Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CĂ
Rezultatele 201 - 210 din aproximativ 2894 pentru CĂ.
Nicolae Filimon - Despre teatrul italian
... în totul și în amănuntele lui. Un asemenea teatru n-am avut în trecut și ne permitem a zice, cu părere de rău, că n-avem nici astăzi, dar credem și sperăm că vom avea în viitor, daca se vor lua măsurile cele mai proprii la darea lui unui impresariu. Lăsînd la o parte defectele trecutului și chiar ... fi rău precizate și nedefinite, și daca vor mai avea loc influențele adresate așa de mult în anii trecuți. Departe de a crede că am pătruns pînă la sorgintea răului ce distruge astă frumoasă instituțiune muzicală ce face deliciul publicului sau că am găsit remediul suprem spre a-l vindeca; din contra, noi arătăm aci că răul e mare și întins în toată economia corpului teatral și că nu se poate îndrepta decît prin aplicarea unui specific propriu contra acestui rău. Tot ce am voit a demonstra este, o mai repetăm ... adică un simulacru, o umbră, o parodie de teatru italian, iar nu un teatru în tot înțelesul cuvîntului. Ne place dar a spera că vom vedea în țara noastră, pe lîngă toate celelalte reforme, și progresul la care ne așteptăm, ...
Paul Zarifopol - Caragiale și Domnul X
... asemenea postulate eminent serioase. Mai ales că Domnul X, al nostru, cel românesc, este prin excelență bărbat de stat; și prin urmare nu poate uita că prin comedii nu se întemeiază state. Și Domnul X nu poate admite să fie întrerupt cumva de la această superioară activitate a domniei ... a farsei D-ale carnavalului, Maiorescu primise o scrisoare anonimă care zicea așa: Domnule Maiorescu, Te sciam om literat și învățat și când am vedut că acea batjocură de piesă D-ale carnavalului a fost citită în cerculu D-tale am credut că are să fie ceva și m-am dus s-o vadu cu familia mea. Ei bine, nu me așteptam la atâta decepțiune și batjocură. Nu ... X, îl fac pe acest domn să greșească. De exemplu, în rezistența lui dârză, național-culturălă, față cu râsul artistului Caragiale. Domnul X nu vede că e imprudent să arate atâta supărare, și că se face suspect. Supărarea lui permanentă slujește să confirme mai tare decât orice că autorul de farse râde cu bună dreptate. Și apoi supărarea Domnului X e atât de nemăsurată, încât el nu mai vrea să cunoască opera lui ...
Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur
... adune rădăcini ca să se hrănească și să umble la vânat. Dar într-o zi chemă pustnicul pe copil și-i zise: - Fătul meu, simț că slăbesc din ce în ce; sunt bătrân, precum mă vezi, află dară că de azi în trei zile mă duc pe lumea cealaltă. Eu nu sunt tatăl tău cel adevărat, ci te-am prins pe gârlă, unde erai ... fapta sa cea de rușine, fiindcă era fată de împărat. Dacă voi adormi somnul cel de veci, care o să-l cunoști când vei vedea că tot trupul meu are să fie rece ca ghiața, amorțit și țeapăn, să bagi de seamă că o să vină un leu. Să nu te sperii, dragul tatei, leul îmi va face groapa, și tu vei trage pământ peste mine; de moștenire ... înduplecară la rugăciunile lui și-l priimiră. Calul adesea venea pe la domnul său, și într-o zi îi zise să bage de seamă, cum că în una din case zânele aveau o baie, că acea baie, la câțiva ani, într-o zi hotărâtă, curge aur, și cine se scaldă întâi aceluia i se face părul de aur. Îi mai
Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul
