Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FĂCUT
Rezultatele 2291 - 2300 din aproximativ 2416 pentru FĂCUT.
Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah
Multatuli - Cîntecul lui Sa%C3%AFdjah Cîntecul lui SaĂ¯djah de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 27 iunie 1904 După Multatuli Eu nu știu unde am să mor. Văzui marea cea mare la țărmul mării, Cînd tatăl meu m-a dus acolo Să facem sare. De voi muri pe mare Și de m-or azvîrli în apa-adînvă, Veni-vor chiții lacomi, Vor înota în preajmă-mi și vor întreba: Care din ei să-nghită leșul Ce cade către fund? Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui arzînd căsuța lui Pa'ansu, — El însuși puse foc. Și-a fost ieșit din minți. De voi muri în flăcări, Cădea-vor bîrne-aprinse Pe leșul meu, Și-afară vor fi țipete grozave De oameni cari aruncă apă Ca să omoare focul. Eu nu voi auzi. Eu nu știu unde am să mor. Văzui căzînd pe micul Si-unah din pom, — El culegea un rod al pomului Să-l ducă maicei sale. De voi cădea din mărul cel înalt, Zăcea-voi mort lîngă tulpina lui, Ca Si-unah, Dar mama nu va plînge, ea e moartă, Ci alții vor striga ...
Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung
Neacşu Lupu - Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung de Neacșu Lupu Informații despre această ediție Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. Ea a fost descoperită de Nicolae Iorga în arhivele din Brașov. Scrisoarea pare să fi fost redactată în data de 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). Pentru mai multe detalii vezi și articolul de pe Wikipedia, Scrisoarea lui Neacșu . Wikipedia are un articol despre: Scrisoarea lui Neacșu Scrisoarea lui Neacșu este cel mai vechi document descoperit, scris în limba română Transcripție după normele ortografice actuale Mudromu I plemenitomu I Ä�istitomu I bogom darovannomu jupan Haniș Begner ot Brașov mnogo zdraviie ot Neacșul ot Dlăgopole. [1] I pak [2] dau știre domniie tale za [3] lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia, și aimintrea nu e, și se-au dus în sus pre Dunăre. I pak să știi domniia ta că au venit un om de la Nicopoe de miie me-au spus că au văzut cu ochii loi că au trecut ceale corabii ce știi și domniia-ta pre Dunăre în ...
Nicolae Filimon - M. A. Canini
... amator al operilor italiane, a socotit că numai o analiză a subiectului fiecărei opere nu este destul a-l face să guste toată frumusețea poetică și sublimitatea dramatică a libretelor. De aceea, spre intelegința adevăraților amatori ai teatrului italian și în dorința sa ...
Nicolae Văcărescu - Durda Durda de Nicolae Văcărescu Primăvara se ivește, Să vezi, muguru frunzește Și iarba cum încolțește, Codrul cată, se-ndesește, Inima-mi zburdă și crește! Cucul a-nceput să cânte Nu pe crăci uscate, frânte; Micșuneaua cam plăpândă Altor flori miros comindă Daleo, Doamne, ce orândă! Roibul meu, iarna mai toată N-a văzut vifor, nici zloată, Că-l țineam tot pe cătare, Pe bere și pe mâncare, Vai de draga lui spinare! Roibule, mi te gătește, Șalele-ți înțepenește. Să mă duci peste pripoare. Văi și coaste la strâmtoare, Pre potecă făr' de soare. Daleo, daleo, dragă durdă, Fă-te-ncoacea, nu fii surdă! Vin' să te-ngrijesc mai bine, C-a-mpuiat greierii-n tine, Daleo, durdă, vai de mine. Oleoleo! vremea-nvitează P-ăl cu inima vitează, Să nu stea să se clocească, Ci-n sânge să bălăcească, Pomina să-și
