Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂRĂ NICI UN BAN
Rezultatele 211 - 220 din aproximativ 283 pentru FĂRĂ NICI UN BAN.
Constantin Negruzzi - Călătoria arabului patriarh Macarie de la Allep la Moscva
... cu bani, era și o picătură de sânge a sf. Gheorghe, puțin păr a muceniței Anastasiei, care izbăvește de vătămarea farmecelor, un degit a maicei sfântului Evstafie mucenicul, niște bucățele de peatră de la sfântul mormânt, câteva bucățele din lemnul mântuitoarei Cruci de color închis ... păstra într-o cutie rătundă de lucru indienesc prea frumos lucrată. Sta în bumbac învălite cu stofă de fir foarte scumpă, care se vârea într-un ghizdan de stofă roză cu găitane de matasă albastră. Când văzu beiul comoara aceasta veni în încântare și mirare, și nu-și putea ține bucuria ... lui; hanul și tătarii îl iubesc mai mult decât pre oricare; împăratul Germaniei, riga ungurilor și venețianii sunt în bună plecare către el. El tipări un mare număr de cărți bisericești, de slujbe duhovnicești și tâlcuiri la ele. Pentru poporul său moldovenesc tipări cărți în limba românească. Mai nainte norodul își ... lor firească. Serbii, bulgarii, cazacii și muscovii (moscalii) vorbesc tot o limbă care se schimbă numai pe alocuri, dar cărțile și scrierile lor sunt tot un fel piste tot locul.â€� După ce zice aceste de domnul Vasilie, iată cum descrie Pavel și pre supușii lui: „Seansele Divanurilor de sâmbătă ...
Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)
... puteĂ învățĂ Românul și și atunci numai dacă aveĂ să se facă preot. Într'o ședință a Camerei ardelene, puțin înainte de 1848, un nobil ungur a propus, ca Românilor să li se înlesnească cât mai mult beutura rachiului (vinarsului), care cu siguranță îi va prăpădi cu ... și vândă lâna postăvarilor din Cisnădie, ca să nu facă postavuri și alte țăsături de lână pentru vânzare. Românului nu-i era iertat să facă un car întreg, ci numai cârpituri la car. Când se înmulțeau Românii prea tare într'o comună, în care erau și Sași, veniĂ poruncă dela căpeteniile ... dea foc caselor românești și pe Români să-i alunge. În Săliștea Sibiului au încercat cu armata să-i silească pe bătrânii satului să iscălească un document, prin care Românii de acolo să se declare iobagi ai județelor din Sibiu. Românii s'au împotrivit și atunci au fost împușcați 18 inși ... nimicească mândria îndreptățită de Român, ca doară-doară Românul va ajunge la convingerea, că el e născut să fie rob! Suferințele Românilor n'au încetat nici după încetarea iobăgiei în 1848, mai ales nu dela 1867 încoace, când Ardealul a ajuns sub cârmuirea guvernelor ungurești din BuÂdapesta. Acestea ...
Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi
... ce ei singuri nu înțelegeau. Toată instrucția pentru tineri se mărginea atunce întru a-și bate capul vro zece ani cu limba grecească, fără în sfârșit a o putea înțelege încă, și pentru a învăța a vorbi franțuzește. Asemene obiceiul de a ... această limbă și de a putea, prin mijlocirea lor, câștiga ceva idei despre geografie, istorie, literatură și poezie moderne, care în pansioanele grecești nici nu se pomeneau. La 1829, după ce învăță destul de bine limba și literatura franceză, Hrisoverghi lăsă pansionul lui Muton și mai luă acasă câtăva ... descrie. Din toate părțile, din toate stările, junimea alergă la arme, pe care moldovenii uitaseră de a le purta de mai mult de un veac. A. Hrisoverghi era tânăr și poet; în formarea miliției el vedea o eră nouă pentru țara sa; și ar fi fost el ... sânge, când tot porul răsuflă energie și putere, când tot gândul în cap este cinste și slavă, el era silit să trăiască în nelucrare, nevăzând nici în arme, nici ...
