Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE PE
Rezultatele 1611 - 1620 din aproximativ 2207 pentru FACE PE.
Matei Milu - Asupra istericalilor
... samene a grece, Și ele se fac c-amețescu, Socotind ca să arate delicate, Fără pricină, de-orice cad leșinate, Să afumă cu pene Pe subt nas, ochi și gene. Dar spre acești patimi vindecari Ne face gazeta înștiințari, De o doftorii ispitită, Acum în public prevestită. În vreme cînd năbădaica vine Să aibă bărbatul un bici bun la sine Și la ...
Vasile Alecsandri - Stejarul și cornul
... frate de stejar! Lasă-mă să tai un par Să-mi fac osie la car." ,,Frățioare românaș, Voios parul da-ți-l-aș Dac-ai face tu din el Buzdugan de voinicel, [1] Ghioagă mare nestrujită, Cu piroane țintuită, Și cu dânsa de-ai lupta Să aperi moșia ta." [2] ,,Cornule ... buzduganelor. [2] Moșia strămoșească, patria! Mândre timpuri erau acelea când țara reprezenta pământul tuturor, averea rămasă de la moși-strămoși și când glasul codrilor chema pe români la vitejie! [3] Acest vers lasă a presupune că balada e de pe
George Coșbuc - Pământul uitării
... George Coşbuc - Pământul uitării Pământul uitării de George Coșbuc Acesta-i un cântec de bard ostenit, De bard din pământul uitării. Strămoșii-mi acolo pe stâlpi de granit Cu albe portaluri un templu-au clădit De marmură-n marginea mării. Să-l aibă nepoții prin veacuri de-acum Spre-a ... stârni-necătoru-i samum Atotucigașa hulire. Azi templu-i ruină; prin curțile lui Culcușuri își caută cerbii, Prin mândrele ganguri scot viezurii pui, Se joacă pe lespezi de-altare-ale lui Șopârle tăcute-ale ierbii. Cu galbene oase-ale moșilor mei S-amestecă-n praful cărării Strivite statui ale marilor zei ... ruine, și par Cuprinși de mânie și galbeni de-amar Și zboară cu vaiuri prin noapte. Și iese-al lor bard și s-așează plângând Pe-o piatră sub zidul de-afară, Și cântă și plânge, ghitara bătând, Iar alba lui barbă ca râul curgând Se-mprăștie peste ghitară. Prin lanuri ... lor și spre-a noastră mărire! Eu nu mă voi plânge nepoților tăi, Pământule sfinte-al uitării! Desfă-te tu singur și-nghite pe răi, Căci iată-i pe
Ion Luca Caragiale - Reacțiunea
... Ion Luca Caragiale - Reacţiunea Reacțiunea de Ion Luca Caragiale De geaba - eu sunt nemulțumit. Încă o iluziune pierdută! încă o legendă, pe care mi-a distrus-o vremea și școala noastră modernă: Reacțiunea! Ce era Reacțiunea! Un monstru odios, eminamente anti-patriotic, anti-național, anti ... fără să aibă vreodată curajul opiniilor sale, și complota cu străinii contra Românismului. Uneori, ea își înfigea adânc ghiarele în costele Națiunii și, odată călare pe pradă, sugea cu lăcomie sângele și sudoarea poporului-martir; alteori, înfigea în sânul României un cuțit până'n prăsele și cadavrul ei sângerând îl arunca ... cu oarecare cultură, să crezi în existența ființelor fabuloase? Nu ți-e rușine ție, om matur, să aibi frică când te culci, ca un copil pe care bunica îl stăpânește speriindu-l cu Muma-Pădurii? Dar Reacțiunea e tot atât de reală cât sunt de reali grifonul, sfinxul, zmeii și căpcăunii ... de a fi om cuminte, eram un patriot liberal zănatic. Da, sunt sănătos astăzi, dar tot am rămas cu o apucătură, o meteahnă, pe care n'o pot stăpâni totdeauna. Așa, zilele trecute, - când am văzut pe ...
Dimitrie Anghel - Tata (Anghel)
... dat tu oare seama de timpuriu că totul se vinde pe lume, că voințele cele mai tari se încovoaie, că un picur de aur căzut pe conștiința cea mai liniștită întinde cercuri la infinit ? Tu care erai cel mai conștient dintre oameni că lucru mai fluid și mai călător decît banul ... cu cifrele la un loc le mestecai, căci fiecare venea cu cifre, fiecare vorbea de sume fantastice, toți veneau să te îmbie cu ceva. Necontenit pe drumuri și între două trenuri, acum aci și acum aiurea... ; neodihnit și zbuciumat, pretutindeni călător, precum călător e de-a pururi și banul ... orez, pilaful cu mămăliga ; nimic nu te-a oprit în trufia ta, și pentru ce toate acestea ?... Himera, eterna himeră care ne poartă pe toți și ne momește de a fi cum n-a mai fost altul. Deschise sunt căile toate, himera-ți întinde cîrca ... cîte lanuri au rodit prin voința ta, cîte guri au avut ce să mănînce, cîtă viață și energie ai cheltuit în căutarea strălucitorului aur... Dar pe fiecare îl cheamă un miraj, și cum nu te înțeleg eu ...
