Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU
Rezultatele 1631 - 1640 din aproximativ 3544 pentru NU.
Dimitrie Bolintineanu - Avuși tu zile mândre
... crudă coboară capul tău, Când visele frumoase se schimbă toate-n rău! Pe fața ta cea verde mulți oameni rătăcesc, Dar inimile-s moarte: nimica nu doresc, Nimica decât umbra sub care se strecoară, Ca păsările nopții ce-n noapte vor să moară... Plângi, patrie de doruri, cu lacrime de sânge ... Sunt viața ta ce fuge, sunt inima zdrobită! Complângerile tele răsun ca la mormânt Și fruntea ta se-ndoaie ca crinul dulce-n vânt. Speranța nu mai luce prin lacrimile tele. Durerea te hrănește din crudele-ndoiele. Dar floarea de speranță ce stinge crudu-ți dor Răsare poate dulce departe-n ... păstrează pentru tine! Toți fiii României nu sunt ai vieții sclavi. Pământul bărbăției mai poate naște bravi. Deci cugetele-ți toate ce te-narmară, foarte, Nu s-ar cădea să fie de doliu și de moarte. Oh! nimeni n-are dreptul nicicum a-ți disputa Pe viitor cea parte ...
Dimitrie Bolintineanu - Cornul lui Sas
... lui Sas de Dimitrie Bolintineanu I Încetează, țară dulce și iubită, A spera mai bună, mai frumoasă-ursită, Pe cât timp în viață nu vei căuta, În trufașe lupte, fericirea ta! Lanțu-ncinge numai brațe nearmate, Slabe de robie și de lașitate. Dar a ta ursită, o ... pământu-acesta noi suntem la noi!" Astfel scrie leahul îngâmfat de fală Și-n plăceri molatici inima-și înșeală. Astfel scrie leahul; dar acest popor Nu plecase încă inima sub dor. Domnul se ridică cu a lui oștime Și, lovind, zdrobește oștile străine. Armia polonă laurii-a pierdut ... prin fugă ș-alții prin robie. lar moldavii taie... strig cu ironie ,,Ce luați d-a fuga, strănepoți d-eroi, În pământu-acesta nu
Dimitrie Bolintineanu - La băile Cleopatrei
... Fecioarele se joc. Dar alba lor regină cu genele umbroase, P-o lespede-aurită, răpită șade-n dor. ,,O, dulce tinerețe! O, zile mult frumoase! Nu-i oare cu putință s-opriți al vostru zbor?" Așa vorbi regina. Din harpa-i aurită Atrage cântec dulce, curmat de dulci oftări. Iar vocea ... flori de frumusețe Născute în grădina neîmpăcatei morți! Oh! cursul vieții trece cum trece-o sărutare Aicea pe pământ! Putere, fericire și nume mândru, mare, Nu vor putea să-mpuie la viermii din mormânt. O floare se usucă de crivețe bătută; Dar soarele cel dulce o poate-ntineri. Iar tu, o ... i frumusețea a cărei dulce rază Atâta fermeca, Cât August niciodată n-a vrut ca să mă vază, De frică să nu pice în fermecarea sa! Și unde-mi e puterea, averile-mi pompoase Și populii-umiliți? Și voi, gentile turme de inimi grațioase, Frumoșii mei iubiți ...
Dimitrie Bolintineanu - La ziua aniversală
... pământ? Dulce fericire sau al meu mormânt? Când veneai odată, zi de bucurie, Câte dulci dorințe n-aduceai tu mie! Câte mâini iubite mâna-mi nu strângea! Cupa unui frate cupa mea lovea. Ochii unei mume, plini de lăcrimioare, Mă cătau ca floarea pe un dulce soare! Astăzi eu sunt singur ... verde crește pe coperământ. Pasărea de noapte geme fără seamă; Câinele în lanțuri când și când mă cheamă. Când se va întoarce tânăru-i stăpân, Nu-l va mai cunoaște, căci va fi bătrân, Inimii îi place să se amăgească... Tot sperând că viața poate să-i zâmbească, Dar p-această ...
Dimitrie Bolintineanu - Mărioara
... la tine-a mea frumoasă, Iată c-am zburat. Căci, vezi tu, o, dulce nume, Înger ce iubesc! Fără tine-n astă lume Nu pot să trăiesc." - "Ce zici tu, o, neferice, Mândrul meu iubit! Așadar eu nu-ți voi zice: Bine ai venit! Dar de nu poți fără mine În lume-a trăi, La bătaie eu cu tine, Haide, voi veni!" Amândoi pe cai s-aruncă Și prin noapte ...
