Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NU

 Rezultatele 1691 - 1700 din aproximativ 3544 pentru NU.

Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște

... Mă scol, mă mut de-aicea; duc pasurile mele, Ce pipăiesc cărarea, în fundul unui crâng. Și las aste morminte cu suvenire grele, Pe care nu am lacrimi destule ca să plâng. Aicea am speranță să aflu mulțumire; Eu voi să aud unda și cerul să-l privesc, Să văd a ... și groaznice talazuri, De vântul relei soarte spre stânci am fost gonit. Acuma pretutindeni întorc a mea vedere, Dar ochii-mi mulțumire deloc nu întâlnesc, Căci nimenea nu simte cumplita mea durere, Și oamenii pe mine trecând mă ocolesc. Așa! așa! iubite, s-a dus scumpul meu bine; Văzând că nu ...

 

Grigore Alexandrescu - Buchetul

... preț mare. O singură frunză acum mai plutește; Ea plânge atâția tovarăși de flori: Srăină, uitată, de ce mai trăiește, De ce, dragă frunză, tu nu poți să mori? Când pierzi o ființă, obiect de iubire, O lungă viață e nenorocire. Când florile-acelea în mână-mi căzură, Favor ce-n ... a fost cu putință Acea prețioasă dorință s-ascult: Că lor li se cade, a mea conștiință Îndată mi-o spuse, eu nu gândii mult. Ca Paris cu poama cea fabuloasă, Hotărâi buchetul la cea mai frumoasă. Dar atunci nevoie, atunci greutate. Să fac osebire în zadar am ... cerut. Și galben și veșted trecu fără veste, Și astăzi cenușă în mâna mea este. Așadar sfârșitu-i veni din dorință; Buchet ca acela eu nu mai găsesc! Cenușa lui scumpă o țiu cu credință, Ce-a fost și ce este adesea gândesc. Eu sufăr de moartea-i, de ...

 

Grigore Alexandrescu - Cucul

... ntrecea la cîntare. Stătu să le asculte: toate pe rînd cîntară, Care prost, care bine, talentul și-arătară. Iar bietei coțofene îi cerură iertare      Că nu-i dau ascultare: Îi ziseră: „Taci, soro, te roagă obștea noastră: Despre cîntec, ne iartă, ești ca un cuc de proastă“. Asfel păți ... îl întrebară:         â€žCe mai veste p-afară?“ „Urîtă — le răspunse — și vrednică de jale: Am umblat multe locuri, dar nu m-am mulțumit. Toate îmi par schimbate și toate merg la vale, Păsările sînt bete și lumea-a nebunit.“ Tot omul ... este aspru judecător, Dar judecata obștii e o învățătură. Mulți ce se cred pe sine un ce rar în natură Mai lesne zic că lumea nu

 

Grigore Alexandrescu - Dervișul și fata

... ntr-alta vorba aduse Și în stil neted patima-și spuse, Zicând: „Ascultă, eu te iubesc, Și pentru tine mult pătimescâ€�. Stilul acesta, adevărat, Nu mi se pare prea minunat; Dar pentru-un pustnic trăit departe De ale lumii valuri deșarte, Putem să zicem că nu e prost. Fata răspunse: „Poate-aș fi fost Destul de bună ca să te crez, Dar aste haine bisericești Nici n-au a ... „Nu voi nimica, atunci ea zise; Credincios mie cum o să-mi fii, Când jurăminte în ceruri scrise Și a ta lege nu poți s-o ții?â€� Fata avea dreptate de nu

 

Grigore Alexandrescu - Miezul nopții

... Cum luna în tăcere s-arată să inspire Gândiri religioase l-ai lui Apolon fii. Când tot doarme-n natură, când tot e liniștire, Când nu mai e mișcare în lumea celor vii, Deșteaptă priveghează a mea tristă gândire, Precum o piramidă se-nalță în pustii. Ai mei ochi ... câmpie, Al meu suflet se-nalță pe aripi de-un foc sfânt, În zboru-i se ridică la poarta de vecie, Căci nici o legătură nu are pe pământ. Nădejdea mea din lume de moarte se precurmă; Trecu ea precum trece un fulger printre nor; S-a șters precum ... seninos. Căci închinat durerii, amara mea viață De-atunci e pentru mine nisip neroditor, Ce vara îl usucă, ce iarna îl îngheață, Pe care flori nu află sărmanul călător. Lăsat străin în lume, lipsit de orice bine, Văzând că nu-mi rămâne plăcere pe pământ, Văzând zilele mele de suferințe pline, Pui mâna pe-a mea frunte și caut un mormânt. Puțină vreme ...

