Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI CUM
Rezultatele 1631 - 1640 din aproximativ 1929 pentru CA ȘI CUM.
Mihai Eminescu - Dragoș Vodă cel bătrân
... Mihai Eminescu - Dragoş Vodă cel bătrân Dragoș Vodă cel bătrân de Mihai Eminescu Dragoș-vodă cel bătrân Pe Moldova e stăpân, Și domnind cu toată slava Șade-n scaun la Suceava, La Suceava lăudată, Cu ziduri înconjurată, Zid de piatră nalt și gros, Că pe el merg cinci pe jos Și au loc cu de prisos; Că merg trei călări alături Și mai au loc pe de lături Caii mândri să și-i joace Când încolo, când încoace, Iar din negri trunchi de stâncă Peste valea cea adâncă, Pe deasupra de cetate, De biserici și palate, Stă domneasca cetățuie, Ce cu crestele-i se suie, Repezite înspre nori Peste codri sunători, Cu-a ei ziduri, cu-a ... două părți boieri Așezați, dup-a lor trepte, Ca poruncile-i s-aștepte. Vornicul Țării-de-Jos Sta în scaun luminos, Un bătrân și blând moșneag Cu albastrul lui toiag, Ce-i cu aur împletit Cu pietre acoperit; Iar de-aceasta mai în sus Vornicul Țării de sus; Sta ... vin Pârcălabul din Hotin. Cel din Neamț și de la Vrance Rezimat stătea pe lance, Dar pe toți i-ntrece-n slavă Pârcălabul de Suceavă.
Nicolae Nicoleanu - Dor și jale
... sore, luminos și strălucit, Te deșteptă și te culcă desolat, desmoștenit, Și pe care umbra nopții nu se 'ntinde, nu se lasă, De cât numai ca s'adormă desperarea, ce te apasă... Nu-i așa că, plin de jale și cu ochii la pămînt, Simți, că patria e 'n ceruri, libertatea într'un mormînt? Și când obosit de lume, într'un timp de nesimțire, Din amor sau din credință pentr'o mare suvenire, Ai voi, călcând țărînă unei falnice ruini ... lumină, Priveghind în miezul nopții pe o eroică ruină... Nu-i așa, că simți cu lacrămi, plecând fruntea 'la pămînt, Că mărirea este în ceruri și virtutea într'un mormînt?! Tote trec, tote se schimbă; ziua în nopte se preface, Bucuria se renasce, plânsul și durerea tace. Dar nimic nu pote stinge dintr'un piept nenorocit Suvenirea și dorința unui timp mai fericit. — Ast-fel, tristă Românie, întorcând a mea privire, Cu suspin 'mi aduc aminte de trecuta-ți fericire ... Românie, țară scumpă, nicăiri nu te găsesc!... Negreșit ș'acum Carpații desvelesc o mândră frunte, Ș'acum florea cresce 'n vale, buciumul răsună 'n munte, Și din culmea ridicată, unde ochiul se opresce, Aud Oltul cum suspină ...
Constantin Stamati - Bătrânul țăran și moartea
... se întorcea tremurând Către al său bordeieș, friguros și plin de fum, Plângând și amar oftând; Apoi au stătut în drum, De s-au odihnit. Și din spate la pământ sarcina sa slobozind, Au căzut și el pe dânsa ostenit și gâfâind, Și așa au grăit: „O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc, Și cum pot să împlinesc Câte se cer de la mine, și când toate îmi lipsesc. Biata babă, copilașii, goi, de foame hămesiți, Nu am pentru dânșii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac. Iar zapciii ... Nici de-o zi de bucurie eu nu m-am învrednicit! Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viață ticăloasă...â€� Abia cuvântă aceasta, și moartea, ce niciodată De lângă om nu lipsește, stă dinainte-i îndată Cu strălucita sa coasă Și zice: „Tu m-ai chemat, apoi, iată, am venit.â€� Bătrânul, știind că moartea nu iubește multă șagă, De tot au încremenit, Dar mai ... žEu, soro dragă, Te-am chemat ca să-mi ajuți, să pui sarcina în spate, Căci mă grăbeam să mă duc, fiindu-mi casa departe, ...