Constantin Negruzzi - Moralicești haractiruri
... decât că lumea este raiul său, și el însuș idolul său. Cătrâ celi sfinte inima sa esti o bucată de carne moartă cari nu sâmțăști nici frică, nici grij, nici mustrări de cuget. Alt stăpân nu are decât poftile lui. Minte ești robul său, legea — comedie lui, sâmțâre — evanghelie lui și pofta trupului ... și așază ale casii lui cu atâta fricâ, ca când i-ar ieși sufletul într-acel ceas. Eclipsis a lunii la dânsul este un sămn rău; un meteor în atmosferă—o ursită, și orice sunet din casâ—zuzătul unui tricolici. De să va bolnăvi și nu mai are nădejdi de scăpări, să ... vas cătrâ toate locurile întunecoasă și păreții zugrăviți. Toate drumurile sunt primejdioasâ pentru dânsul. Orice loc nu ești sigur, și orice păduri plină de tâlhari. Nici un om n-au văzut mai multe videnii, nici au avut mai multe prorociri. Acela cari vre sau prin cercări sau cuvânt, sau prin Sfânta Scriptură să-i arate înșălăciune disidemoniei lui, acela este ... Grăire de rău esti o plecari a sufletului spre a grăi cineva rău de cielalți oameni. Grăitoriu de rău nu lasâ nici ...
Ion Luca Caragiale - Culisele chestiunii naționale
... autorizată a acelui partid, pe atunci sub direcțiunea d-lor E. Brote, I. Bechnitz și I. Slavici, s'a declarat fățiș, fără de niciun înconjur, fără nicio rezervă, ca organ al partidului liberal din România (pe atunci în opoziție), și încă organ al nuanței pur colectiviste. Cine a citit ... n'a scăpat niciodată ocazia de a declara că acesta nu este dreptul nici unui român de dincolo, că aceasta nu trebue nici un român de dincolo să și-o permită, dacă înțelege bine interesele cauzei naționale înseși. În acest timp, d. E. Brote, tovarășul de exil voluntar (expresie ... a fost prea trecător pentru ca să poată produce o panică serioasă în rândurile partidului național de dincolo. Inculpații și-au ridicat repede fruntea, aplecată un moment de oboseală, înaintea asprilor judecători; ei și-au ascultat sentința ca bărbați vrednici ce nu vor să respingă răspunderea faptelor lor, și tot astfel ... zice de oameni parțiali în privința rolului ce l-au jucat conservatorii în afacerea grațierii, ori exagerând importanța acelui rol sau contestând-o cu desăvârșire, un ...
Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat
... i zise: - Stăpâne, pe mine mă bate gândurile să mă duc în lume să-mi caut norocul. Destul am argățit, și până acum nu văz nici un semn ca să pot și eu sălta ceva. Fă bine și-mi dă socoteala. - Da pentru ce, băiete, să ieși de la mine? Au doară ... o lăsa inima, să-ți faci și tu rost aici ca toți megiașii, nu mai hoinări prin a lume, ca să nu ajungi fără nici un căpătâi, ca vai de lume. - Ba, de mulțumit, sunt mulțumit de d-ta, stăpâne; mâncare am destulă, nu pot să mânii pe Dumnezeu; dară așa ... joacă. Împăratul se luase de gânduri cu atâta cheltuială pe condurii fetelor sale și pentru inima lor de gheață, de care nu se putea lipi nici un june din cei ce veniseră în pețit. Pentru aceasta el dase sfară în țara lui și în țările streine, precum ca să se știe că ... da florile domnițelor, nici nu-și ridica ochii asupra lor; dară când da florile fetei celei mici, nu știu de ce, că se roșea ca un ...
... bucurie; căci multe sărindare mai dăduse el până atunci pe la popi, în toate părțile, ca să-i poată izgoni dracii de la casă, și nici că fusese chip. Dar se vede că pân acum le-a fost și lor veleatul. Cu Ivan și-au găsit popa. — Bine ... fă-ți datoria cum știi; c-apoi om oi fi și eu, helbet! În sfârșit, nu trece mult la mijloc, iaca se pomenește Ivan cu un car de palce cum îi plăcea lui. Le ia și le leagă la un loc, tot câte două-trei, după cum își știa meșteșugul. Dar, până la vremea asta, se adunase împrejurul lui Ivan tot satul, ca să vadă ... Căci lucru de mirare era acesta, nu șagă! Atunci Ivan dezleagă turbinca în fața tuturor, numai cât poate să încapă mâna, și luând câte pe un drăcușor de cornițe, mi ți-l ardea cu palcele, de-i crăpa pielea. Și după ce-l răfuia bine, îi da drumul, cu tocmeală, să ... oamenii ce priveau și mai ales băieții leșinau de râs. Dar, mai la urma urmelor, Ivan scoate de barbă și pe Scaraoschi și-i trage ...