Mihai Eminescu - O stradă prea îngustă
... O stradă prea îngustă O stradă prea îngustă de Mihai Eminescu O stradă prea îngustă Părea că se făcea  Și case lungi și negre Pe două părți era. Pe dânsa nu lucește Un singur felinar  Eu trec încet și fluier În suflet cu amar. Deodată simt în urma-mi Venind, tiptil-tiptil, Pas ... păreche. Căci tu ești, tu iubită! Și am dorit, ah, cât! Să fim odată singuri Și iată-ne-n sfârșit! Nici știi, copilă dulce, Câte pe suflet am! De când te întâlniră Ochii mei, te iubeam; Mi-erai atât de dragă  Mi-era atât de dor  Încât credeam adesea ...
Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului
... buna voia sa pentru noi au închis razile strălucirii sale, ca să poată răbda durori amară pentru noi și pentru păcatele noastre, ca să poată face răsplătire mărirei cei dumnezeești. Deci cine va fi acela carele va socoti acĂ©stia și nu să va aprinde cu totul de dragostia mântuitoriului acestuia ... cu Domnul? Că înălțimea fĂ©țelor, înălțat lucru, oarece întreba și veseliia măririi, vĂ©sel oarece și frumos lucru poftiia. Că așa vedem ce să face și la mĂ©sele și ospĂ©țele celor mari, că sunt toate voioase și vĂ©sele, mâncările, băuturile, vorbele, jocurile și cântările: nimic nu iaste ...
Grigore Alexandrescu - Șoarecele și pisica
... Ce fusese crescut su’ pat la pension, Și care în sfîrșit, după un nobil plan, Petrecea retirat într-un vechi parmazan, Întîlni într-o zi pe chir Pisicovici, Cotoi care avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gătit Se o ia la picior, nu ... Dumnezeu de martur e luat, Își ceru iertăciuni și-l pofti a veni Cu neamul șoricesc a se-mprieteni, Îl duse pe la toți, și îl înfățișă Ca un prieten bun ce norocul le dă. Să fi văzut la ei jocuri și veselii! Căci șoarecii cred mult ... într-o zi, cînd toți îi deteră un bal, După ce refuză și limbi, și cașcaval, Zicînd că e în post și nu poate mînca, Pe prietenii săi ceru a-mbrățișa. Ce fel de-mbrățișări! Ce fel de sărutat! Pe
... ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, Din Satmar pân' în Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul! Îndărăt tot dă ca racul ... toamna, toamnă, Nici e vara vara lui, Și-i străin în țara lui. De la Turnu 'n Dorohoi Curg dușmanii în puhoi Și s'așează pe la noi; Toate cântecele pier, Sboară păserile toate De neagra străinatate; Numai umbra spinului La ușa creștinului. Își desbracă țara sinul, Codrul - frate cu Românul ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV
... Spre răsărit mândru departe se-ntind, Vecine cu negrii, și alte popoare Care se adapă din Ganges și Ind, Se cobor la glasu-i de pe elefanți, Și-ntâi indienii se văd luminați; Apoi etiopii cu negrele fețe Și Nilul ce varsă bogatul său har Pe țărmuri slăvite, prin fapte mărețe Prin legi înțelepte ce sunt al ei dar Din a neștiinței noianuri scăpând, Se-nalță la cer cu ... a lumii întregi. Dar când lenevirea — muma răutății -- De a ta lumină i-a înstrăinat, Atunci spre pedeapsă urgia dreptății Pe-ai Nordului barbari la ei a chemat, Ce sfărâmând tronul întâi la Apus, Apoi ș-Orientul curând au supus. Întâmplarea asta este norocită ... adevărați O nouă lumină Europei au dat, Și-n veci al lor nume va fi neuitat. Din țară în țară purta-nțelepciune Cu ea împreună pe-ai săi următori, În totul urmează schimbări de minune, Și cad ereticii ușor crezători. Noi însă cu inimi și cuget curat, Slujim unui singur ceresc ... Cu fulger de foc Noi facem pre trăsnet grozav să răsune, Să darme pământul, și stâncele-n loc. Furtune și vifor nu ne pot opri ...
... ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște; Sus la munte, jos pe vale, Și-au făcut dușmanii cale, Din Sătmar pân- în Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet român săracul, Îndărăt tot dă ca racul ... toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. De la Turnu-n Dorohoi Curg dușmanii în puhoi Și s-așează pe la noi; Și cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Zboară pasările toate Numai umbra spinului De neagra străinătate. În ușa creștinului. Își ...