Ivan Andreievici Krâlov - Bătrânul țăran și moartea
... se întorcea tremurând Către al său bordeieș, friguros și plin de fum, Plângând și amar oftând; Apoi au stătut în drum, De s-au odihnit. Și din spate la pământ sarcina sa slobozind, Au căzut și el pe dânsa ostenit și gâfâind, Și așa au grăit: „O, vai mie, ticălosul, ce să fac, cum să trăiesc, Și cum pot să împlinesc Câte se cer de la mine, și când toate îmi lipsesc. Biata babă, copilașii, goi, de foame hămesiți, Nu am pentru dânșii hrană, nu am cu ce să-i îmbrac. Iar zapciii ... Nici de-o zi de bucurie eu nu m-am învrednicit! Deci, moarte, vin’ de mă scapă de o viață ticăloasă...â€� Abia cuvântă aceasta, și moartea, ce niciodată De lângă om nu lipsește, stă dinainte-i îndată Cu strălucita sa coasă Și zice: „Tu m-ai chemat, apoi, iată, am venit.â€� Bătrânul, știind că moartea nu iubește multă șagă, De tot au încremenit, Dar mai ... žEu, soro dragă, Te-am chemat ca să-mi ajuți, să pui sarcina în spate, Căci mă grăbeam să mă duc, fiindu-mi casa departe, ...
... Gheorghe Asachi - La patrie La patrie de Gheorghe Asachi Un viu dor mă-naripează și mă-ndeamnă din giunie Ca să cerc pe alăută românească armonie. Acest vers, ce sun-aice, lui Apolo nu-i strein, Fiind gemine cu rostul ce-i urzit din cel ... Armoni-a strâns pe oameni în plăcuta societate, Adunând pre ii din codruri în statornica cetate; De cântarea lui Orfeos munții Traciei s-umpleau, Și de sunetul cel dulce crude fiare se-mblânzeau. Însăși ruga de evlavie unei inimi credincioase Cătră Domnul se înalță pe aripi armonioase Ș-o simțire ... origină, istoria acum fie-ni îndemn! În vechime maica Roma, ce-a fost doamnă-n toată lume, Ni-a lăsat legi și pământuri, vorba sa și-naltul nume. Oare darul ce de timpuri și de barbari s-a pastrat, Când senină soarta luce, fi-vă astăzi defăimat? Nu, prin muze ș-a virtutei dorul dulce ... cunoască strănepoți romanei ginte. Tu, Moldavio mănoasă, ce pre mine ai născut, Adăpost dă giunei muze care ist vers a țesut; Pe-nverzit și tânăr laur, ce din țărnă-acum răsare; Cu puternic scut să-l aperi de-a fortunelor turbare; ...
Constantin Stamati-Ciurea - Către Silvestru Morariu-Andrievici
... părticică din corpul viguros al unui popor brav, pe care nu l-am cunoscut, un atom din o patrie pe care nu am văzut-o. Ca utopistul eu păstram în suflet acel ideal prin instinctul sângelui, gugolindu-l în inima mea, împodobindu-l în gând cu cele mai strălucite odoare, precum ... strânse în brațe ținându-mi obrazul lipit de buzele sale; eram atuncea în vârstă numai de patru ani. Îmi ținteam ochii mei în ai ei și nu pricepeam de ce pleoapele i se închid, de ce adoarme ținându-mă la piept. În curând buzele ei se răciră și brațul îi înțepeni; ea adormise somÂnul etern, pe care eu nu-l înțelegeam, precum nu știam și ce soartă mă așteaptă. Trist îmi este gândul că, ajungând la ultima stațiune a călătoriei vieții mele, nu-mi voi vedea aievea patria ... comori de mare preț. Eu însă, neavând alta nimică, îi aduc lumânărica săracului, ce o lipesc de altarul ei, aprinsă de flacăra unei sincere iubiri. Și dacă invidioșii sacrificatori ai acelui altar vor găsi de prisos modesta mea jertfă, apoi trimită-i o mică suflare de ură, și ...
