Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru SĂ

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 4001 pentru .

Constantin Negruzzi - Parte întăi

... Esthir Davis, ci afla atunci în satul nostru, era -s întoarcă negreșit la Londra unde ea se afla slujind: ea mi-au zis o urmez, încredințându-mă că mă va agiuta atât cu sfaturile cât și cu creditu său, ca mă așăză. Cum nu afla nimine în lumi cari poarte grijă de stare me, am priimit îndatâ punere înainte a aceștii făpturi, hotărând de a-mi cerca norocul, cercare cel ... am: dar că îl rog mi dei o lăcuință pe noapte aceea. Hangița s-au arătat și mi-au zis cu răceală fărâ -s înduri de stare întru cari mă vide. Că mi va da un pat pentru un șeling și că, neândoindu- că n-avem prietini în oraș, adaozi îmi pot cată de treabă. Cum m-am văzut că am un pat, am mai dobândit curaj și ... După un menunt, bătând în palme, o mari fată dizmățată au venit. Marto, i-au zis madam Brovn, am tocmit pe această tânâră persoană ca iei sama de cămeși; du-te de-i arată odaia, îți poroncesc însâ ...

 

Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

... văzut de departe, a ieșit -i întâmpine și totodată le-a zis: - Bine ați venit sănătoși; dar ce îmbli, împărate, afli? Dorința ce ai o -ți aducă întristare. - Eu nu am venit te întreb asta, zise împăratul, ci, daca ai ceva leacuri care ne facă avem copii, -mi dai. - Am, răspunse unchiașul; dar numai un copil o faceți. El o fie Făt-Frumos și drăgăstos, și parte n-o aveți de el. Luând împăratul și împărăteasa leacurile, s-au întors veseli la palat și peste câteva zile împărăteasa s-a simțit însărcinată ... fiule, de unde pot eu -ți dau un astfel de lucru nemaiauzit? Și dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca te împac. - Daca tu, tată, nu poți -mi dai, apoi sunt nevoit cutreier toată lumea până ce voi găsi făgăduința pentru care m-am născut. Atunci toți boierii și împăratul deteră în genuchi, cu rugăciune nu părăsească împărăția; fiindcă, ziceau boierii: - Tatăl tău de aci înainte e bătrân, și o ...

 

Ion Creangă - Capra cu trei iezi

... toate unul cu altul". Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice : - Dragii mamei copilași ! Eu mă duc în pădure ca mai duc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuieți ușa după mine, ascultați unul de altul, și nu cumva deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu. Când voiu veni eu, am vă dau de știre, ca mă cunoașteți, și am vă spun așa : Trei iezi cucuieți Ușa mamei descuieți ! Că mama v-aduce vouă : Frunze-n buze, Lapte-n țâțe, Drob de sare În spinare ... grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem odată băieți, și ce-am vorbit odată vorbit rămâne. - Dacă-i așa, apoi veniți vă sărute mama ! Dumnezeu vă apere de cele rele, și mai rămâneți cu bine! - Mergi sănătoasă, mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi, și Dumnezeu -ți ajute ca te întoarne cu bine și ne-aduci demâncare. Apoi capra iese și se duce în treaba ei. Iar iezii închid ușa după dânsa și trag zăvorul. Dar vorba veche : "Păreții ... Dumnezeu, sfinții îți ieu sufletul." ș-apoi ține tu minte, copile, ce-ți spun eu : că de i-a mai da lui nasul ...

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

... trosnea junghietura - de dragoste multă ce avea pentru el, fiindcă era mititelul mucalit și când se plictisea împăratul de treburile-mpărăției, pe el îl chema, -i spuie lafuri și -i facă giumbușuri. - Ascultă-mă, Aghiuță puiule... Dumneata numaidecât ai iei din comoara-mpărătească suta de mii de galbeni aduși alaltăieri cu zgârcitul pe care-l îngropară cu talerul pârliții de mahalagii, că-ncepuse ... le miroasă - zi o sută de mii de galbeni. Apoi, o te-mpelițezi din cap până-n călcâie în chip de om muritor și te duci pe pământ, în ce loc ți s-o părea mai potrivit. Acolo - ascultă bine, astâmpără-te cu codița! - te căsătorești și trăiești cu nevasta zece ani. Pe urmă te faci că mori; -ți lași acolo trupul, și te-ntorci -mi dai socoteală una câte una de toate pân câte ai fost trecut ca om însurat... Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pântre ... zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi, poarte cheile și