George Bariț - Inimile mulțămitoare
... lui, Cornelia, îi va aduce aminte că tot ce e prea mult este stricăcios. Mă duc... însă cu acea încredințare că voi nu veți urma nici un lucru neplăcut. EMILIA: Însă la ceasul hotărât vei avea bunătate a ne chiema. Căci știi, domnule, jocul nostru câteodată e cu sgomot și ... dânsul viața și sângele. Cu bucurie mergeam noi în foc pentru el. IULIE: Dar în primejdia de la Abemberg nu s-a întâmplat nici o nenorocire cu iubitul nostru tată? DION[ISIE]: Mulțămită ceriului, nimic nu i s-au întâmplat. Nici un fir de păr nu i s-au smintit. Gloanețele sbura împrejur de dânsul fără să-l atingă. Ca și cum ar fi avut sfială!... Și când am fost orânduiți noi la lupta acea sângeroasă, dumnealui s-a întors ... schilav pentru totdeauna. Rana nu mă durea, căci viteazul meu maior era scăpat. Vânătorii vrășmășești fuseseră alungați și artileria au apucat [a] înainta fără nici o împ[i]edecare. IULIE: Ce jale-mi este că dumneata te-ai schilăvit apărând pe tatăl meu!... DION[ISIE]: Cea mai mare jale pentru ... ...
Ion Creangă - Amintiri din copilărie
... în trei părți, care se țin tot de una: Vatra satului, Delenii și Bejenii. Ș-apoi Humuleștii, și pe vremea aceea, nu erau numai așa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat vechi răzășesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a ... vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu mau putut găbui. Și de la o vreme, nemaiauzind nici o foșnitură de păpușoi, nici o scurmătură de găină, am țâșnit odată cu țărna-n cap, și tiva la mama acasă, și am început a-i spune, cu ... blestemau femeile din sat, cu lacrimi de foc, în toate părțile. Iar mama lui bădița Vasile își petrecea băiatul la Piatra, bocindu-l ca pe un mort! Las', mamă, că lumea asta nu-i numai cât se vede cu ochii, zicea bădița Vasile mângâind-o; și în oaste trăiește omul bine ... i-a fost scris. Și părintele Ioan umbla acum cu pletele în vânt să găsească alt dascăl, dar n-a mai găsit un
... a lor mulțime, câtă frunză, câtă iarbă, Cu o ură nempăcată mi-am șoptit atunci în barbă, Am jurat ca peste dânșii să trec falnic, fără păs, Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag?" - "De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vrodată să ajungi ... nu putea să-i mai încapă Au venit și-n țara noastră de-au cerut pământ și apă - Și nu voi ca să mă laud, nici vă voi să te-nspăimânt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pământ. Te fălești că înainte-ți răsturnat-ai val-vârtej Oștile leite-n zale de-mpărați și de viteji? Tu te lauzi că Apusul înainte ... Măști cu toate de renume din comedia minciunii? Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără
... dacă ea nu are norocul a se face cunoscută în Paris, sărmana! rămâne părăsită, deoparte, ca o comoară neștiută. Tu însă, Angelică, fii fără nici o grijă; eu mă însărcinez de viitorul tău și prin mine promit că vei reuși a deveni o personalitate în Paris. — Eu ... grațiile sale afară din scenă; damele însă, din contra, îi descoperiră multe defecte închipuite, care erau de natură a face din copila drăgălașă un monstru spăimântător. Nu trecură zece minute și-n loji se prezentă un cavaler de o aparență nobilă și plăcută: era contele de Farol, unul din membrii de la Jockey-Club, unul din foshionabilii Parisului. El avea o ... săi negri și lungăreți aruncau săgeți înfocate; părul ei forma o ghirlandă bogată pe frunte-i; talia sa era maiestuoasă, umerii săi albi erau de un model perfect, însă gura ei avea o expresie disprețuitoare, care producea un efect displăcut. Ea se deprinsese a primi omagiile tuturor bărbaților care îi erau prezentați, și această deprindere îi dase un aer măreț. Echipajele sale luxoase, briliantele de preț cu care se arăta în public îi ridicaseră ...