Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru SĂ
Rezultatele 1961 - 1970 din aproximativ 4001 pentru SĂ.
Traian Demetrescu - Nunta de argint
... a trecut decît un sfert De veac, De cînd sînt rege dintr-un biet Prusac! Eu i-am luat cît n-a putut Să-mi dea, Și tot mai mult să-i iau Aș vrea! Am fost german, voi fi german Și sînt; O, țară, vitreg mi-este al tău Pămînt! Dacă pe tronu-ți stau ... vin, Ca raza dulce de la soare Pe sînul alb al unui crin, Și-ți cer cu voce arzătoare: În brațe vino-mi, fericită, Ca să-ți șoptesc, că ești iubită! Și încă, iarăși să-ți pot zice Că al tău rege e ferice! (se apropie de ea) ROMÂNIA Nu te apropia, străine! Vorba ta e o tortură, Între mine ... Însă tu făcuși din mine Un domen de exploatare Și durerile-mi cumplite Pentru tine-s desfătare! Însă va veni o vreme, Ca din țară să
... ndurata moarte. Din multe locuri depărtate Vin oameni ca s-o vază, — Și de mîndrețea-i fără seamăn, Adînc se minunează! Ascult și-ncep să cred ca dînșii Minunile aceste, — Cum un copil se-nfiorează De ori-ce și ce poveste. Dar ași voi să-ntreb pe unul, — El singur doar mi-o spune, — Dac-ar putea ca să mai facă Pădurea o minune Să-mi risipească stolul negru De nopți și zile rele, Și să
Vasile Alecsandri - Altarul mănăstirii Putna
... mănăstirii Putna Altarul mănăstirii Putna de Vasile Alecsandri Domnul Ștefan, viteaz mare, ce-a dat groaza prin păgâni, Locaș sfânt creștinătății astăzi vrea să facă dar, Și pe malurile Putnei, cu vitejii săi români, Însuși merge să aleagă locul sfântului altar. Mare obștie-l urmează și pe culme se lățește, Precum aburii pe baltă când lumina asfințește. Căpitani, ostași cu zale și ... ei sunt arcașii vrednici ai lui Ștefan domn cel mare, Ce-și gătește-acum săgeata s-o izbească-n depărtare. Copii, trageți... eu vreau astăzi să mă-ntrec în arc cu voi. Astfel zice domnul Ștefan!... iar voinicii amândoi Se plec, arcele-și încoardă, trag... săgețile lor zboară, Spintecă repede vântul ... se duc ca gândul, și de-abia ochiul zărește Pe câmp departe, departe locul unde se coboară. "Ura!-n ceruri se ridică! Urlă dealul, clocotește! Să trăiți, copii! le zice Ștefan, ce-acum se gătește. Zbârnâie coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt, Piere, trece mai departe, șî-ntr-un ...
Vasile Alecsandri - Andrii-Popa
... cruce șapte, Care-au supt sânge cu lapte. Și nu-i pasă de nimic, Andrii-Popa cel voinic! Căpitane, frățioare, Ce se vede despre soare? Să zăresc vro patru cai!... N-auziși tu de-un Mihai? Căpitane, te gătește, Mihai mândrul te gonește. Iată-l, vine ca un zmeu! Fă trei ... nechează, Sus văzduhul scănteiază. „Ura!â€� moartea s-au ivit! Vulturu-n zbor s-au oprit! Zi de vară păn-în seară Dau voinicii să se peară Și cu ferul ascuțit, Și cu pumnul amorțit. Sângele-n răni gâlgâiește, Glasu-n gură se sfârșește. Zece-s morți! doi încă vii ... Andrii. Andrii fuge făr' de-o mână, Prinde murgul la fântână, Dă peptiș, sare pe șa Și din gură zice-așa: „Zbori, copile sprintinele, Să mă scapi de chinuri grele, Că mă jur, de mă-i scăpa, Ca pe-un frate te-oi cata.â€� Murgul sprinten se răpede. În ... fără a-l putea prinde vreo potiră. La anul 1818, Mihai Cozoni, unchiul autorului, a fost însărcinat prin poroncă domnească ca să puie mâna pe acel hoț vestit. Deci, întâlnindu-l la Valea-Seacă, l-a ucis din fuga calului, după o cruntă luptă de ...
... Pace, glorie, putere, libertate, fericire, Îndurările cerești? Din noianul veciniciei ești tu sol de mângâiere? Trebuie ca semn de moarte sau ca semn de înviere Să te blestem, să te-admir? Ești amic sau tu faci parte din cumpliții ani de rele Ce-au depus în al lor treacăt peste fruntea țării mele O ... care poart-un mare nume Și în sufletu-i presimte că-i chemat în astă lume La un falnic viitor. Fă ca anul care vine să aducă-un mândru soare, Să deschidă-o cale nouă de mari fapte roditoare Pentru neamul românesc, Căci el are din vechime o menire strălucită! El a fost și ...