 

Alphonse de Lamartine - Safo

... tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri curme a mea suflare, Căci trăind nu pot aflu nicăieri liniște, pace, Nu pot uit pe acela ce am amat cu-nfocare; Ce viu -mi aflu mormântul, viu mă îngrop în tine, O, al mării împărate! spre pârgă mă primește, Iar voi, fecioare din Lesbos, nu mă mai bociți pe mine, Ci cântați ... putea s-afunde sub a noianului valuri Ș-a mea ticăloasă faimă, versurile ce-au rămas! Ah! de-ar putea se uite de pe pământ că trăiesc, Și mă pogor în tartar cu toate cele ce-am scris, Unde arzând acele versuri ce de Faun pomenesc piară cu al meu nume, ca nu fie de râs! Însă dacă dumnezeii, întărtați de-a lui cruzime, L-ar îndemna ca vie spre acest țărm ticălos, vie pe-această stâncă, unde mă despart cu lumea, ...

 

Constantin Stamati - Safo

... tine acei ce iubesc Uită de tot focul acel arzător. Dar, o, Dumnezeu puternic, orice ajutor poți face, Eu rog a tale noianuri curme a mea suflare, Căci trăind nu pot aflu nicăieri liniște, pace, Nu pot uit pe acela ce am amat cu-nfocare; Ce viu -mi aflu mormântul, viu mă îngrop în tine, O, al mării împărate! spre pârgă mă primește, Iar voi, fecioare din Lesbos, nu mă mai bociți pe mine, Ci cântați ... putea s-afunde sub a noianului valuri Ș-a mea ticăloasă faimă, versurile ce-au rămas! Ah! de-ar putea se uite de pe pământ că trăiesc, Și mă pogor în tartar cu toate cele ce-am scris, Unde arzând acele versuri ce de Faun pomenesc piară cu al meu nume, ca nu fie de râs! Însă dacă dumnezeii, întărtați de-a lui cruzime, L-ar îndemna ca vie spre acest țărm ticălos, vie pe-această stâncă, unde mă despart cu lumea, ...

 

Emil Gârleanu - Ucigașul

... în uliță, cât am fost procuror, am avut de cercetat multe fapte. Și m-am încredințat că lașii cei mai mulți sunt printre noi. Dumnezeu mă ierte dacă-ți spun că, din câți oameni cunosc eu, nu se vor găși zece care -și ia asupra-și răspunderea faptei îndeplinite. Ca -ți dau o pildă de cum știu cei mici, cei umiliți, -și primească soarta, -ți povestesc o întâmplare. Am luat-o încet, pe sub copacii umbroși ce mărgineau ulița. Prietenul începu: Eram pe atunci procuror la Iași. Se făcuse ... a murit. La vorbele acestea, moșneagul tresări ușor, dar rămase locului. În tăcerea care se făcu, glasul bătrânei se auzi de lângă cuptor: Dumnezeu -l ierte. Apoi prinse bocească. Moșneagul încercă -și facă cruce, dar se opri repede, spuse numai și el: Dumnezeu -l ierte. Atunci din colțul odăii ieși la lumină feciorul bătrânului. Veni, se alătură de tată-său, îl dădu cu umărul mai încolo și zise ... acu pot spun: eu l-am omorât. Că tătuca nu credea moară Dămian, așa, dintr-o lovitură, și-mi spusese, acolo, pe loc,

 

Ioan Slavici - Propaganda semitică

... simt mîngâiați mîngâindu-se unul pe altul, ci soțÄ­ de exploatare, care împreună-șÄ­ fac mai ușor treburile, și omul pe urma căruia nu poate tragă nicÄ­ un folos, pentru Semit nu prețuiește nimic cum nu prețuește nimic darul firesc, prin care nu poate câștige nimic. E fără îndoială și Evreul e în stare facă bine și ajute pe alțiÄ­, nu însă numai pentru-ca aibă mulțumirea de a fi alinat suferințe, la care nu ia parte, ci în vederea unuÄ­ folos positiv, tot-deauna cu ostentațiune, fie ... prisos, că-șÄ­ iubește țara și neamul, și o dovedește aceasta și astă-zÄ­ prin îndelunga luÄ­ răbdare. Eară noÄ­ ceÄ­-l’alțÄ­ ar trebui fim smintițÄ­, ca nu iubim țara aceasta, în care putem ne facem toate chefurile – ca nicăierÄ­ aÄ­urea în lumea aceasta. Ceea ce ne lipsește nouÄ• e conștiința, că tot ceea ce e al ... interese morale e din zi în zi maÄ­ slabă când totul pare a atîrna de comunitatea intereselor materiale. Dac’am fost în stare ne pătrundem de convingerea, că e o cestiune de conservare națională

