Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BINE��E
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 1209 pentru BINE��E.
Elisabeta de Wied - Vasile Alecsandri
... Stăncuța Mărioara Domnica Nevasta care iubește Omule, boule Aolea! Ce fuse asta? Nevasta harnică Nevasta bătută Răzbunarea nevestei Decât ruda și vecinul Dorule, odorule Este bine, nu e bine Aolică, dodo, fa Zis-a badea Arză-l focul de bărbat Lelețico, draga mea Însura-m-aș Pe sub poale de pădure Fa ... Poruncitu-mi-a mândra Trandafir cu două flori Pasăre galbenă Răvaș, puică.. Proză Biografii Nicolae Bălcescu în Moldova Constantin Negruzzi Prosper MĂ©rimĂ©e Călătorii și studii Istoria unui galben Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența Iașii în 1844 Un salon din Iași Românii și poezia lor O ...
Anton Pann - Norocul și mintea
... vede, veche, darîmată, Curgînd înaintea-i o apă curată, Stă în loc, să uită, în păreri îi vine Că aci să-și facă colibă e bine. Ș-începu să sape, vrînd cu el Norocul. Să mai îndrepteze în pivniță locul. Săpînd dar, găsește o lespedă rasă, Lucrată în colțuri tocma ca ... Să arată-ndată în vis și îi zise: -Întoarce-te și ia pe ciobanul cu tine. Ce zic mă ascultă, că nu-ți va fi bine, Fiindcă această multă bogăție Prostului aceluia e dată, nu ție. Atunci negustorul oprește chervanul, Să întoarce-n grabă să ia pe ciobanul, îi zice, îl roagă cu dînsul să vie, Dar el ... oraș mare, Unde negustorul a croit îndată Ciobaniului haine scumpe din bucată, 0 giubea frumoasă cu samur de moscă (De putea mojicul ce e să cunoască!). 0 scurteică lungă cu oacom blănită (Tocmă pel nerodul bine nimerită). Anterii de stofă, cămăiși ca tulpanul (De știe ciobanul ce este șofranul). Scumpă-mbrăcăminte îi făcu destulă, Păpuci în picioare și în cap căciiilă ... am putut crește Să se poartce-n lume precum trebuiește. Acu-ntîiași dată l-am luat cu mine, Ca să-l port să vază cum
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului
... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și cu Plăvița, nouă. Și Plăvița ... n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă să caute de lucru, dar se tot gândea: "Nu e, zice ea; cum nu e? dacă n-ar fi, n-ar fi lumea cum e. Eu n-am arat, n-am săpat, n-am prășit, n-am plivit ca ceilalți? Ba da, și ogorul meu a ieșit sterp ... fi să fie!... Nu se crăpase bine de ziuă, și o gură mare se auzi: — A venit cu mălai, mamă, că mi-e foame... — Și eu nici n-am plecat, zise omul sărind drept în picioare. Și plecă fără să se uite îndărăt. Și tocmai de departe ... ...
Vasile Alecsandri - Cucul și turturica
... n tine-oi cânta Și te-oi săruta. TURTURICA Ba, cucule, ba, Nu te-oi asculta, Porumbacule, Frumușelule, Pestrișorule, Drăgușorule, Știu că mi-ar fi bine Să fiu tot cu tine, Dar maică-ta-i rea, Și decât cu ea, M-oi face mai bine Cu gândul la tine Iconiță mică Într-o biserică. CUCUL Oricum te-i preface, Tot nu ți-oi da pace. Că și eu m-oi ... stele, la lună În veci împreună!" [1] Turturica figurează ades în cântecele poporale ca simbol de iubire și de credință. Cucul, asemenea în crederea românului, e o pasăre misterioasă ce are tainice legături cu soarta omului. Glasul său menește a bine când răsună de-a dreapta auzului și, dimpotrivă, menește a rău când răsună în stânga. [2] Poporul crede în puterea farmecelor ... vine și vorba că baba-i calul dracului . În ochii lui un om cu mintea distrasă este un om fermecat, un tânăr aprins de iubire e fermecat de vreo baba Cloanță ce i-a făcut cu ulcica . Acel nenorocit este expus a încăleca pe o prăjină și ... ...
Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru
... au rămas de atunci buni stăpâni pe teatru, dar, din nenorocire pentru ei, niște stăpâni condamnați a rămâne vecinic minori, vecinic sub epitropie. E lesne de înțeles că pentru cei lipsiți de talent, pentru nevoiași, aceasta a trebuit să fie o mare norocire; fără talent, nefiind bun ... dar cu modul acesta, oare, statul își ajunge, scopul? Nu. Ajunge să pensionezepersoane, și încă persoane inutile, chiar rău-făcătoare instituției. Pentru ce statul, care e reprezentat printr-o direcție competentă, nu desființează societatea și nu-și organizează, cu toate forțele teatrale de cari dispune țara , o companie în adevăr bună ... mărturisim, alimentată de o cauză cu desăvârșire străină de reaua direcție a afacerilor noastre publice. Cauza pentru care nu merge teatrul destul de bine nu e atât nici reaua lui organizare, nici lipsa de talente literare și artistice, nici incapacitatea direcțiunii, ci lipsa de alte localuri de teatru. Sunt sigur că ... nu numai obrazul, ci și capitalul în joc, care ar avea sorți să-și vază inteligența și munca lui proprie răsplătite și capitalul rentând mai bine ...
Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale
... chestia națională în ajunul Mileniului. * Așa era Tribuna pe vremea faimosului proces dela Cluj - colectivistă, și prin urmare d-nii redactori și directori, I. Bechnitz, E. Brote și I. Slavici, membrii partidului național de dincolo, erau și membrii ai partidului colectivist de aici. Vine procesul. D-nii Slavici și Bechnitz nu ... că acesta nu este dreptul nici unui român de dincolo, că aceasta nu trebue nici un român de dincolo să și-o permită, dacă înțelege bine interesele cauzei naționale înseși. În acest timp, d. E. Brote, tovarășul de exil voluntar (expresie proprie a d-lui Brote, adică mai bine zis improprie), continua a crește colectivist de cea mai fierbinte temperatură. D. Brote se lasă ipnotizat de d. Dim. Sturdza. D-l Brote ... fermecat diplomatul moldovean pe diplomatul ardelean până într'atâta ? Cum se poate explica această adorație mistică pe care o are fascinatul pentru fascinator ? Lucrul nu e prea greu de explicat. D. Brote este agronom de fel; d-sa a studiat înalta știință a agronomiei în școalele săsești ... a urmărit acele faimoase desbateri trebue să-și aducă aminte că în cursul lor a fost un moment de defecțiune, sau mai
... dreptul, prea verde-fățiș. El nu mai sucește vorba, ci spune drept în față, dacă i s-a pus ceva pe inimă. Nu e bine să fie omul așa. Oamenii se prea supără când le luăm căciula din cap. Și e bine să trăim bine cu lumea. Aceasta s-a văzut și cu alde părintele Trandafir. Un om ca el nici doi ani n-a putut ... puteau, petreceau vremea întinși la răcoare; nu puteau, își mâncau zilele lucrând prin alte sate învecinate. Când venea apoi iarna... vai și amar! Iar cine e deprins cu răul, la mai bine nici nu gândește; sără- cenenilor le părea că, decât așa, mai bine nici nu poate fi. Peștele-n apă, pasărea-n aer, cârtița în pământ și sărăcenenii în sărăcie! Sărăcenii? Un sat cum Sărăcenii trebuie să fie ... s-a pus să și facă. Un om care n-are ce să mănânce își face treabă din treaba altora. Nici acum nu face bine! Orbul n-ajută pe olog; flămânzii nu-ndreaptă treaba satului; când gâștele păzesc stratul, puțin îi rămâne grădinarului. Ei, dar părintele Trandafir e ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul
... În acest castel învechit toate mi se par noi. Sălciile-l plâng și ulmii bătrâni îl cântă. Povestește-mi, Oană, de sfântul, că tare mi-e dor de el... OANA: Da, cuibul vulturului, în părăsire... Câțiva ostași, în metereze... Bine că mai poposi Ștefăniță și p-aici... DOAMNA TANA: Cum era la trup? OANA: Micșor, dar trezea codrii cu chiotul lui... Când pășea se cutremurau ... măcină... Lui ia-i urletul și nu-i mai rămâne nimic... OANA: A, nu fi nedreaptă... Ștefăniță vorbește frumos. DOAMNA TANA: Ce ușor e să pai când ești stăpân!... De se încurcă, toți zic: N-a vrut să spuie... Ce bine se stăpânește! De bate câmpii, toți zic: Ce sus s-a ridicat! De se mânie, ca fiara sălbatică, toți zic: E ca un râu prăvălit din munte! Eu avui norrcul să fi fost fata lui Neagoe Basarab... Cum înșiri mărgăritarele pe un fir alb de mătase ... două afine... și mânuțele lui, albe și grase, cu gropițe, la fitece deșt, se desfăceau ca două aripe... DOAMNA TANA: A fost... OANA: E lujer din vrejul cel sfânt! Mi-e nepot și mi-e ...
