Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUI
Rezultatele 1651 - 1660 din aproximativ 2162 pentru LUI.
Constantin Stamati - Dorul de patrie
... ăuîn codru de stejari Ce stau chiar niște străjari, Peste râpi întunecoase, Lăcaș aprigului hoț, A căruia frunte arsă Și a lui ucigaș glonț N-ar putea să mă-ngrozească, N-ar putea să mă poprească, Pân’la Moldova să zbor, Oh! și acolo să mor... Unde ...
Constantin Stamati - Gâștele (Stamati)
... De gâște un cârd, Nu pot ști din ce pricină, Făr’ cea mai mică cruțare, Le gonea cu defăimare. Se vede că a lui grabă era ca să ia preț mare. Apoi noi știm foarte bine că interes unde-avem, Acolo nu numai gâște, dar nici oameni nu cruțăm ...
Constantin Stamati - Măgarul împodobit
... frumos cu tacâmuri scumpe foarte; Deci mergând pe dânsul la primblare, Oamenii i se închina, dându-se din drum deoparte; Iar măgarul socotea că oamenii lui se închină, Și de-aceea se făcuse mândru și foarte sumeț, Și așa de îndrăzneț, Că pe uliță mergând, buzna peste oameni da, Sau arunca ...
Constantin Stamati - Mincinosul
... aice! În sfârșit, n-am ce mai zice, Decât îți spun că nici știi acolo când este noapte, Și anul întreg petreci frumos ca luna lui mai, Iar să sameni sau să ari nici trebuință nu ai, Căci toate cresc de la sine, gata de mâncat și coapte, Precum, de pildă ...
Constantin Stamati - Omul și cerul
... se pătează de nouri și furtune. Iată și ținterimul, orașul celor morți, Unde speranță, frumsețe și tot ce naște firea Sunt vălătuc împinse în largile lui porți De moartea ne-ndurată, făr’ de milostivire. Deci un mormânt deschide și-ntr-însul scormolește, Ș-atunci, de poți, ghicește al cui fu cel ...
Constantin Stamati - Timpul trecut
... fericește, Pe care mai în grabă ți-au plăcut să-l răpești, Decât pe-acel ce ne mâhnește? De ce n-am putut oare cursul lui să poprim? De ce în grab’ să piară și-n secole să treacă Menuntul acel dulce ca fericiți să fim? Ș-apoi el ia fărâ ...
Constantin Stamati - Zburătorul la zăbrea
... frică nu cumva vro strigă Să mă ia cu dânsa în mormântul rece, Sau de vreun clopot de-aripi să mă lege, Ca cu al lui vuiet să mă și ucigă... Deci deschide-mi ușa, iar de nu, m-oi duce Ca să răpesc cuibul vrunii rândunele... Deschide-mi, fetică, să ...
Costache Conachi - Săracelor tinerețe
... apoi ele trecură, Chiar ca o nălucitură, Ce ți s'arată, dar nu-i... Lăsând numai pomenire Într'a omului simțire De necazurile lui
Dimitrie Anghel - În zori (Iosif-Anghel)
... pe uliți Cu gesturi largi aruncă nori de praf în soare... Dar el, senin sporește în splendoare Țintind în ei cu aurite suliți ! În fața lui, orbiți, se dau în lături Și-apoi, gonind, ca-ntr-un sabat murdar În norii ridicați de ei dispar Ca-ntr-un Walpurgisnacht, călări pe ...
... cale, Și-apoi s-a dus din nou în lume sunînd din vesela-i fanfară. S-a dus, și-n urma lui deodată s-a-ntins o pace-atît de-adîncă Încît, învinsă ca de spaimă, te-ai dat de șipot mai aproape, Și-ai ...
Dimitrie Anghel - A patra Parcă
... sfînt ce le deșiră toată ziua. Din cerdacul larg al casei însă, unde sta această a patra Parcă, Tătărașul vechi își înalță colina lui plină de grădini umbroase cu pomi roditori și cu albe căsuțe care rîd voios la soare. Flori roșii luminează ici-colo fereștile și parmaclîcurile, prietenoasele ...