Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FACE PE

 Rezultatele 1781 - 1790 din aproximativ 2207 pentru FACE PE.

Dimitrie Bolintineanu - La România

... faci e de prisos. Când în dorul ce te-abate Tu încaleci să combați, Un fiastru urcă-n spate Și iți zice să abați! Când pe râul organizării Vasul tău vrei a-l purta, Un fiastru, al pierzării, Pune mâna-n cârma sa. Unde mâna ta plăcută Scrie fericire ...

 

Ion Luca Caragiale - Reportaj parlamentar

... impresiile luate dela Alcazarul-Ionescu, și alte lucruri foarte străine de plimbarea prin veacuri a oratorului; așa că și biuroul și cei de pe bănci pot să[-și] aducă aminte a fi străbătut cu d. Misail veacurile ca prin vis. De unde a început oratorul ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Hornarul

... Ştefan Octavian Iosif - Hornarul Hornarul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Pe cerul alb se face-o pată, Apare și dispare iar, Și pata asta-ndoliată E-o siluetă de hornar ... Se pleacă omul de cărbune, Ținând în mână un odgon ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul rozei ce înflorește

... de-a vieții otravă, De chinul ce-și urcă talazul O roză-nflorește, suavă; Ca nor risipit e necazul. Stăpân sunt de-acum pe răgazul, Să-mi fac din ursită o sclavă, Și nu mai e viața grozavă, Deși mi-a brăzdat tot obrazul O roză-nflorește ...

 

Cincinat Pavelescu - Când Coșbuc...

... ține-n românește un discurs lăudător; Lui Coșbuc, mirat că Dante îi vorbea în românește, Florentinul îi răspunde c-un surâs de madrigal: Din traducerea pe

 

Dimitrie Anghel - Hornarul

... Dimitrie Anghel - Hornarul Hornarul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Pe cerul alb se face-o pată, Apare și dispare iar, Și pata asta-ndoliată E-o siluetă de hornar ... Se pleacă omul de cărbune, Ținând în mână un odgon ...

 

Gelu Vlașin - Parahiangan

... infantil care-mi strivește fața beau otrava albă cu toți boemii tâmpiți beau și eu obrăznicătură în spatele geamului ca boșorogul gura ta mincinoasă întinsă pe

 

Traian Demetrescu - E trist

... Demetrescu - E trist E trist de Traian Demetrescu E trist: din gândurile noastre Și din durerile intime, Noi facem opere de arta, Ne punem inima pe rime; Și-nchizând-o-ntre coperte, Cu lumea ei de armonii, Ne-nstrăinăm de ea, și-o ducem Spre-a fi vândută-n ...

 

George Coșbuc - Pastel (Coșbuc)

... cătr-apus Dă semne nopții din ponoare. Ea-mbracă haine-ntunecate Și liniștit din aripi bate         Plutind tăcută-n sus. Tăciunii-n vatră dau lumină; Pe drumul de drumeți sărac Mai vezi fugind câte-o vecină Să ceară cu-mprumut jaratec; Grăbit, dă roate, singuratec,         Tăcutul liliac. Și tot mai noapte ... ape-adorm acum; Dun cer scoboar-adânca pace. Ici-colo vrun zăvor mai sună - Începe-a se zări de lună         Și-i liniște pe drum. Copiii dorm, visându-și jocul. Mai toarce mama. În curând, Pe

 

Grigore Alexandrescu - Răsăritul lunii. La Tismana

... în pustiuri rătăcind, În a brazilor desime, în pădurea-ntunecată, Printre frunze clătinate, am zărit-o licurind. Apoi tainicele-i raze dând pieziș pe o zidire, Ce pe muche se ridică, locaș trist, nelocuit, Mângâie a ei ruină cu o palidă zâmbire, Ca un vis ce se strecoară într-un suflet ... de mărire, Două nobile instincte cu putere deștepta; Unu,-a cerului credință, altu,-a patriei iubire, Ce odată-n aste locuri pe strămoși îi însufla. Munții noștri-au fost adesea scump azil de libertate, Și din vârful lor românii, torent iute, furios, S-aruncau; mulțimi barbare pentru ... de groază, Plânge și în a sa țară se întoarce blestemând. Niciodată astă lună ce înoată în tărie, Ca fanal purtat de valuri pe a mărilor câmpie, Mai mult număr de cadavre de atunci n-a luminat, Niciodată mândru vultur ce-n văzduh se cumpănește ... Acel domn al atmosferei ce un veac întreg trăiește, De o pradă-așa bogată încă nu s-a-ndestulat. Se găsesc ș-acum pe râpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut întinse pinteni de rugină putreziți, Și ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La Cilia

... ndoaie, Sub soarele zilei, o, suflet frumos! O, dulce Cilia, din lânceda stare Te-nturni către viață ca roza la ploi. Din zi-n zi pe față fericea repare, Purpură, surâsuri și farmece noi! A ta mânușiță se-mplină, s-albește, Și brațul se umflă sub dragi aluniți, Și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>