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX

... -abată De la Vlad și nu mai primească De la dânsul poruncă domnească. Apoi la sultanul cu plecare Trimisără-o de frunte solie s-închine, -ș' ceară iertare, Și rugându- ca la domnie Pe-acel puie Poarta nălțată, Care-a fi mai vrednic -l socoată. Hăi, dragă musă! iară te-apucă (Precum văd eu) strechia spulbărată! Și va doar' undeva te ducă Iarăș' la vreo tâmplare ciudată, De șagă sau bătaie necruntă Sau poate că și tocma la nuntă!... [7] Deci, dacă-i așa, mai ... blând îi grăi zâmbind: ,,Tânăr vânătoriu, vânezi fără sporiu, Lasă, lasă-ți gând de-a prinde-oarecând Sobol fugătoriu, fără de-ajutoriu. Sobolii, știi, s-află-în vezunii Și trebue-întii ca -i prinzi de vii. Jură-te mie, făr' viclenie, Tare și vârtos, -mi fii credincios; Su vezunie voiu arăta ție Ș-un sobol frumos, colea mai din gios!" Tânărul uimit de bunul tâlnit, Ș-uită de gonit ... înțăles Cele ce cântasă NeanĂ©s. Iară cimpoieriul Viorel Au cântat miresii pe cimpoi O cântare scornită de el Când fusese-încă la Dorohoi. Fetele făcea rușinoase, Ș-afară-acum ...

 

Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului

... Doamna ridică ochii și, întâlnind privirile de sub ochelarii albaștri, înghite-n sec și iar și-i pleacă. — Eu tocmai de asta am ținut vă vorbesc, ca vă rog... ca vă rog fiți mai indulgenți cu Artur... Ce Dumnezeu, pentru un punct la sută! — Ei! ei! un punct... Apoi aia trubuie ca fie conziderat, mă rog frumos la doamna. — Ei!... dacă ai vrea d-ta! Se aud trosnind fălcile doamnei. — No! că-z aia altcum ... chemat doamna, mă rog. Că-z eu dacă nu mi-ar fi făcut onoare doamna mă cheme, eu apoi n-aș fi cutezat altcum mă prezentez la doamna, mă rog frumos.... Zic zeu lui Dumnezeu! Doamna sună. Jupâneasa intră. — -l dați afară pe domnul. — am iertare, mă rog... — Afară! Doamna iese pe unde a venit, foarte nervoasă. — No! că-z nu trubuie fie grobiană doamna! mă duc, mă rog... Cu tot reșpectul și conziderățiunea... am onoare. Jupâneasa îl împinge. D. Tiberiu pleacă înjurând ungurește. De prisos a ... în vreme ce d. Mandache citea o gazetă, i-a zis d-lui Bumbeș cu toată asprimea: — Și, în sfârșit, alege! vrei ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru

... în genere, atât material, cât și moral, este în această privință un semn caracteristic. Dacă față-n față ar sta două teatre, dintre cari unul doarmă dus pe subvenția statului și altul stea și fie deștept, desigur acesta, cel chemat trăiască, ar crește și ar prospera în paguba celuilalt — nevolnicul ar trebui -și închiză baraca, oricât ar vrea -și legitimeze existența și dreptul la pomana oficială, împărțind biletele gratis cu pachete întregi. Unul ar rămânea cu cerșetorii și chilipirgiii de loji și de ... plătește bucuros pentru asta. Un director particular de teatru, care și-ar pune nu numai obrazul, ci și capitalul în joc, care ar avea sorți -și vază inteligența și munca lui proprie răsplătite și capitalul rentând mai bine ca în o altă întreprindere, nu și-ar permite țină porțile teatrului închise șase luni de zile, iar în celelalte șase luni joace de trei, ba câteodată chiar numai de douâ ori pe săptămână. Un director nu și-ar permite plătească un regiment de inutili, nu și-ar permite dea la o parte talentele și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>