Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru PE EL
Rezultatele 1751 - 1760 din aproximativ 1867 pentru PE EL.
... spre-o lume nouă! Să n-aveți frică-n largul mării; Ca să învingeți valul vieții, Aveți virtutea tinereții Și mângâierea sărutării! Tu ești frumoasă, el cuminte, Râvnesc la fericirea voastră; Dar iată marea e albastră Și pânza-ntinsă. Înainte! Spre ținta vieții-mbrățișați, Zburați pe
S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil
... A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci a fost nelegiuit, Căci a mințit, și a furat, și dracul știe Ce răutăți ...
Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale - 2)
... dat să-l vază vreodată... Toate astea le poate face poezia, fiindcă ni-se înfățișează învăluită din creștet până 'n călcâie în acel prestigiu mistic pe care nimeni nu l-a definit pân'acuma; fiindcă este fiica luminii; fiindcă, într'un cuvânt, este... frumoasă; iar frumusețea este de la ... nici o și mai lungă ședință solemnă de poimâine a unei Academii, ci zilele nenumărate ale viitorului fără de margini socotite. De aceea, pe un literat, care are deplină conștiință de arta lui, un orcan de entusiasm al contemporanilor, recolta de flori a unei întregi primăveri, ramurile ... să vie la dv. și de alt imbold decât dorința unei deșarte satisfaceri a amorului propriu... Întru cât, ori-de-unde ar veni el, nu și-ar permite a înfrunta legile Statului dv., sau turbura ordinea politică, ori nesocoti buna-cuvință socială, de ce nu s'ar ...
... Urmuz - Cronicari Cronicari de Urmuz Fabulă Cică niște cronicari Duceau lipsă de șalvari. Și-au rugat pe Rapaport Să le dea un pașaport. Rapaport cel drăgălaș Juca un carambolaj, Neștiind că-Aristotel Nu văzuse ostropel. “Galileu! O, Galileu! Strigă el atunci mereu – Nu mai trage de urechi Ale tale ghete vechi.â€� Galileu scoate-o sinteză Din redingota franceză, Și exclamă: â€�Sarafoff, Servește ...
Iancu Văcărescu - Adevărul (Văcărescu)
... dînșii, Se rod în vicleșuguri, Se luptă să apese Strigarea pătimirii ! Stau pînă cînd vîlvoarea Odată-i prididește ; Atunci tiranul vina Descarcă pre ministri, Ministrii pe tiran ; Cuvinte de-ndreptare De joc, de rîsul lumei ! Întărîtînd norodul Pînă cînd se deșteaptă, Și cere socoteală, Și răzbunare cere, Groaznică-n sfîrșit vine ... îngerii, Dumnezeu n-are, Soțietatea turmă De lupi se face, Orbiri de pătimi Iau năvălire, Desăvîrșită E sfîșierea !!! Pre leu Strein, sălbatic, Prileju-l bucură, Pe turmă tabără Și prad-o face. Se liniștește iarăși ! Iar vezi pre om Sub tirania nouă, Ca vita ce cu jugul A fot ... Molranic lui, și lumei Lucrînd l-al vieții bine. Religii de tot felul Tot s-au crezut de oameni, Din toate-n hristiana Lucește adevărul : Pe toate tirania Și le-a făcut unelte ! Guvernurile toată Încrederea pierdură, Căci lege, pravili, școale Și toate vicleniră. Albinele, castorii Statornic ne dau ... vîrste, Îngrijitor părinte Constituindu-și rege, Ființă, iar nu vorbă... În faptă să n-adoarmă Nici mintea-i, nici iubirea-i Să ție-ntru dreptate El, loc de Dumnezeu. Tot vie moștenirea De înțeleși păzind-o, Întocmai ca vestale Nestinsă să păstreze Aprinsa lor lumină Să poată adevărul Minciuna s-o ...
Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri)
... Căpitan Matei, Cazacliu bătrân Și cu moartea-n sân, La Rada căta, Din suflet ofta Și-apoi cuvânta: ,,Rado, Rădișoară, Mândră viișoară! Ia-mă tu pe mine Că te-oi ținea bine Și ți-oi da eu ție Ruble chiar o mie, Papuci în badii Aduși din Indii, [3] Blană lungă ... Ridicând din coate, În picioare stând, Buzdugan purtând." Nime nu s-afla Care cuteza Din cei cazaclii Negustori de vii. Iar un argățel Tânăr, voinicel, Pe loc s-apuca De se încerca. Dunărea trecea, Și iar se-ntorcea Din coate-notând În picioare stând, Buzdugan purtând. Rada-nveselea Și astfel grăia ... plecare mare pentru voinici. Un om vrednic, care rupe mâța-n două, după proverbul poporal, plătește mult în ochii româncei, și fie cât de sărac, el e preferat unui avut nevrednic. Românul asemenea își arată simțirile lui în următoarea zicală: ,,Mai bine cu un voinic la pagubă, decât cu un mișel ...
George Coșbuc - Noi vrem pământ!
