Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LUMINAT

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 1300 pentru LUMINAT.

Alexei Mateevici - Unirea culturală

Alexei Mateevici - Unirea culturală Unirea culturală de Alexei Mateevici „Unde-i unul — nu-i putere“. Cât de cunoscute sunt aceste cuvinte ale poetului și de câte ori în aceeași vreme vedem că în viață lucrurile în multe întâmplări se fac nu tocmai așa, cum zic poeții, că rareori se întâmplă ca un lucru obștesc să fie început cu puterile unite. Basarabia noastră, având în vremea de astăzi cea mai neapărată nevoie de întocmirea bună a lucrurilor obștești ale poporului moldovenesc,— are și cea mai mare trebuință de unire, care lipsește cu totul din mijlocul moldovenimii. Este lucru știut că temelia tuturor nevoilor unui popor este lipsa de cultură a păturilor țărănești. Tocmai de această boală suferă moldovenii basarabeni. Cu dânsa trebuie mai întâi să lupte moldovenii cei culți și binevoitori ai neamului. Cu cât mai mult se va înlătura întunecimea țărănimii moldovenești, cu atât mai departe va ajunge tot neamul nostru. Iar înaintarea culturală a neamului se poate ajunge numai pe calea lui proprie, căci țăranul numai atunci se deșteaptă și-și luminează mintea, când aude cuvântul deșteptării și al luminării în limba lui părintească. Altă limbă el nu ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715

... păzit pământ, ca văzând cei supuși părinteasca-ți dragoste, multa-ți bunătate, luminatele-ți faceri de bine, și cĂ©lialalte de Dumnezeu plăcute lucruri, ca lumina luminând înaintea oamenilor, să mărească pre părintele nostru cel din ceriuri, carele ne-au cercetat pre noi dintru înălțime și au rădicat corn de mântuire ...

 

Antim Ivireanul - Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod

Antim Ivireanul - Prealuminaatului şi preaînâlţatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod Prealuminaatului și preaînâlțatului domn Constandin Brâncoveanu Basarab Voevod de Antim Ivireanul Multe și despărțite sunt faptele și sfârșiturile a cugetului celui mulțemitor, prin mijlocul a cărora să adeverează fără de presupus cum că rămân întru neuitarea celor ce li s-au făcut binele. Toate facerile de bine ce au câșigat, iară mai vârtos și mai ales acĂ©ste doao: întâi mulțemita cea adevărată carĂ© să face din inima cea călduroasă prin cuvânt și-a dooa, oarecare daruri mici spre semn de cunoștință a datoriei ce li s-ar cuveni. Pentru aceasta dară și smerenia noastră, cunoscând cum că pentru multele folosuri și faceri de bine ce ai arătat și arăți măriia-ta de-a pururea cătră noi sunt datoriu nu numai să mă rog lui Dumnezeu, pentru fericita sănătate și buna întărire întru luminat scaunul măriei-tale, ce și veri cu ce alt mijloc ași putea să mă arăt cătră măriia-ta mulțemitoriu și voitoriu de bine atâta la cĂ©le sufletești, cât și la cĂ©le trupești. Drept acĂ©ia am vrut cu iubire de osteneală de am ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda IV Abătuți cu totul din calea cea dreaptă, Și de-ale lor patimi oamenii orbiți, Fără osebire de loc sau de treaptă, Toți în întuneric umblau rătăciți. Picioarele multor au alunecat În adânci prăpăstii, și rari au scăpat. La unii Norocul brațul său puternic Tinzând spre scăpare de munci i-a ferit, I-a scos din ispite; dar omul nemernic De adevăr încă nepovățuit, Fără a lui sprijin, slab, neputincios, Nu putea să afle drumul priincios. Ins-Acela cărui firea se supune, Primejdia noastră a înlăturat, Trimițând în lume pre Înțelepciune Ca de-a ei povață omul luminat, De la fapte rele să fie retras, Să-nfrunte-orice patimi, să-ndrepte al său pas. O! cât de plăcută și împodobită E fiica Acelui de sus împărat În față-i blândețea este zugrăvită, Cuvântul ei dulce, lin și măsurat! Virtutea și cinstea pre ea o slăvesc, Căci fiii dreptății dreptatea iubesc. S-ascunde de dânsa urâta minciună, Ce este izvorul relelor voinți, Triumfă printr-însa numai fapta bună, Și-n mâinile sale poartă biruinți. Așa când răsare soarele lucind, Revarsă lumină pre noapte gonind. Noroadele ...