Iacob Negruzzi - Ultima lacrimă
... Informații despre această ediție Într-o fatală, crudă oară Grozav eu am jurat Să smulg din peptul meu afară Amoru-mi înfocat. L-am smuls!... și mult în depărtare Am plâns și am jălit Până timpul blând, cu îndurare, Durerea mi-a gonit. Și azi din nou ca mai 'nainte Simt un suspin amar Și văd o lacrimă fierbinte În ochi lucindu-mi iar... Ce vrei tu, lacrimă amară Ce vrei, adânc suspin, Vrei tu ca să înceapă iară Amorul ș'al meu chin? Nu! — grabnic lacrima va trece, Pe cer cum
... Gelu Vlaşin - 21:55 â†�â†� 21:39 21:55 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 22:10 →→ n-am să-ți spun și tu știi bine ochiul ucis gândul crăpat mâinile tale instinctul memorând săruturi care n-au existat hai aruncă-ți sabia-n teacă și rândul și vodka și starea lumea-i cum sună unghiile joase ca o spiță de car sub tălpile tale cămilă cu fese ești aiurea copac spânzurat de un colț de la lună umărul plânge zugrăvindu-mi pereții ...
Mihai Eminescu - În zădar în colbul școlii...
... zădar în colbul şcolii... În zădar în colbul școlii... de Mihai Eminescu În zădar în colbul școlii, Prin autori mâncați de molii, Cauți urma frumuseții Și îndemnurile vieții, Și pe foile lor unse Cauți taine nepătrunse Și cu slovele lor strimbe Ai vrea lumea să se schimbe. Nu e carte să înveți Ca viața s-aibă preț Â Ci trăiește, chinuiește Și de toate pătimește Ș-ai s-auzi cum
... planul Turcilor e să biruie pe Ruși. Dacă nu s'o întâmpla cea d'întâi, are să se întâmple cea d'a doua,... și dacă nu s'or întâmpla niciuna nici alta, atunci o să se întâmple altceva - că ceva tot are să se întâmple. Vapoarele turcești umblă pe ... în toată lumea europeană, care a ajuns de nu mai are poftă de mâncare, fiindcă nu are ce să mai mănânce - criză mare ! Ca doi berbeci pizmătareți, cari stă gata să se arunce unul asupra altuia cu coarnele, astfel două împărății au pornit cu oștile respective să se întâlnească ... care din doi are să rămâie până la urmă berbec bătut ! În această privință vederile noastre se rezumă în puține cuvinte. Dacă s'o întâmpla - cum cred unii - să bată Rușii pe Turci, atunci o să facă Czarul chef mare și Sultanul are să se facă ursuz și mahmur de tot; iar - cum cred alții - la din contră... viceversa. Putem însă afirma cu siguranță, că și unuia și altuia le-ar părea bine să facă chef. În zilele din urmă în parlamentul din Stambul, un deputat (extrema-stângă, grupu Bogaci-Sadea-efendi) a ...
Dimitrie Bolintineanu - Domnul Ionașcu
... său. Drepturile sale sunt tot ce-i rămâne, Sunt tot viitorul țărilor române. Toată fața țării fiilor moldavi E stropită nobil cu sânge de bravi. Cum au fost părinții, fiii n-au să fie? Și-au uscat ei oare sufletu-n sclavie? Voi, fruntașii țării, ce sub arme-albiți, Din trecuta fală, dulce vă hrăniți. Preoți, sfinți apostoli de creștinătate ... mpliniți, Când creștinii popoli vor cădea robiți? Tu, junime vie și mărinimoasă, Tu, ce-n orice locuri inima-ți frumoasă Râură mari gânduri printre muritori, Cum o primăvară varsă dalbe flori, Vei vedea tu oare cetele străine Fărâmând cu moarte țările creștine, Fără sa se rupă sufletu-ți de dor, Fără ... să se-nalțe brațu-ți vingător?" Astfel zice domnul mândru-aplaudat. Sufletul lui Ștefan pe toți s-a vărsat. Domnul cu poporul jură ca