... de-apoi, această poznașă trebușoară și gingașă în multe privințe, după cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de toate... Unii zic așa, că femeia-i sac fără fund. Ce-a mai fi și asta? Alții, că să te ferească Dumnezeu de femeia leneșă, mârșavă și risipitoare; alții alte năstrușnicii, încât nu știi ce să crezi și ce să nu crezi? Numai ... se ia tiptil-tiptil pe urma ei și se duce tocmai la locul de unde încărcase Stan lemnele. Și, când colo, găsește numai locul, pentru că flăcăul, după cum am spus, de mult ieșise din pădure și se dusese în treaba lui. Văzând el dracul că nici aici n-a izbutit nimica, crâșcă din măsele și crapă de ciudă, pentru că era îngrijit cu ce obraz să se înfățișeze înaintea lui Scaraoschi; ș-apoi, afară de aceasta, era buimac de cap și hămesit de foame, de ... umbla zgribulind pe la poartă. Stan era acasă și chiar atunci luase ceaunul de pe foc, ca să mestece mămăliga; și numai iaca ce vede că se reped câinii să rupă omul, nu altăceva, și când se uită mai bine, ce să vadă? Vede un băiat
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... scumpă domnișoară, nu chir Sotir, băietul De care este vorba nu face pe poetul, Și chiar de umple-adesea caiete-ntregi cu rime, Vă jur că până astăzi nu le-a citit la nime. E drept că trece strada cu pașii cam nesiguri. Și ochii câteodată îi ard aprinși de friguri, Și e cam tras la față, și pare cam anemic, Și ... cum venea spre casă, într-un amurg de toamnă, Îl ia cu frig din spate... El, neștiind ce-nseamnă, Nu vrea să bage-n seamă că nu-s chiar semne bune... Dar nopțile și lipsa încep să se răzbune: O boală nemiloasă, încet, pe-ascuns, îl sapă, Și iată-l, stins ... spulberă-n risipa țărânii o comoară, Și nu-i întâiași dată, nici cea din urmă oară. Câți tineri ca și dânsul nu cad așa, victime, Că nime nu-i cunoaște, și nu-i iubește nime, Ca florile plăpânde ce n-au decât o vină: S-anunțe primăvara că trebuie să vină... Dar eu n-acuz pe nimeni de-această nedreptate! Nu osândesc pe nimeni. Știu că-n societate, Ca și-n întreaga fire, este-o economie De forțe ce se leagă, ...
Alexandru Mocioni - Debutul lui Alexandru Mocioni în Camera Ungară
... aflătoare în minoritate (ilaritate).» «Pentrucă, într-adevăr, expresiunea «națiunei maghiare», folosită în acest paragraf a proiectului de adresă, -sau însemnează că numai națiunea maghiară se adresează monarhului, sau că întreaga populațiune a Ungariei e maghiară. Eu așa cred, că și unul și altul dintre aceste înțelesuri se lovește de realitatea faptelor, și chiar nu numai pentru aceasta n'ar avea loc în adresă. Dar ... fără drept, nu pot să primeasă adresa de a lor, tocmai din acest motiv. Dacă luăm din contră cazul al doilea, dat fiind că în aceasta se cuprinde o oarecare maghiarizare, deși numai nominală, și astfel se cuprinde în ea un atac la sentimentele lor naționale, - națiunile nu pot ... care nu cere această, ci cere numai să nu fie numită cu nume străin (Zgomot, întreruperi: maghiarul e străin?)» «Observarea domnului deputat Makay, că el vede cum noi prin aceasta ne îndreptăm armele spre interior, într-adevăr nu o înțeleg. S-a atins și chestia, că oare sunt într-adevăr sau nu sunt mai multe națiuni? Așa cred că ...
... mparți norocul numai cu privirea. Încai țăranii zburdă pe la sate!... Și-i place regelui. E lucru mare Cum farmecă pe regi Minciuna. Drept e Că ea, de mult, pe-a tronurilor trepte A fost cea mai aleasă desfătare. . . . . . . . . . . . . . . . Măria-ta, e un străin afară, Cam trențăros ... în inima lui geme Și gura lui e plină de blesteme. Tu nu poți auzi ce vorbe-nșiră... Și totuși, zice regele, să vie! Dovadă că chiar la palat Minciuna Nu e biruitoare-ntotdeauna. Fac și monarhii câte-o nebunie... Privind în ochii regelui, străinul, Cu brațele pe piept încrucișate, Răspică ... Și slugarnici Adormitori, ca-n zid, te-mpresurară, De nu mai poți vedea pe cei de-afară, Pe bunii tăi supuși cei mulți și harnici. Că n-ai cercat spre ei să-ți spinteci cale Să știi și-n țara ta ce suflet bate, N-ai vrut decât spinări încovoiate Și ... ce speranțe se puneau în tine, Ce vesel ți-a ieșit poporu-n cale, Cu pâine și cu sare!... Osanale! Mântuitorul lui credea că-i vine. Ce vesel ți-a ieșit poporu-n cale! . . . . . . . . . . . . . . . Și ce credință trist-o să-i rămână; ...
Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul
... întâmplările lui a plecat în vecinicie, ca să nu se mai întoarcă. Încet, pe nesimțite, am pășit noi pragul anului vechi. Și iată că acum am intrat în cea dintâi zi a Anului Nou. Pe nesimțite. Se pare cam ciudat, că în așa vreme mare, însemnată, noi trecem pe nesimțite de la viața anului trecut, cu toate frământările ei, la viața necunoscută, plină de taină, oarecum ... marea zi de 24 mai, când ne-a fost nouă scris să dam cele dintâi semne de trezire și de viață. Să arătăm că nu numai trăim ca un neam de toți uitat și obijduit, topindu-ne în puhoaiele lacrimilor noastre, dar și că suntem vrednici de trăit în rândul celor mai luminate popoare și că din râurile lacrimilor noastre se nasc și se vor mai naște mari viteji ai neamului moldovean, uriașii minții și ai luminii, care vor birui, în ... încă mai mare decât în trecut. Trebuie numai să nu ne pierdem tăria noastră sufletească și să stăm totdeauna în unire. Să avem în vedere că ...
... să fug d-unde sînt. Suflă, mă gonește să nu-i stau în drum, Și mă răsipește tocma ca p-un fum. Auzind Gherlanul si că nuorul chiar Altuia mai mare este supus iar, Să pogorî-ndată la marele vînt, Care atunci groaznic sufla pe pămînt. Primindu-l vîntul într-al ... d-a lui venire fiind întrebat, Începu Gherlanul și la dînsul iar Să-i zică întocma ca si la nuor chiar, ÎI făcu că este puternic în duh, Încît răsipește nuorii din văzduh. Vîntul îi răspunse : -Așa este, sînt Tare și puternic, dup-al tău cuvînt. Eu răsipesc nuorii ... sînt vîrtos. Auzind Gherlanul și pe vînt asfel; Fără de zăbavă plecă de la el, Zicînd întru sine mai bine să ia Pe fata cetății, că-i mai tare ea. Mergînd dar la dînsa, fu iar priimit Ca și pîn-acuma, întocma cinstit, Apoi între vorbe la-ntrebări fu pus : Ce ... cu plecăciune pe loc a răspuns Și ș-a spus tot dorul nimic n-a ascuns. Mai zicînd cetății că ea, c-un cuvînt, Este care n-are habar nici de vînt. Căruia cetate răspunzînd a zis : Într-adevăr, vîntul de loc nu ...
Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei
... în pripă și lovind pre acei ostași fără veste, i-au spart, și îi aduce pre toți în butuci cu steagurile și ofițerii lor" . Adăogea că "au mai nimerit acolo trei ofițeri svezi cu patru slugi și că se văd a fi oameni de treabă, care, văzând prinderea leșilor, ar fi juruit mulți galbini de aur ca macar pre dânșii să ... se întoarce la Ardeal de unde au venit; dar că el le-ar fi răspuns că-i dator a-i aduce înaintea domnului, că ei s-ar fi primit, rugându-l numai să nu intre ziua în Iași; și că vine și el cu dânșii la monăstirea Galata" * A doua zi seara, sosi vornicul Manolache și cu acei trei ofițeri și, lăsând pre ... ai? întrebă Mavrocordat. — Major sum, răspunse acesta. — Imo maximus es, zise prințul zâmbind și, sculându-se, îl salută cu respect, căci îl cunoscu că era regele Stanislav, pentru că a fost văzut pe tatăl său Leșcinski (cu care acesta semăna foarte) când fusese ambasador lângă Poarta Otomană. Îndată porunci să-i gătească ... ...
Dimitrie Anghel - Într-un amurg de toamnă (Anghel)
... Tu ți-ai retras mâna și ai pus un spațiu între noi doi, și gestul acesta l-ai făcut cu atâta energie, încât am înțeles că era o luptă și în tine, o voință de a te recăpăta, de-a afirma că ești singură în fața naturii. Și-atunci, privind trist la tine și împrejurul meu, am văzut ca într-un fulger, că în toată lumea aceea ce ne înconjura, în toată frăția aceea aparentă de ierburi și de ramuri ce se amestecă, în toate trupurile acelea vii ... o apă și nemaiavând alături căldura mânii tale, nici picăturile de senin ce sunt ochii tăi, m-am lăsat și eu gândurilor triste. Am înțeles că suntem singuri, că ori ce-am face și oricât de puternic ne-am uni gurile când poruncesc simțurile, că oricât ne-am încleșta brațele și am căuta să ne facem numai un trup, suntem tot singuri, oricând și pretutindeni singuri. Și între acestea, printre ... au tremurat, până ce întregul brad s-a aprins ca un uriaș pom de crăciun, care m-a făcut să sper că vor mai veni zile dulci și ...