Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘI CU
Rezultatele 1601 - 1610 din aproximativ 2100 pentru ȘI CU.
Grigore Alexandrescu - Când dar o să guști pacea
... luptă, grozavă, nemblânzită, Iubirea veșnic chin. Din cupa desfătării amărăciunea naște; Din ochi frumoși durerea își ia al ei izvor; O singură privire viața veștejaște Cu lanțuri de amor! Amor care adoarme și legi și datorie, Ce slava umilește, ce n-are nimic sfânt: Antonie-i jertfește a lumii-mpărăție, Și află un mormânt. Nu sunt patimi mai nobili, mai mari, mai lăudate, Mai vrednici să s-aprinză în inimi bărbătești? Nădejdi, viață, cinste, simțirile-nfocate ... sau sfințește Acel uriaș falnic, al zilei domnitor? La patrie, la lume, la tot ce pătimește Nimic nu ești dator? Eu lanțurile mele le zgudui cu mânie, Ca robul ce se luptă c-un jug neomenos, Ca leul ce izbește a temniței tărie, Și geme furios. Dar rana e adâncă și patima cumplită, Și lacrima de sânge, obrajii mei arzând, Răsfrânge frumusețea, icoana osândită, Ce o blestem plângând! O văz ziua și noaptea, seara și dimineața; Ca un rănit de moarte simt în piept un fier greu; Voi să-l trag; fierul iese, dar însă cu viața, Și cu
Ion Luca Caragiale - Succesul "Moftului român"
... Succesul "Moftului român" Succesul "Moftului român" de Ion Luca Caragiale Într-o țară tânără ca a noastră, intrată de curând în sistema constituțională și în concertul marilor puteri, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice. Gazetarul prin urmare este brutarul inteligenții. Nobila misiune el nu și-a luat-o din interes, pentru că n-ar fi putut face ceva mai de seamă; nu pentru un mizerabil câștig el și ... interes personal, ca adversarii săi, s-a făcut el aprigul apărător, sentinela neadormită a principielor înscrise solemn în pactul nostru fundamental, și în sfârșit și mai presus de toate nu în necunoștință de cauză el se pronunță categoric sus și tare asupra atâtor și tutulor chestiilor de ordine politică, economică, finanțiară, științifică, literară, artistică ș.cl., ș.,cl. Nu! Un dor nesecat pentru binele națiunii rrromâne, patriei rrromâne, popporului ... el știe de toate fără să fi-nvățat nimic și are ferma convingere că pentru Rrromânia câtă vreme va fi rău nu va fi bine! Cu așa brutari conștiințioși, desigur că opinia publică trebuie să fie destul de bine hrănită. ...
Mihai Eminescu - Poet (Eminescu)
... Mihai Eminescu - Poet (Eminescu) Poet de Mihai Eminescu Să tot torni la rime rele Cu dactile în galopuri, Cu gândiri nemistuite Să negrești mai multe topuri; Și când vezi vreo femeie Să te-nchini pân- la pământ Și de-a sta ca să-ți vorbească Să înghiți orice cuvânt; Nespălat, neras să umbli, Și rufos și
... Alecu Donici - Oracolul Oracolul de Alecu Donici Întru un templu idolesc, Era un zeu de lemn cu dar proorocesc; El sfaturi și povețe la tot poporul da: Pentru aceasta sta În aur și argint, spre slavă ferecat, De jertfe-mpresurat, De ruge asurzit Și de miroazme-nădușit. Toți în oracolul credea, fără-ndoială. Dar deodată, vai! ce lucru de sminteală! Oracolul slăvit Cu totul s-au schimbat și s-au nimicnicit. În loc de adevăr, el tot minciuni croia La cei ce mângâieri sau sfaturi îi cerea. Iar pricina era: Că-n zeul ...
Constantin Negruzzi - Amintiri de junețe
... catadicsesc ș.c.l., toate în esc , create de diecii vistieriei, pentru că atunci între ei se plodea geniul, ședeau triști și jăleau pierderea limbii, uitându-se cu dor spre Buda sau Brașov, de unde le veneau pe tot anul calendare cu povești la sfârșit, și din când în când câte o broșură învățătoare meșteșugului de a face zahăr din ciocălăi de cucuruzi, sau pâine și crohmală de cartofe. Tot însă mai rămăsese o școală pre care acești buni bătrâni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi, școală unde se învăța ... în puține zile o vei învăța. "O! am gândit, acesta e negreșit vrun extract lesnicios a sistemului său de învățătură." Am luat-o cu toată onoarea cuvenită operii unui literat și, deschizând-o, am văzut că era un abecedar cu slove d-un palmac de mari! Am rămas mut de oțerire și de rușine. Ce batjocură! să mă puie pe mine, care nu mai eram un copil, aveam treisprezece ani, să învăț a b c ... în trei feluri? — Îți voi spune-o la vreme. — Pentru că ai o duzină de i , așa e? Dar cum scrii masă (table) și ...
Ștefan Octavian Iosif - Copii eram...
... Copii eram pe-atunci, copilă, Copii drăguți, copii vioi; Ne cocoțam printre cotețe, Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O ... doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de scumpă e cafeaua, Și banul cât e azi de rar!... S-a dus copilăria noastră, Și toate-s de vârtej furate — Și bani, și vremuri, și credință, Și cinste, și
Heinrich Heine - Copii eram...