Ion Luca Caragiale - Un artist
... corist la teatru. Știe să cânte cu ghitara, cu flautul și cu țimbalul — le-a învățat fără profesor. Are două pisici foarte bine educate: una învârtește o minavetă mică ce cântă mazurca și cealaltă joacă. Toți pereții prăvăliei lui sunt acoperiți cu o mulțime de colivii, în care ... răposatului Abdul-Medgid și altele. În această mică galerie, se află și o operă originală a artistului meu. Nu este lucrată cu penelul, e țesută în fire de păr de toate nuanțele posibile: ea înfățișează un munte depărtat în fund; pe vârful lui stă un călător, iar la poale ... luleaua ciobanului din vale... Ce perspectivă! De câte ori mă rade, o admir, căci într-adins m-așează cu fața spre opera lui — știe bine cât îmi place. Artistul meu avea odată doi cocoși, pe cari-i deprinsese la beție, și încă beție de alcool, fiindcă le dedea boabe și ... comandantul și-ncepui să-l acompaniez bătând toba cu deștele pe fundul pălăriei — fără asta nu mergea: toba, cu grupetele ei în contratimp, asta e piperul marșului; — iar droaia de copii din mahala, adunați să admire cocoșii, se puseră deodată la rând smirna și, apucați de mișcarea covârșitoare a ...
... amicul nu-l supără gheata din dreapta — îl supără a din stânga. A! care va să zică, atunci — ce e de făcut? E lucru simplu. Lache ia la braț în stânga pe amicul său, care primește bucuros, și așa pornesc înainte, rezemându-se unul de altul în partea ... la clavir. Și teribilă potriveală, domnule! amândouă poartă ciorapi crem și cam largi, care vin de fac cute și firește că, dacă face cute ciorapul, e mai rău când e gheata strâmtă. Foarte frumos pe Piața Teatrului! stai, mă-nțelegi, la umbră și te uiți... și vorbești și râzi, și se mai zbicesc și ghetele ... și amândouă picioarele încep iar să joace din degete ca niște mâni de harfonistă. 8 ceasuri d.a. Lache și amicul beau bere la Gambrinus, unde e lume destulă. Amândoi sunt cu piciorul respectiv liber și cu câte o gheata alături. Plătesc și vor să plece. Se apleacă să-și ia fiecare ... gheata. Caută în zadar: ghetele lipsesc amândouă. Un mare hohot de râs pornește dintr-un colț al berăriei. Toata lumea se uită-ntr-acolo. Ce e ...
George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 4)
... lui Dumnezeu! De vom prinde-n țară turcii, Să le dăm, și voi și eu, Cinstea furcii!" Zice vodă: — „Bateți voi Marginea, că e mai bine! Ce-i la mijloc, las pe mine! Cu ei numai iadul ține, Iar Hristos e-n rând cu noi! Haid', să le stârpim răsadul, Că e plin de marțafoi Țarigradul!" Vodă-n sârg a și purces; După ei oștirea-n fugă. Uite, turcii lasă rugă, Lasă tot și-o ... Care-o fi scăpat din gloată Nu și-a mai venit în ori Viața toată... Zice vodă: — „Sănătoși, Dragii moșului, cu bine! Roat-acum pe lângă mine, Naiu-n mâini, și cupe pline, Pe-obiceiul din strâmoși. Cu voinicii-mi place traiul, Ori îi văd cu spada ... Și-a plecat cu oastea-ntreagă Loc de sfânt locaș s-aleagă, Căci așa știa Ștefan: Unde-i loc să sapi morminte De păgâni, e