Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE CE
Rezultatele 2191 - 2200 din aproximativ 2398 pentru DE CE.
Mihai Eminescu - Cereți cânturi de iubire
... Mihai Eminescu - Cereţi cânturi de iubire Cereți cânturi de iubire de Mihai Eminescu Cereți cânturi de iubire: Niciodată n-am iubit  Vesel cânt de fericire? Fost-am eu doar fericit? Nu, de când eu sunt în lume Nimeni, nimeni pe pământ N-a zâmbit l-a mele glume, N- ascultat al meu cuvânt ... m-am prefăcut. Am întors apoi cojocul Când iubirii mi -s-ofereau; Le-am fugit  și râsul, jocul, Cu mândrie le-am respins. Plin de nevinovăție În aceia tineri ani, Eu primeam cu bucurie Tot ce s-ar fi oferit. Astăzi ea mă înconjoară, Astăzi eu blestăm și fug. A mea inimă fecioară N-a primit.  ...
Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu
... în Sărmanul Dionis, învățăm filozofie kantiană. Cu exactitatea răbdătoare ce-l caracterizează, Călinescu îndreaptă această fundamentală greșeală referitoare la ideologia lui Eminescu. Schopenhauer era om de temperament, înainte de a fi gânditor filozofic; apriorismul timpului se prefăcuse la el în die Wesenlosigkeit der Zeit, ceea ce-i trebuia lui pentru a nega istoria și a se putea înverșuna asupra nimicniciei vieții. Fără îndoială: Eminescu înțelegea cum trebuie ... Originalitatea sa ca gânditor stă în chipul cum din această gândire răsar propozițiile gândirii practice (pag. 89). O instructivă ilustrare a acestei greșeli de metodă, care consistă în a strânge de aproape textele poetice pentru a scoate din ele o filozofie unitară precisă, ne dă Calinescu în analiza Luceafărului poemul socotit de toți ca inima gândirii poetului. După ce enumeră în treacăt câteva din cele mai impresionante explicări propuse de zeloși comentatori - Luceafărul este arhanghelul Mihail și Eminescu e un mistic care practică postul și prevestește mișcarea ortodoxistă contemporană; Luceafărul este Neptun stăpânind fundul apelor ... Luceafărul este pământul românesc, iar Cătălina e nația română Călinescu ne pune sub ochi singura explicare plauzibilă, pe a lui Eminescu: înțelesul alegoric ce ...
Ștefan Octavian Iosif - Cârlova
... Ştefan Octavian Iosif - Cârlova Cârlova de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Văzut-ați voi, cînd primăvara vine, Acele flori plăpînde, delicate, Care,-nflorite-abia, mor împăcate, Vestind albastrul zilelor ... Solit a fost de armonii divine Ce-au fermecat o clipă din ruine Tîrgoviștea cu vechile-i palate. Cu el venea o-ntreagă primăvară De cîntece, dar fu ursit să piară... Trist sol sfios al zărilor albastre, Simțind că moartea timpurie-l darmă, Aruncă-n zorii deșteptării noastre Întîiul glas ...
Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ
... Mihai Eminescu - Iar când voi fi pământ Iar când voi fi pământ (variantă) de Mihai Eminescu Iar când voi fi pământ, În liniștea serii, Săpați-mi un mormânt La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Podoabe și flamuri, Ci ... fie somnul lin Și codrul aproape, Să am un cer senin Pe-adâncile ape. S-aud cum blânde cad Isvoarele-ntr-una, Pe vârfuri lungi de brad Alunece luna. S-aud pe valuri vânt, Din munte talanga, Deasupra-mi teiul sfânt Să-și scuture creanga. Și cum n-oi suferi De ... dealuri, Izbind s-or frământa Eternele valuri Și nime-n urma mea Nu-mi plângă la creștet, Ci codrul vânt să dea Frunzișului veșted. Luceferii de foc Privi-vor din cetini Mormânt făr' de
Selma Lagerl%C3%B6f - Alexei Mateevici
... Cântec de leagăn Atâtea chipuri Pietre vechi Basarabenilor Frunza nucului Unora La noul-Neamț Deasupra Târgului Bârlad Muncitorul Fie voia ta! Hristos după cina cea de taină Cântarea slavei Hristos în biserica Ierusalimului Proză Toamna Traduceri Poezii Rugăciunea (de Mihail Lermontov ) Dumnezeu (de Gavril Romanovici Derjavin ) Rugăciunea (de Alexandr Kolțov ) Lupta cea de pe urmă (de Alexandr Kolțov ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Nădejdea (de Konstantin Batiușkov) Trimite-i, Doamne, bucurie (de Fiodor Ivanovici Tiutcev ) Prorocul (de Alexandr Pușkin ) Din psalmul al XIV-lea (de Nikolai Iazâkov) Aduceri aminte (de Alexandr Pușkin ) Către copii (de Alexei Homeakov) Cuvintele credinței (de Friedrich Schiller ) Cina cea de taină (de IKP) Pe Varava ori pe Hristos? (de M. Vatson) Iuda (de Simion Nadson) Hristos au înviat (de V. Ivanov) Fecioara din Nazaret (de Apollon Maikov) Hristos au înviat (de A. Fet) Hristos și Samariteana (de O. Ciumina) Învierea (de Valeri Briusov) Viața (de Kliușnikov) Cuvântul lui Dumnezeu (de Selezniov) Când trece vântișorul (de Mihail Lermontov ) Mântuitorul (de Alexei Konstantinovici Tolstoi ) Seara de vară (de Ivan Nikitin ) Hristos la Martha și Maria (de O. Ciumi) Sfântul Apostol Petru (de S. Soloviov) Rugăciune pentru pahar (de Ivan Nikitin ) Ioan Damaschin (de ...
Traian Demetrescu - Din glasul tău
... Traian Demetrescu - Din glasul tău Din glasul tău de Traian Demetrescu Ai stat o seară, lîngă mine. Pe-o bancă, și-am vorbit De cîte-n lună și în stele — Și-apoi ne-am despărțit. Firește, cine ține minte Aceea ce-a fost ieri? O seară trece și se uită, Ca multe alte seri... Dar mie mi-ai rămas în suflet O fericire rară ...
Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano
... Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano Căpitanul Romano de Vasile Alecsandri Se dase trei asalturi redutei neînvinse, Tustrele îndrăznețe și crunte, dar respinse. Și câmpu-ntreg de sânge acoperit era, Și, cuib grozav de moarte, reduta fulgera. În șanțuri trupuri multe grămadă, răsturnate, Și altele străpunse, pe dâmburi acățate, Formau un crud spectacol ce lumei arăta Cum știe pedestrașul în foc a se lupta. Romani căpitanul de trei ori cu ai săi, De trei ori ajunsese la șanțuri cel întăi, Ș-acum, retras deoparte, strângea coloana-i ruptă, Cu ea să se arunce de-a patra oară-n luptă. Deodată ... cine-ar crede! ... un aspru colonel, Ieșind de nu știu unde, pășește către el Și-i zice: „Căpitane, nu-mi place-a ta purtare, Stai tot în urmă!“ ... žEl! căpitanul nostru?! ... din toți cel mai viteaz!“ „Tăcere, copii!“ strigă Romano la mulțime, Apoi spre colonelul c-un aer de mărime Se-ntoarce, îl măsoară c-un ochi plin de dispreț Și-i zice: „Colonele, de ...
Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor
... Gheorghe Asachi - Lupul prefăcut în păstor Lupul prefăcut în păstor de Gheorghe Asachi Un lup foarte ipocrit, Având mare apetit Pe o turmă grăsulie Ce păștea în o câmpie, Socotea că a lui plan Nemerit s-ar fi făcut Dacă-n straie de cioban Vizetă i-ar fi făcut. Deci pre spate-o glugă-ncinge, Coapsele-n ițari le strânge, Spre-a-și ascunde a ... Și vicleana ligheoaie Ie subsoară o cimpoaie. Chiar ca Trifon îmbrăcat, Pe-a sa cață rezemat, Lupu-ncet se-naintează, Când păstoriul repoza, De somn cânii se-ngâna, Dar nici turma era trează. Ipocritul, bucuros De prilej așa frumos, Avu încă ș-o idee, Ca cu portul cel mințit Să înșele nemerit Și un chiot să mai deie. Dar aceasta-i ...