... George Coşbuc - Noi vrem pământ! Noi vrem pământ! de George Coșbuc Publicată în Vatra , 1894, nr. 3 Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai ... Dar vrem pământ! O coajă de mălai de ieri De-o vezi la noi tu ne-o apuci. Băieții tu-n război ni-i duci, Pe fete ni le ceri. Înjuri ce-avem noi drag și sfânt: Nici milă n-ai, nici crezământ! Flămânzi copiii-n drum ne mor Și ne ... loc, Că nu-și vor bate-ai voștri joc De noi, dacă murim. Orfani și cei ce dragi ne sânt De-ar vrea să plângă pe-un mormânt, Ei n-or ști-n care șanț zăcem, Căci nici pentr-un mormânt n-avem Pământ și noi creștini suntem! Și vrem pământ ... îngropat aici? Voi grâu? Dar noi strămoși și tați Noi mame și surori și frați! În lături, venetici! Pământul nostru-i scump și sfânt, Că el ni-e leagăn și mormânt; Cu sânge cald l-am apărat, Și câte ape l-au udat Sunt numai lacrimi ce-am vărsat Noi vrem ...
Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle
... lin; Și-n adâncimea-i îl primește Ca p-un nou monstru submarin. Adesea un rechin l-atinge Și sepii vin, meduze pier... Un crab pe umăr îi imprimă O clipă gheara lui de fier. Precum în vis numai s-arată, Vezi albe crânguri seculari Ce-n loc de mușchi bureți ... și un zeu c-o stea în mână. . . . . . . . . . . . . . . . . . Și voi, poeți, artiști sălbatici Ce răscoliți orice abis, Ca și pescarul ăsta, -n suflet Vă coborâți pe scări de vis, În fundul mării neștiute A cugetului îndrăzneț, Să smulgeți tainelor ideea, Mărgăritarul fără preț... Multicolora perlă fină, În zare zace ... durerea De-a-ți omorî întâiul vis! Dar când mereu spre alte doruri Te poartă sufletul amar, Pescuitorului de vise Ce-i pasă? El coboară iar. Ce dacă inima se zbate Și urlă creierul trăsnit, Dacă din fundul suferinței O rază nouă-a răsărit? Și glorie de ...
Dimitrie Bolintineanu - Muma lui Ștefan cel Mare
... Dimitrie Bolintineanu - Muma lui Ştefan cel Mare Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu I Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel, Unde curge-n vale un râu mititel, Plânge și suspină tânăra domniță, Dulce și suavă ca o garofiță ... oastea și n-a mai venit. Ochii săi albaștri ard în lăcrimele Cum lucesc în rouă două viorele; Buclele-i de aur cad pe albu-i sân, Rozele și crinii pe față-i se-ngân. Însă doamna soacră lângă ea veghează Și cu dulci cuvinte o îmbărbătează. II Un orologiu sună noaptea jumătate, In castel ... a vorbit: - "Ce spui, tu, străine? Ștefan e departe; Brațul său prin taberi mii de morți împarte. Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu; De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu! Însă dacă cerul, vrând să-ngreuneze Anii vieții mele și să mă-ntristeze ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 25 a lunii dechemvrie, la nașterea Domnului nostru Iisus H
... surpând zapistul răutăților noastre, s-au milostivit de au rupt și legăturile. Câștigat-am astăzi pre Domnul, carele jugul cel vechiu al robiei noastre, de pe grumazii noștri fărămându-l, întristăciunea lumii au veselit-o, cu slobozirea cea vĂ©cinică. Câștigat-am pre împăratul cel blând carele, în toată lumea călcând ... aceștii porunci, s-au suit și Iosif din Galilea, din cetatea Nazaretului, la Iudea, în cetatea lui David, care să chiamă Vithleem (pentru că era el din casa sa și din moșiia lui David), să se scrie cu Mariia cea logodită lui, muiare, fiind grea. Iar osteneala și greotatea călătoriei aceștiia ... această vĂ©ste cu cât mai vârtos va aduce bucurie mare la tot norodul, după cum au zis îngerul? Precum căldura soarelui trage aburul de pe pământ, în sus și de acolo să pogoară roao și face pământul de rodĂ©ște și să veselĂ©ște așa și preacuratul sângele Fecioarei, cu ... au veselit tot neamul omenesc; și născându-l, l-au făcut mai frumos decât ar fi fost înfrumusețat cu tot fĂ©liul de bunătăț. Că el iaste izvorul bunătăților fărde nici o stricăciune a fecioriei sale și fărde nici o simțire de durĂ©re au strălucit în lume acest ...
Ștefan Octavian Iosif - Husarii
... vin în goană, Și-au ordin ca să mâie-n sat. Abia sosiți aici, spre seară, Ai patriei apărători, Și bucurie, dar și teamă Cuprinde pe locuitori. Nici bucuria lor, nici teama Nu poate naște din senin: Sunt chipeși, buni băieți, husarii, Dar... cam râvnesc la bun străin. — Ia seama ... — Șoptește mama serioasă — Cumva să nu călătorească Vreun lucru mai de preț din casă. Odat' cu zorile, husarul E treaz, și toți sărind pe cai Dau pinteni, sună de plecare, Dispar departe peste plai. Cu o durere negrăită Se uită fata după ei: Frumoșii ochi înoată-n lacrimi, Oftând ... — De ce ești, fata mea, tu tristă? Vorbește: ce s-a întâmplat? — Ah, mamă, a plecat husarul Și inima el