate fi salvat! Mie în genuche a ...
Ion Luca Caragiale - Principii și vaccină
... erau toate arbitrare și prin urmare fictive; că cifrele arătate, privitor la numărul copiilor vaccinați, nu erau decât închipuite de către acei ce erau datori să execute vaccinarea. Aproape douăzeci de ani prin urmare nu s'au vaccinat în Teleorman nici 5 la sută din câți se declarau de serviciul respectiv ... știe că Teleormanul este județul în care luptele politice sunt conduse de unii din cei mai aprigi și mai intransigenți bărbați politici; este de ajuns să pomenim numele onor. d. Kirițescu sau Kirițopolu - căci până acuma Academia nu a fixat ortografia acestui nume ilustru. Poftim, în mijlocul unor lupte ... acestea, salubritate, igienă, vaccinare și altele, căci se știe că spiritele politice superioare neglijează detaliile; astfel de spirite îmbățișează numai generalitățile și astfel sunt obligate să cultive nu vaccina, ci principiile. Presupunem că toți copiii - care au pierit de atâția ani - al căror nume nu se poate știi, și nici nu ... Ar fi fost vaccinați, dar n'ar fi avut principii, și știut este astăzi că un om fără principii, o națiune fără principii, este, cum să zic ? - în fine este rău, este o nenorocire pe lângă care toate variolele din lume nu s'ar putea compara. Să ...
Ion Luca Caragiale - Un interview
... de ce suferiți ? Marele cetățean (cu amărăciune) De ce ?... de sugrumarea libertăților publice înscrise în Constituțiune. Reporterul(încurcat) Bine; dar vedeți d-voastră aș vrea să aflu cauza bolii ? D. Fleva. N'o pricepi ? Află tânărule, că e legea jandarmeriei, acest groaznic jug pe grumajii poporului; mai este apoi legea clerului ... îngenunchiare silită a preoțimii dinaintea pomenii ministeriale... Reporterul ... Dar ilustre Cleone... pardon ! cetățene, voiam să știu dacă-mi dați voe să vă rog să-mi spuneți, cam în ce fel s'a declarat boala ?... unde suferiți ?... D.Fleva. Vai ! În Cameră s'a declarat... când ... citit legea Maximului. Mă întrebi, unde sufăr ?... Mă doare la inimă, tinere, pentru sfâșiarea, sdrobirea... Reporterul ... Un cuvânt ilustre cetățene: cam când poate spera poporul să vă vază restabilit ? - am vrea să avem onoarea a anunța noi întâi această fericită știre... D.Fleva. Când mă voi însănătoși ?... Regele știe... Mă voi însănătoși, tinere, când, sub ...
Ivan Andreievici Krâlov - Frunzele și rădăcina (Stamati)
... Într-o zi de primăvară, frumoasă și seninată, Frunzele verzi a pădurii, umbrind o costișă toată, Au început cu zefirii într-acest chip să șoptească Și să fălească A lor desime tufoasă Și umbroasă, Zicând: „Au nu noi suntem podoaba a văilor ce umbrim, Au nu cu ... voi, zefirii, ușori și nestătători, Șuguiți cu noi neîncetatâ€�... Atunci glas cu umilință de sub pământ le-au răspuns: „Voi, frunzelor, ați uitat Nouă să ne mulțumiți că vă aflați colo sus.â€� Deci frunzele, foșnind groaznic, au întrebat cu glas mare: „Cine este-acolo, oare, Cu noi de ... pentru ca să vă hrănim. Au voi pe noi nu ne știți, Că noi suntem rădăcina copacilor răsfățați, Și înalți, Pe care voi înverziți? Deci să vă fie de bine al vostru trai cu trufie, Că natura au vrut să ne osebească, Ca frunza în toată vara alta din nou să-nverzească, Spre trecătoarea podoabă. Pierind însă rădăcina, vă uscați și voi pe loc, Și tot arborul atuncea nu este de altă treabă Decât numai pentru ...
Ivan Andreievici Krâlov - Leul la vânat (Stamati)
... vânat de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fiind megieși din întâmplare, Leul, vulpea, lupul și un câine, S-au alcătuit toți între sine Să meargă la vânătoare Și ce va prinde fieștecare Să puie tot la un loc, și apoi în patru părți Să împartă tot vânatul, ca niște tovarăși drepți. Deci nu știu cum și ce fel vulpea mai întâi au prins Un cerb mare și hrănit, Și ... vânatul acest slăvit. S-au strâns toți, vine și leul și ghearele își arată, La tovarăși slut privește, Și însuși el se gătește Vânatul prins să împartă. Deci rupând cerbul îndată, Zice: „Noi toți suntem patru, apoi luați sama bine, Căci după cum ne-am alcătuit, Un pătrar mie mi ... cel slab se-ntovărășește, Căci câștigul îl răpește de-a pururea cel mai tare, Iar la pagubă cel slab parte are, Și nici să
Marius Marian Șolea - Desenul de sub culori
... redate nopții și întâmplărilor ascunse. eu te privesc și nu te pot lua din această natură perfectă și tu tot te duci prin apa docilă să strivești lumini sub tălpi ce acum stăpânesc vechile arhitecturi ale mării. nici un gest nu te apropie de mine, dar, undeva, tot trebuie să te îndrepți, iar eu sunt peste tot... rochia cu pliuri vaporoase, care cad peste coapse tot așa cum a căzut mai de mult ... ape ciudate, umplând gropi precise, făcute de luminile lunii, căzând îmbătate în distanța de la gleznele tale înspre ochii mei, împrieteniți c-un zâmbet am să poruncesc acestei naturi să intre și să te scrie, pe dinăuntru, ca pe un pergament executat și tratat corect, scris precis și aplicat, încât să nu se prea poată răzui vreodată, în lipsa mea, conjunctural și egoist... natura nu are de ce să
Marius Marian Șolea - Noapte provincială
... Marius Marian Șolea Precum o femeie bătută și alungată, țara mea, îmbrăcată sumar, cu umerii transpirînd stele, s-a așezat pe bordura lumii să plîngă. trecători lucioși se duc către războaie și pace, unde e pace să facă războaie și unde e război să facă pace. femeia aceasta e obligată să le salute tuturor prezența cu gesturi aduse de altundeva și să zîmbească pînă se pierd la colțuri. umbra ei lungită, încît să ajungă la gura întunericului, e tăiată de cîinii hămesiți, trecînd în grabă peste aripa ochiului. de aproape se vede cum plînge în palmele timpului, de ... înecat printre zidurile sale și în știri de aiurea comentate la dormitor. semafoarele își fac unul altuia cu ochiul înverzit, înroșit, îngălbenit. nu e nimeni să continue mișcarea, doar cîteva gînduri mai trec peste zebre. femeia a găsit lîngă șold un pliant cu reclame, cu ochii roșii citește și ...