 

Grigore Alexandrescu - Polovraci

... Grigore Alexandrescu - Polovraci Polovraci de Grigore Alexandrescu Cu toate că mănăstirea Polovracilor nu este din cele însemnate ale Micii Valahii, dar poziția ei și frumoasa peșteră de stalactiți ce se află acolo o fac vrednică de băgare de ... este pe malul din dreapta, are curți de zid și vreo 5 ­ 6 chilii, care slujesc de locuință unui gros arendaș. Nici un călugăr nu se află acolo, afară de preotul orânduit pentru slujba bisericii. Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul 1640 de jupân Danciu ... iar se ridică, apoi se întinde și se lărgește, formând o a 2-a peșteră și desfășurând o nouă priveliște. Aci nu simți nici umezeala aceea pătrunzătoare, nici aerul greu, care te apasă în peștera pustnicului; o răcoare dulce te însoțește, pieptul răsuflă mulțumit, o uimire plăcută ... până când un alt călător va trece pe acolo, ele vor fi pentru dânsul ca acele simboluri nedeslușite, înscrise pe monumentele unui norod necunoscut ce nu

 

Grigore Alexandrescu - Trecutul. La mănăstirea Dealului

... al tiraniei fier, În strigări dureroase s-au înălțat la cer; Căci ploi ce în torente de veacuri s-au vărsat Sângele după pietre încă nu l-au spălat. Oricum va fi, mi-e scumpă cetatea ce-a domnit; O iubesc, căci e tristă și căci a suferit ... păzesc De iesme, tauri negri, ce iadul locuiesc; Și când vrun om aproape a merge-a cutezat, El la lumina zilei nu s-a mai arătat." Astfel ziceau, și vremea un pas a mai făcut, Și chiar acele iesme azilul ș-au pierdut ... Coloana ce odată din țara de exil Pe calea mântuirii ducea pe Istrail! Note [1] Gh. Bibescu. [2] Pe când scriam aceste versuri, reînnoirea monumentelor nu începuse încă (n. a). [3] Capul lui Mihai Viteazul (n. a.). [4] S-a pierdut. [5] Turnul curții domnești ...

 

Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile

... toate; Le spuse că se crede din suflet norocit Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit, Dar îi pare rău foarte căci el însuși nu poate         La dumnealor să vie, Vizita să le-ntoarcă dup-a sa datorie. Mai adăogă însă că daca dumnealor         Îi vor da ajutor ... va ști a le-ajuta: Încă din înălțime, el le va da de știre, Cînd asupră-le vulpea va face năvălire.         Astă făgăduială         Nu mai lăsă-ndoială; Și găinele proaste, ce dorea să găsească Pe cineva destoinic să va să le păzească, S-apucară de lucru: azi, mîine, se ... pe urmă două, trei,         Pe urmă cîte vrei. „Ce pază este asta? strigă una cu jale,         Vorba măriii-tale         Era să ne păzești,         Iar nu să ne jertfești.“ — „O! eu știu foarte bine cuvîntul ce v-am dat,         Și ce fel m-am jurat. Dar cînd ...

 

Iacob Negruzzi - Cântec (Iacob Negruzzi)

... de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție De voiți pe-a vieții cale Fără dor și fără jale Lin și pacinic să pășiți,    Nu iubiți! De nu vreți ca în suspinuri Și în lacrimi și în chinuri Soarta voastră s'o jăliți,    Nu iubiți! Și cuprinși de desperare Zile lungi și nopți amare Moartea neagră s'o doriți,    Nu iubiți! Dar de vreți și'n desperare Să cântați cu inspirare Dorul jalnic ce simțiți,    O iubiți! Și uitând atunci pe sine Fericirile divine Ca ...

 

Iacob Negruzzi - Nehotărâre

... Iacob Negruzzi - Nehotărâre Nehotărâre de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție Inima mi se sdrobește,      Capu-mi este greu, Mintea mea se rătăcește      Ah! Nu știu ce vreu! Aș voi ca niciodată      Să n-o mai zăresc, Într-o țară depărtată      Singur să trăiesc — Ș-aș voi făr-încetare ... ea Și-ntr-o dulce contemplare      Să-mbăt mintea mea. Aș vrea chinul ce m-apasă      Nici să-l fi găsit Și să creadă că nu-mi pasă      De nu sunt iubit — Ș-aș vrea să șoptească jalnic      La urechea sa Zi și noapte un glas tainic      De durerea mea. Aș vrea ca o ... Să se scurgă lin, Să-i surâdă fără ceață      Cerul tot senin. Inima mi se sdrobește      Capu-mi este greu Mintea mea se rătăcește      Ah! nu

 

Ion Heliade Rădulescu - Adio la patrie

... blestemat, Lor ce naibei s-a-nchinat, Țară, fată, toate-și vinde. Te las, patrie,-n sclavie; Și-n pământ și loc străin Nu m-așteaptă decât chin, Viață-amară, moarte vie. Voi vedea munte și vale, Fetișoare, ochi frumoși, Gesturi, datini, juni voioși, Dar nimic ca ale tale ... stele, Toate-s surde l-al meu chin; Nu ești, Oltule, străin: Spune tu de ale mele. D-oi vedea și lumea-ntreagă, Spune că nu sunt ai mei; D-oi vedea eroi și zei, Nu e România dragă. Te las, dulce Românie, Dar, d-a vrea și Dumnezeu, A veni și rândul meu Să mor, să ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>