... Copii eram pe-atunci, copilă, Copii drăguți, copii vioi; Ne cocoțam printre cotețe, Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O ... doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de scumpă e cafeaua, Și banul cât e azi de rar!... S-a dus copilăria noastră, Și toate-s de vârtej furate — Și bani, și vremuri, și credință, Și cinste, și
... Grigore Alexandrescu - Barca Barca de Grigore Alexandrescu Pășește lin, o barcă, pe unda adormită! Respectă al naturii repaos trecător; Inima mea de zgomot cu totul obosită Ca la un scump tovarăș se-ncrede l-al tău zbor. Poartă-mă-n sus, în lături, oriunde vrei și-ți place, Unde te-mpinge vântul, sau unde tu dorești; Toate-mi sunt deopotrivă, dacă mă duci în pace, Dacă cu mulțumire vederea-mi rătăcești. Voi cunoașteți, o unde, cu câtă bucurie, De ce sfârșit pornită, cu ce cuget curat, Barca mea totdeauna pe-a voastră-mpărăție Ca-ntre-ale ei cuprinsuri jucând s-a preumblat. Înghițiți pe ... a căror îndrăzneală, Cu trupuri sângerate, cu morți vă otrăvesc, Ce întocmesc comploturi, și fără de sfială, Aproape de pierzare, ucideri chibzuiesc. Însă melancolia, amorul și plăcerea, Priimiți-le vesel ca pe ai voștri fii; Eu vă cunosc mărirea, eu vă slăvesc puterea, Când alerg pe-ale voastre mult umede câmpii ... în dreptu-acelei stele, Căreia i-am dat nume... un nume ce slăvesc, Nume ce-n înfocarea închipuirii mele Pe strălucita-i frunte îl văz și îl citesc. Acolo te oprește, acolo priveghează, Cât raza ei asupră-ți ș-asupră-mi va zâmbi; Când va pieri cu noaptea, atunci te depărtează,
Ciprian Porumbescu - Trei culori
... Trei culori cunosc pe lume Ce le țin ca sfânt odor, Sunt culori de-un vechi renume Amintind de-un brav popor. Cât pe cer și cât pe lume, Vor fi aste trei culori, Vom avea un falnic nume, Și un falnic viitor. Roșu-i focul vitejiei, Jertfele ce-n veci nu pier Galben, aurul câmpiei, Și-albastru-al nostru cer. Multe secole luptară Bravi și ne-nfricați eroi Liberi să trăim în țară Ziditori ai lumii noi. Iar când fraților m-oi duce De la voi și-o fi să mor Pe mormânt atunci să-mi puneți Mândrul nostru tricolor. Imnului Republicii Socialiste România Trei culori cunosc pe lume, Amintind de-un ... i viteaz, cu vechi renume, În luptă triumfător. Multe secole luptară Strabunii noștri eroi, Să trăim stăpîni în țară, Ziditori ai lumii noi. Roșu, galben și albastru Este-al nostru tricolor. Se inalță ca un astru Gloriosul meu popor. Suntem un popor în lume Strâns unit și muncitor, Liber, cu un nou renume Și un țel cutezător. Azi partidul ne unește Și
Alecu Donici - Țăranul și oaia
... Alecu Donici - Ţăranul şi oaia Țăranul și oaia de Alecu Donici Țăranul au fost tras pe oaie-n judecată, Cu reclamație de criminală faptă. Iar vulpea, pe atunci fiind judecătoare, Îndată au luat pricina-n cercetare Și, după formi, întâi chemări s-au rânduit Atât pârâtei oi, cât și jeluitor, Trimise înadins prin vrednic slujitor, Și-adeverințele la tact s-au priimit. Iar la înfățișare Țăranul au propus aceste următoare: — Cutare lună, zi, cinstită judecată! La mine doi claponi pieriră ... prepus, De sine-i prihănit, Căci toată noaptea ea atuncea au dormit; Că oaia furtișag nu are din natură, Precum vecinii câini vor spune lămurit, Și mai vârtos că ea nu pune carne-n gură. Deci dar, s-au hotărât: "Așa precum pârâta nu au tăgăduit, Că cu acei claponi au mas într-o ogradă, Apoi e îndestul de sigură dovadă, Că ea, puternică, pe slabi au biruit; Și prin urmare dar, nu cred că s-au răbdat Să nu-i fi ospătat. Pentru aceasta eu în cuget zic curat: Ca păgubașului pielcica să ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice
... care le fac criticii, sunt prea vaste. Pentru că o critică, în acest sens, ar fi făcută și din punct de vedere filozofic, etic, social, și din cel artistic propriu-zis. Ce face însă dl Bogdan? D-sa îmi ia numai punctul întâi, și chiar acest punct îl reduce, îl micșorează prin observări ca următoarele: ,,Cemi pasă dacă artistul e bălan sau oacheș" și, nepomenind deloc despre punctele celelalte, tot d-sa se miră: ,,Ce e aceasta? istorie ori critică estetică?!" Și acesta nu e unicul exemplu. Așa, vorbind de tendințele mele sociale, dl Bogdan zice: ,,Cestiunea se complică aici cu cercetări etice și sociologice, pentru că trebuie numaidecât să fie lămurit: ce vei cere în acest caz la opera de artă? Vom vedea pe Gherea cerând artistului modern ... dl Gherea se folosește de cuvântul judecătoresc fiindcă îi lipsește o idee". Și în altă parte: ,,...dl Gherea micșorează obiectul, ca să-l poată batjocori cu ironicul cuvânt judecătoresc ". Așadar, ,,critica judecătorească" e un cuvânt deșert, pe care-l întrebuințez în lipsa unei idei, și e un cuvânt ironic pe care l-am inventat eu pentru batjocură. ...