... La mijlocul drumului, La puțul porumbului Văzui floarea câmpului, Dar nu-i floarea câmpului, Și-i chiar ochiul șarpelui, Șarpe lung cu solzii verzi, Nici să-l vezi, nici să-l visezi. Cel balaur din păcate Înghițise jumătate Trup cu arme ferecate, Trupușor de voinicel Ce striga mereu din el: ,,Sai, bădiță ortomane, Că m ... Pe balaur de-ntâlnea Un viteaz de ortoman Pe-un cal negru dobrogean. ,,Măi balaur! striga el, Lasă trupul tinerel, Că te curm pe jumătate Să-mi răscumpăr din păcate." Șarpele se zvârcolea Și cu șapte limbi grăia: ,,Ortomane, Hoțomane! Bate-ți negrul Pe de-a-ntregul Și te ... și da viața unul pentru altul. Legătura acestei frății se făcea prin amestecarea sângelui. Când doi bărbați se decideau a se înfrăți, trebuia să-și facă ei pe brațul drept câte o tăietură în formă de cruce și să unească sângele lor. Acest obicei mistic, care în epoca de astăzi e mai de tot căzut, se ține negreșit de oarecare tradiții de pe timpul ...
... V I Frunză verde de negară, A ieșit Bujor în țară! [1] Bate, pradă, nu omoară, Pe ciocoi îi bagă-n fiare, [2] Să-i dea bani de cheltuială Și haine de primeneală. Bujor iese, Bujor zice: ,,Halal de tine, voinice! Haideți, copii, după mine Că știu calea-n ... o-aș. Na și na gurița mea De-o sărută cât îi vrea. Iar de băut, nu mai bea, Că potira-i cât colea." ,,Las' să vie că nu-mi pasă Când mi-e paloșul pe masă Și mândruța drăgăstoasă." Sărutatul n-a sfârșit, Potira c-a și ... și făcea Și cu dreptul răspundea: ,,Mort de om eu n-am făcut, Dar ciocoi mulți am bătut!" ,,Ștefane Bujorule, Unde-ți sunt averile Ca să-ți scapi tu zilele?" [4] ,,Le-am ascuns pe la copaci, De-ajutor la cei săraci, Să-și cumpere boi și vaci!" [5] V Frunză verde de negară, Bujor se suie pe-o scară... Plâng săraci cu jale-amară, Că nu-i ... a nu se da la hoție; fiind însă rău bătut într-o zi de stăpânul său, Bujor a apucat calea codrului, ca ...
Vasile Alecsandri - Cântecul răzeșului
... întregi m-am judecat Și nimic n-am câștigat! Eu umblam la judecată, Copiii plângeau pe vatră, Nevasta-mi zăcea lăsată. Dare-ar Domnul Dumnezeu Să fie pe gândul meu! Lăsa-m-oi de răzeșie Să apuc în haiducie Ca să-mi fac sfânta dreptate Cu cea ghioagă de pe spate, Să-mi aleg judecători Cei stejari nestrâmbători! ↑ Nenorocita clasă a răzeșilor, printre care se găsesc coborâtorii celor mai mari familii din vechime, a ... moșiile lor. Mulți din acei mici proprietari au preferat a se desface de pământurile lor și a deveni clăcași pentru ca să
Vasile Alecsandri - Doina haiducească 1
... Vasile Alecsandri - Doina haiducească 1 Murgule coamă rotată, Mai scoate-mă-n deal o dată Să-mi fac ochișorii roată, Să mă uit la lumea toată. Veni-ar timpul, să vie Ca românul iar să-nvie Și de hoți să mântuiască Țara lui ardelenească! Asta nu-i țară de câini, Și e țară de români, Nu-i pământ de ungureni, Și-i de neaoși pământeni ...
Vasile Alecsandri - Doina voinicească 1
... o joi, Și rămas-am numai eu, De arde sufletul meu, Frunză verde siminoc, De scârbă, de mare foc, Stau în codru și gândesc Ce să fac ca să trăiesc? Să m-apuc de plugărie, Ori s-apuc în haiducie? Măiculiță, ce m-oi face Plugăria că nu-mi place, Că de când eram eu mic ... de capete-i scurtam Și aleanu-mi ușuram. Dar acum sunt om stătut, Și pățit, și priceput Și văd bine că-i dat mie Ca să
... Vasile Alecsandri - Domnica Astăzi bură, mâine bură, Leliță, leliță, La Domnica-n bătătură, Leliță, leliță, Ca să crească de-o răsură S-o puie la legătură; Să se primenească-n ie Și-n rochiță lilichie Să placă altor și mie. Să puie la gât mărgele Și la degete inele, Păftăluțe și cordele Numa-n flori și fluturele Ș-apoi să