Dimitrie Bolintineanu - Mihai în Transilvania
... roagă, o, vitejii mei. Junele fecioare, inimi delicate, Pentru voi răvarsă lacrime curate. Printr-o dalbă luptă, azi vă străluciți! Meritați amorul țării ce doriți. Nu luați aminte vorbele de fală Și cu care înșiși ungurii se-nșală! Sub aceste vorbe de deșertăciune Ăst popor ascunde trista-i slăbiciune. Astfel cum ... și românii pe unguri văzând, Stau, a lor putere măsură în gând, Apoi cu virtute către ei coboară, Hotărâți să-nvingă sau, de nu, să moară. Rândul se rărește. Fâlfâiesc stindarde, Strălucesc la soare săbii, alebarde; Dar stindarde, arme s-amestec, s-unesc; Armele se nalță, fulgeră, lovesc. Aerul ... vierșunare se cobor pe plai. Pedestrimea noastră un minut se frânge. Dar Mihai sosește... Pe fugari restrânge. — ,,O, viteji! Ce faceți? Unde mergeți voi? Nu-i p-acolo drumul dalbilor eroi! Calea ce luat-ați la fricoși convine, Merge la robie, merge la rușine! Iată calea voastră, printre neamici. Câți ... peste tot. Armele de luptă ce la mândru soare Fermecau vederea prin a lor splendoare, Pline sunt de sânge cu colb închegat; Ochiul nu
Dimitrie Bolintineanu - Mircea cel Mare și solii
... mare, tânăr și bătrân... Era nobil omul când era român. Solii dau firmanul. Mircea îl citește, Apoi, cu mărire, astfel le vorbește: — ,,Padișahul vostru, nu mă îndoiesc, Va să facă țara un pământ turcesc. Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe!" La aceste ... mei!" Apoi către solii Porții el vorbește — ,,Voi, prin care șahul astăzi mă cinstește! Mircea se închină de ani obosit; Însă al său suflet nu e-mbătrânit: Ochii săi sub gene albe și stufoase Cu greu mai îndreaptă săgeți veninoase; Dar cu toate astea fieru-i va lovi, Ș-albele ... drum de pace, spuneți că e-nchis!" Apoi către curte domnul se îndreaptă. — ,,Fericirea țării de la noi s-așteaptă. De deșarte vise să nu ne-nșelăm Moarte și sclavie la străini aflăm. Viitor de aur țara noastră are Și prevăz prin secoli a ei înălțare. Însă mai ...
Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna
... n temelie, Un bătrân călugăr zice cu mânie: - "Domnii mari nălțară sfinte monastiri Să aminte țării zile de măriri. Tu le surpi, o, doamne! Tu nu le-nțelegi, Căci tu nu ai fapte de urmași să legi. Când un domn la aur inima-și robește, Tronul se degradă, țara veștejește. Însuși ca magnetul tragi și însușești ...
Dimitrie Bolintineanu - Petru și Asan
... Doi români din Mezii, mândri ca doi crini! — ,,Împărate-doamne! la-ne în oștire, Dar ne lasă-a noastră veche moștenire!" — ,,Nu voi pune-n oaste doi români barbari. De vă place lupta, mergeți la bulgari!" — ,,Împărate doamne! Nu se cade ție Astfel de mustrare cu-astfel de mânie!" Anghel trage-o palmă fratelui primar. El înclină capul, însă geme-amar. P-o măgură ... a trimis Și ne-a zis: purcedeți cu îndemânare Și vă bateți mândru pentru neatârnare! Domnul tuturora astfel a voit. Nu sunteți poporul Domnului iubit? Grecii, prin mândrie și prin necredință, A pierdut amorul de la providință. Domnul ne trimite în acest război... Credeți ...
Dimitrie Bolintineanu - Plângerile poetului român
... ce crește în astă verde vale Le spui cu ochii-n lacrimi că iarna-a-naintat? Dar ce lipsește oare acestor țări frumoase? Nu vezi locuitorii cât sunt de mulțumiți? Că nimeni nu se plânge de zile dureroase Ș-aceasta dovedește că ei sunt fericiți. Când plângi această țară tu ești în amăgire; Legi, arte, instituții în sânu ...
Duiliu Zamfirescu - Curgea Siretul liniștit
... Sub zbor de pasări călătoare Călătorind spre răsărit. Înaltă, mișcătoare dungă, Ce-abia te vezi pe cer senin, Cîte speranțe zbor cu tine Ce primăvara nu mai vin ! O umbră goală, trecătoare, Viața noastră pe pămînt ! O pasăre ce pleacă toamna Descurajată, fără cînt, Și nu mai vine, nu mai vine, Căci tinerețea-i o poveste Pe care noi o știm c-a fost, Dar niciodată-o știm cînd este. O toamnă ... încă-am plîns: O amintire de durere, Un biet amor ne-mpărtăsit Ce ca și toamna, ca și toate, S-a dus și nu a mai venit. Și care azi, sub umbra tristă A tinereții apunînd, Mi-a răsărit în amintire Mai dureros ...