Mihai Eminescu - De-aș muri ori de-ai muri
... surâde, și ochii tăi mă-nvață Când ținem fericirea pe sân cum s-o iubim. Dar de-oi muri vreodată, copilă gânditoare, Crezi c-o să-ncet din stele mai mult a te iubi Și-o să petrec în pace prin lumile de soare, În care-oi dăinui? Nu, nu, copilă scumpă!... De-i auzi în noapte, Când vei veghea în rugă ... i auzi cum tristă aripa unei șoapte Te-atinge aiurind, De-i auzi vreo arpă sfărmată, plângătoare, Vuind ca jalea neagră ce geme prin ruini, Să știi că prin a nopții de întuneric mare, La tine, înger, vin! Și să-mi deschizi fereastra, să trec o boare sântă Prin oalele uitate de veștejite flori, Să mângâi cu suflarea-mi a ta față pălindă, Ochii tăi gânditori. Dar de-i muri tu , înger de palidă lumină, O, ce m ...
Mihai Eminescu - Din străinătate
... durere, Și sufletul acela, ce cîntă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mîngîiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit. Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară Scăldată în cristalul pîrăului de-argint, Să văd ce eu atîta iubeam odinioară A codrului tenebră, poetic labirint; Să mai salut o dată colibele din vale, Dorminde cu un aer de pace, liniștiri, Ce respirau în taină plăceri mai naturale, Visări misterioase, poetice șoptiri ... ce undula în flori, Să tot privesc la munte în sus cum se ridică, Pierzîndu-și a sa frunte în negură și nori. Să mai privese o dată cîmpia-nfloritoare, Ce zilele-mi copile și albe le-a țesut, Ce auzi odată copila-mi murmurare, Ce jocurile ... mine șoptiri de-un gingaș dor. Da! Da! Aș fi ferice de-aș fi încă o dată În patria-mi iubită, în locul meu natal, Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată Visările juniei, visări de-un ideal. Chiar moartea, ce răspînde teroare-n omenire, Prin vinele vibrînde ghețoasele ...
Mihai Eminescu - Junii corupți
... Mihai Eminescu - Junii corupţi Junii corupți de Mihai Eminescu La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite, Și ca să vă ard fierea, o, spirite-amețite, Blestemul îl invoc; Blestemul mizantropic, cu vînăta lui gheară, Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară Cu fierul ars în foc. Deși știu c-a mea liră d-a ... leșinată A junelui cănit. Ce am de-alege oare în seaca-vă ființă? Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi mință, O, oameni morți de vii! Să vă admir curajul în vinure vărsate, În sticle sfărîmate, hurii nerușinate Ce chiuie-n orgii? Vă văd lungiți pe patul juneții ce-ați spurcat-o ... sunt numai un nume, Ci-aievea s-a serbat. Încingeți-vă spada la danțul cel de moarte, Aci vă poarte vîntul, cum știe să vă poarte A țopăi în joc! Aci vă duceți valuri în mii batalioane, Cum în păduri aprinse, mînat în uragane, Diluviul de foc ... În darn răsună vocea-mi de eco repețită, Vă zguduie arama urechea amorțită Și simtul leșinat; Virtutea despletită și patria-ne zeie Nu pot ca ...
Mihai Eminescu - La arme (Eminescu)
... vultanii Și șoimii munților Carpați, Voi, fii ai vechei Transilvanii Sunteți cu totul enervați Și suferiți în înjosire De la Brașov pân-la Abrud, Ca să vă ție în robire Fino-târtanul orb și crud. Și nimeni lanțul n-o să farme, N-aveți inime, n-aveți mâni? La arme, la arme, La arme, frați români. Maghiar, tatar cu cap de câne De noi și azi ... ură Ți-om smulge-o, câne tu, din gât, Ți-om băga pumnul nostru-n gură Căci, câne, te iubim atât. Și brațul nostru-o să vă farme Și robi veți fi, măriți stăpâni, La arme, la arme, La arme, frați români! Iar tu, iubită Bucovină Diamant din steaua lui Ștefan ... Moldova Domn? N-ai frânt a dușmanilor nouri, N-ai frânt pe leși și pe tătari, Au Dragoș, vânător de bouri, N-ai să vânezi și pe maghiari? Rușine pentru cel ce doarme, Sculați ca să nu muriți mâni La arme, La arme, dar români. Din laur nemuritorii ramuri O, țară pune-n frunte azi Și-n tricolorul mândrei flamuri Să ...