 

Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F

... scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și strălucește ca o candelă ambulantă pe întunericul mișcător și rece al lagunelor. Lampionul însă are nevoie pentru a lumina să fie înfășurat de banda largă a întunericului. Epigrama, dimpotrivă. Scânteiază numai atunci când o învăluie un exces de lumină. Cu cât inteligența ...

 

Constantin Stamati - Omul și cerul

... și cerul de Constantin Stamati Iată se urcă luna în carul de lumină, Pe albăstrie boltă a cerului senin, Razele ei sunt blânde, lumina ei îi lină, Ea mângâie ș-alină al omului suspin. Și-i zice: "O, ființă mizeră, pieritoare, Ce ești o jucărie lumeștilor furtuni, Nu mai ...

 

Emil Gârleanu - Pasăre de noapte

... ceea nu și-a dat bine seama, și, numai într-un târziu, și-a închipuit că uitase ziua un pic din lumina ei. Cum era tare însetată însă, sorbi apa, și-n locul ei rămase pământul întunecat, căci steaua nu mai avea unde să se oglindească. Și ... nu mai zări lumina. Vasăzică, ea o băuse odată cu apa? Zburând înapoi pe cracă, se gândi ce se gândi, și se hotărî... Dacă sorbise lumina, trebuia și ea, la rândul ei, să lumineze. Poate că Dumnezeu îi hărăzise darul ăsta să mai înfrumusețeze noaptea. Deci noaptea îi era dat ei ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terța rima)

... Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terţa rima) Sânta cetate (Terța rima) de Ion Heliade Rădulescu Crist-popolul, lumina și puterea, Errând, sudând, străin într-ale sale, Producând singur viața și averea, Nici selbă-aflând, nici munte, nici vale Unde-ori căminul, ori capul ...

 

Ion Luca Caragiale - Un frizer-poet și o dramă care trebuie să se scarpine-n cap

... părul ei, de mireasma nimbului ei sfânt, și eram fascinat de razele astrale, de flacăra suavă a profundului ei păr. Și beat de lumina părului ei, visam vise drăguțe, visam vis bronzat de nouăsprezece ani. Și-aș vrea să mă sting sub mireasma crepusculară a părului ei ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki

... dânsul rabdă umilit!â€�     â€œVezi mări ce urlă spumegoase, Krișna îi zise, vezi caverne,     â€œVezi șerpi și-n totul întuneric? Tu, Floare, fii lumina lui;     â€œZâmbește-i tu, și-n zmbet pune căldura dragostei eterne,     â€œAtingă brațul tău grumazu-i, de vrei durerea să-i răpuiâ€�.     Deci ...

 

Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet

... nu există distanță pe care să o poată întunericul parcurge. când iei o femeie de mână, cine poate măsura depărtarea dintre cele două suflete? numai lumina, evident... calc în fiecare zi peste prezența ta cu ochi desculți și foarte muritori, derutant pentru sugestia privirilor mele, într-un ritm ales întâmplător, învăluit ... i trecătoare?! e tragic și traumatizant să te oblige cineva, în fiecare zi, să vezi ce poți să ajungi dacă n-ai noroc. așa cum lumina se întrupează în carne, mă gândesc că ar trebui să se întâmple și cu văzul meu, există câteva similitudini. pentru că mocirla nu îți este ... eu atunci voi fi demult înăuntrul văzului tău, imediat sub frunte, cu o mână discretă, atârnând interior, în spatele inimii în care ai strâns întuneric. lumina

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>