Dimitrie Anghel - Schimb de vești
... Dimitrie Anghel - Schimb de veşti Schimb de vești de Dimitrie Anghel Publicată în Luceafărul , 1 decembrie 1904 Sosește vîntul peste ziduri, sătul de flori de cîmp, să vadă Ce fac stăpînele grădinei, și-n urma lui, sclipind în soare, Un zbor de foi de pretutindeni a prins încet-încet să cadă: Ca niște vești trimise-n taină de pe la frați și surioare. Se mișcă aerul, și iată întîi și-ntîi că de departe Vin două foi de viorele, vin ca să spuie amîndouă, Cît timp au pus și cîtă grijă, călătorind pe drum de moarte, Ca să le-aducă-n amintire din vatra lor un strop de rouă. Dar cade-abia albastra veste și-n limpezimi acum s-alungă Un fulg de-omăt, zorit din urmă de-aripa unei rîndunele. Se-ntrece pasărea cu fulgul din două care-ntîi s-ajungă Să spuie că de-acum pe lume trec lăcrămioarele și ele. Și-abia se lasă fulgul dulce, și-n loc de-un fulg mii de petale Zburînd spre trandafiri îi cheamă, să vie toți făr' de zăbavă, De vor să treacă sub ghirlande și pe sub arcuri triumfale, Acum cît sînt în floare rugul și măcieșii de ...
... Vasile Alecsandri - Nevasta La mama pe când eram, De lucram, de nu lucram, Mamei tot dragă eram. Iar de când m-am măritat Nici un bine n-am aflat. De cu ziuă mătur casa, Aprind focul, gătesc masa, Aduc apă din fântână Și furca n-o las din mână, Lau copilul, îi dai țâță Și ... mulg vaca la portiță. Tacă-ți gura, măi bărbate, Că, zău, cugetul îmi bate Din străin să-mi fac un frate Ca să-mi cate de dreptate. Un călător străin zice în relația voiajului său prin țările noastre că nu cunoaște pe lume femei mai harnice ca nevestele românce, și, în ... călătorului străin. Nevasta româncă ține casa, crește copiii, face demâncat bărbatului și îl duce la câmp în orice depărtare s-ar găsi, mulge vaca, îngrijește de grădină, de vite, de păsări etc., țese pânza trebuitoare pentru îmbrăcămintea familiei, strânge cânepa, o topește, o bate, o preface în câlți, o toarce, o țese; apoi pânza o ... ghilește etc. și, în vremea asta, ea mai face și boierescul, seceră, prășește cu copilul ei de țâță alăture. Copilașul e ascuns sub o tufă de brusture, la răcoare, și plânge; mama lui aleargă ...
Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile
... Grigore Alexandrescu - Uliul şi găinile Uleul și găinile de Grigore Alexandrescu Ion prinse un uleu și, ducîndu-l acasă, Îl legă cu o sfoară, Lîngă coteț afară. De o vecinătate așa primejdioasă, Găini, cocoși și gîște întîi se îngroziră, Dar cu-ncetul, cu-ncetul se mai obicinuiră. Începură să vie cît colea să ... cunoaște cum vorba și-o păzește — Că la orice primejdii va ști a le-ajuta: Încă din înălțime, el le va da de știre, Cînd asupră-le vulpea va face năvălire. Astă făgăduială Nu mai lăsă-ndoială; Și găinele proaste, ce dorea să găsească Pe cineva destoinic să va să le păzească, S-apucară de lucru: azi, mîine, se-ncercară, Și cu ciocuri, cu unghii, abia îl deslegară. Uleu-și luă zborul. Dar se întoarse-ndată, Și răpi o găină ... una cu jale, Vorba măriii-tale Era să ne păzești, Iar nu să ne jertfești.“ — „O! eu știu foarte bine cuvîntul ce v-am dat, Și ce fel m-am jurat. Dar cînd mă juram asfel, eram legat, supus, Acum însă sînt slobod și vă vorbesc de ...