Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂCUT
Rezultatele 2121 - 2130 din aproximativ 2416 pentru FĂCUT.
Iacob Negruzzi - Prolog Prolog de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 6:17 →→ azi noapte sfârșitul lumii a-nceput cu biserica prăbușindu-se cerul s-a-ntunecat brusc și cutremurele nu mai conteneau cu huruitul lor asurzitor mi-am făcut bagajele cu răbdare mi-am împachetat cărțile toate mi-am ascuns pisicile în rucsac apoi m-am așezat în genunchi și-am început să râd ca un dement rămăsesem de unul singur eu care iubeam singurătatea într-o jumătate de cameră cu o jumătate de lumânare aprinsă pe jumătate ceasul se oprise la jumătate pe o jumătate de șifonier (jumătatea mea
Iancu Văcărescu - La mincinosul
Iancu Văcărescu - La mincinosul La mincinosul de Iancu Văcărescu Apărută în volumul Colecție din poeziile d-lui marelui logofăt I. Văcărescu , cap. Epigrame (1848) Tu, ce pui cucul în colivie Ș-îl faci și iarna de cîntă ție, Tu îmblînzești lei și orice fiară, O-njugi la caru-ți, și ea nu zbeară; Vel-mincinoase boier preamare ! Preț adevărul te juri că n-
Iancu Văcărescu - La pravila țării
... Și câte avem pierdute! Atunci, ce duhuri n'ar grăi? Ce guri ar mai fi mute? Atunci și acest Corb sîrman Iar Aquila s'ar face
Iancu Văcărescu - Pacea Pacea de Iancu Văcărescu Crești în sîn pe Plutu, pace mult bogată, Ramură măslinu-ți dă veselitoare, Șarpe la picioare ai nevinovată ; D-orice măiestrie, zboară, iubitoare ! Cornu-nbilșugării adun-ne îndată ! D-armaturi, de păvăzi, vino arzătoare, Grasul, roditorul, albul piept ne-arată, Puie caduceu-ți iar negoțu-n floare. Scump însărcinată de flori, spicuri, poame, Dăruiește nouă faceri mii de bine ! Izgonește rele, boale, ciumă, foame ! Prea întemeiete fă s-avem cu tine Sfintele de neamuri prăvili econoame ! Fericirea noastră nezmintită
Ienăchiță Văcărescu - A socoti că poate
Ienăchiţă Văcărescu - A socoti că poate A socoti că poate de Ienăchiță Văcărescu A socoti că poate Un om să facă toate Oricâte va gândi, Nu-i dus dă isteciune, Nici semn dă-nțelepciune, Și n-o va
Ienăchiță Văcărescu - Ce ai să-mi zici dă mândrie%3F
... să-npotrivește firii, Și legii, și omenirii. Om la om să să arate Ca cum nu-i e ca un frate, Tot cu rea dăosibire, Face pă la toți privire. Cu turbare ca o vită, Și natura n-e urâtă Aib-o cin' va vrea s-o aibă, Cu-nțelepții treabă ...
Ienăchiță Văcărescu - La o-ntristare
Ienăchiţă Văcărescu - La o-ntristare La o-ntristare de Ienăchiță Văcărescu La o-ntristare Amară foarte, 'Ncât cel ce-o are Să-și roage moarte, N-ai ce să faci. Nu-i mângâiere, Nici e putință Acel ce piere Să-ți dea credința, Trebuie să
Ioan Cantacuzino - Răsuflare Răsuflare de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție Ver ce neam ce-n lume vie Are îndemn la stihurghie, Și sălbatec încă cîntă, Firea însă lui cuvîntă. Iar noroade pricepute Au fățat cu multe cute. Chibzuirea lor ce-naltă, Dînd poezii drum de saltă Piste munți pîntre flori, Piste ape pîntre nori Au întrupat nentrupări Au iconit nevediri. Firea și cu meșteșugire Ei au făcut- o clătire. Limba noastră prea puțină, Nu-i a nimănui proastă vină Căci însoață rău cuvîntul În pîrlejul ce dă gîndul. Mai cu vreme, cine știe, Prisosire poate să vie. Că scriitorii împodobesc Limba, patria-și slăvesc. Fie aceasta acuș, cercare, Mustră altor spre-
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul
... norocos, Ar fi vrînd și altu lecaș, Nu ști unde, foarte vrăjmaș, Iadu numit pă nume bun. Unde pă cel ce nu dă pun. Omul face și preface, Ce glagole și ce tace. Acu-i zice fericitul, Dar dă-l știi, zi-i ticăitul. El în cap e plin dă fum ...
Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte
... sârg și grije. Cum aș privi în lumea de-afară liniștit Prin chipu-ți cu reflexe de solzi ușori de mică ! Dar geamul iar se face
Ioan I. Ciorănescu - Lui Dumnezeu
Ioan I. Ciorănescu - Lui Dumnezeu Lui Dumnezeu de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Tu care-ai plămădit din colbul ud Un suflet cu verigi și cu inele, O râmă ce-o târăsc pe cerul crud, De ce-mi făcuși, din plumb și gânduri grele ? Ah, patimile-mi colcăie în trup Și carnea lor de faguri vor s-o spargă, Să iasă ca albinele din stup Și-n voie să colinde lumea largă. Eu te-am închipuit bogat, în cer, Cu stelele cununi și pietre scumpe, Dar nu-ntări-ndoiala mea cu fier, Căci marea din păcate va inrumpe. Și de exiști în haos fără zi Și-mi sfarămi veșnicia de zăpadă, Urechea ta mă poate auzi? Și ochiul tău e-n stare să mă