Panait Cerna - April (Cerna) April de Panait Cerna Sămănătorul, V, nr 10, 1906 În glas au aiurări de liră, Pe frunți – un răsărit de zori; La șipot, unde poposiră, S-au adunat privighetori ... Iar zeul dragostei, April, Din două guri făcea o floare, Și fiecare sărutare O saluta din crengi, c-un tril. Visând, cei doi îndrăgostiți Tot repetau în suflet cântul; Atunci, din fundul văii, vântul, Văzând cât sunt de fericiți, S-a strecurat în crengi tiptil, Mișca un ram, zâmbea în soare, Și-i îngropa sub colb de floare, C-un râs zburdalnic de
Panait Cerna - Cântec (Cerna) Cântec de Panait Cerna Convorbiri literare, XLIII, nr 2, februarie 1909 O, pasăre, ce-mi vii la geam Și-mi cânți din zori nebună, Ce-mi spui de vremea când plângeam, În nopțile cu lună? Ce mi-amintești de vehiul dor, Cernită zburătoare? De un suspin nepieritor – De-o altă arătare? ... Mai bine cântă-mi de noroc, Suind voios în slavă – Mai bine adu tânăr foc În inima-mi bolnavă... Ori ... ia-mi cu tine dorul greu – Ia-mi sufletul ce moare, Și du-te, du-te-n zări mereu, Măiastră zburătoare … Aleargă-n plaiuri oltenești La mândra fără vină – La mândre case-mpărătești Cu geamul în lumină... Privește-al ochilor ei rai, Surâsul fără nume, Ascultă tânărul ei grai – Și vezi ce pierd pe lume ... Și fă-mi din tot un dulce cânt, Să-l cânți când iese luna – Și-apoi ... coboară-mă-n mormânt Mai trist ca
... Încât mă-mpac cu viața-mi și uit că mi-ești străină... Ce vrea și unde merge un fulger? Cui ce-i pasă!... Destul că face noaptea, o clipă mai frumoasă. Dar uneori, când luna e prea strălucitoare, Din adâncimea serii vin vrăji turburătoare Aș vrea să cânt, să cuget, dar ...
Panait Cerna - Floare și genune
... cer spre care să privesc, Când deasupra inimei plăpânde Ai suferinții vulturi se rotesc; Și-ncrezător în ziua care vine, Din orice lacrimă mi-aș face
Paul Verlaine - Colocviu sentimental (Iosif)
Paul Verlaine - Colocviu sentimental (Iosif) Colocviu sentimental de Paul Verlaine , traducere de Ștefan Octavian Iosif În parcul vechi și rece și pustiu, Trec două umbre-n ceasul cenușiu. Li-s ochii ofiliți, au buze moi Și deslușești cu greu ce-și spun ei doi. În parcul vechi și rece și pustiu, Nălucile își fac trecutul viu. − Îți amintești extazul nostru vechi ? − Ce tot îmi torci trecutul în urechi ! − Dar astăzi mă mai strigi pe nume tu Și-n vis îți mai răsar eu oare ? − Nu. − Ah, zile dragi cum altele n-om ști, Cînd gurile ni se uneau ! − O fi ... − Ce bolți albastre, ce speranțe mari ! − Speranța-i azi prin norii funerari. Și astfel merg stîrnind ovăzu-n drum Și noaptea îi aude doar, prin
Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei
... cum trebuie: vesel. Insistența patetică sau elegiacă asupra morții lui, însă, pare faptă de prost-gust și păcat contra sfântului duh. Moartea celui vesel te face doar ursuz. Literar, France a murit acum zece ani, cu La RĂ©volte des Anges. Un neastâmpăr senil l-a împins ...
Petruț Pârvescu - Gesturi aproximative
... înserare-n trupul meu coboară ce lume de zăpadă s-a crăpat vezi mamă desori cînd eram mic spuneai că atuncia cînd se face noapte să nu-ntîrzi pe undeva prea mult să nu m-alunge ziua prea departe dar ieri un taur alb m-a prins ...