Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru T��IA
Rezultatele 231 - 240 din aproximativ 897 pentru T��IA.
Vasile Alecsandri - Chirița în Iași
... Baragladină ești tu, guleratule! SLUJITORUL: Ian vezi moachia, că s-o fudulit... (Azvârle în țigancă cu omăt.) Hâși, cârâitoare! ȚIGANCA: Șezi binișor, blestematule, că te ia dracu. SLUJITORUL: Hâși, ciocănitoare!... ȚIGANCA: Bată-te pârdalnicu să te bată!... șezi binișor. SLUJITORUL: Hâși, duh de baltă... CHIRIȚA (scoțând capul și primind omătul în ... închis ochii de două nopți! CHIRIȚA (sărind din trăsură): Ian auzi-l că și răspunde!... (Lunecând.) Carnacsî! că era să-mi rup șălele (Împingând feciorul.) Ia, colo... colo la răzor, tontule... pune umăru de-mpinge, că ești coșcoge... (La surugiu.) Hai, măi, opintiți vârtos. SURUGIUL: Hi, hi, zvânta-v-ar vântu ... oblon și lunecă.) Carnacsî! că mi-o plesnit șireturile de la rochie!... Aristițo, Calipsițo, dați-vă gios și voi, doar ne-om distroieni mai degrabă... ia așa... frumos... încet, să nu lunecați. (Aristița și Calipsița se cobor, Guliță vrea și el să iasă, dar Chirița îl oprește.) GULIȚĂ (cepeleag și alintat ...
Duiliu Zamfirescu - Viața la țară
... strânse de un deget, o mai meremetisi, ce-i făcu, că își veni baba în simțiri. — Doamne, coană Profirițo, cum stai dumneata afară, soro!... Ia să intrăm înăuntru, că pe nădușala asta te bolnăvești chiar din senin, zău. Și, ținând pe babă de subsuori, trecură într-o odaie răcoroasă, mare ... oțet pe un cărbune sub nasul ei — iar pe de altă parte porunci să aducă tânărului dulceață, cafea, tutun, cu tot dichisul cuvenit. — Ia spune-ne, coană Profirițo, cum îți vine?... Aci, începu bătrâna o lungă șiretenie de vorbă: — Uite, maică, îmi vine așa un "nixis" pe la ... aducă. Dar nevastă-sa, cu sensul practic al femeilor, da din cap cu înțelesuri. — Răul e, zise ea, că nu facem grâu destul. — Ia lasă, coană Sofițo, răspunse bătrâna, conu Dinu să trăiască! De atâțea mari de ani, de când are moșia de la Eforie pe nimic, bez moșia ... înfiptă, bătrâna sărută pe conu Dinu pe frunte, zicându-i: — Așa sunt fetele, marfă scumpă. Ce zici, vecine, nencuscrim? — Drum bun, coană Profiro. Ia să ridice coșul de la trăsură. Vătașe Taftă, pune mâna, să nu se dea vizitiul jos. În sfârșit, plecară. În urma lor, coana Sofița umbla ...
Ion Luca Caragiale - Două loturi
... caută fără preget în toate părțile... Nu e și nu e!... - Femeie, trebuie să fie-n casă... Dracu n-a venit să le ia!... Dar ce au pierdut? ce caută? Caută două bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câștigat. Însă oricine mă poate întreba ... le aduce și le pune pe masă. Frumoase farfurii! cu chenar dublu, unul conabiu lat pe muche, și altul pembe îngust pe buză. Domnul Lefter ia una ș-o sună - porțălan. - Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic. Și, pac! trântește una jos... țăndări! și pe urmă, paf! alta asemenea. - Leftere ... departe i s-au umflat nările ca răspuns la chemarea generosului miros de pe vatră. Cum intră, o înconjură toți trei musafirii; d. Lefter o ia de pept: - Unde mi-e jacheta? - Care jachetă? - Jacheta a cenușie... - Care jachetă cenușie? - Jacheta cu biletele... - Care belete, boiarule? - Te faci că ...
Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur
... sunt voinici. Ea îi spuse apoi că fiecare din zmei și-a ales câte una din ele și le tot silește să-i ia de bărbați, iară ele se tot împotrivesc cu fel de fel de vorbe, cerându-le câte în lună și în soare, și ei se fac ...
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida
Ion Heliade Rădulescu - Mihaida Mihaida de Ion Heliade Rădulescu Fragment epic Cântul I Cânt armele române și căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub un sceptru, O acvilă, o lege, cum are ca să fie. În van o crudă soarte i-alungă ne-mpăcată, În van conspiră iadul să-i ție-n întuneric Ș-asupra lor trimite fatala dezbinare Și uneltiri străine și-mperecheri civile, Căci Domnul îi protege și-i ține peste secoli Și i-a ales să-și facă din ei tărie mare. O, muză-mbărbătată ce-n Elicon n-ai nume, Ce soarele dreptății te-ncinde și te-nspiră! Mută să fie buza profană ce te cheamă Să amăgească omul și cerul să insulte. Severă deitate, a crimelor pedeapsă, Ce vizitezi pământul să deifaci pe oameni, Să fulgeri tirania, să reîntregi popoare! Eroica ta liră acordă cu unirea, Fă să-i auz vibrarea a coardelor sonoare Întinse-n negrul sânge tiranilor purpurii. Tu dă semnalul, muză, la prima mea cântare, În sânul meu revarsă mânia ceea sacră; Aprinde-a ...
Anton Pann - Norocul și mintea
... aruncăi -Pfiu-îu! păcat, zise, de atîta muncă Barem nici într-unul nu-i de băutură, Măcar rachiu numai să-mi arunc în gură. Apoi ia-n căciulă din mărgăritare Ș-înșirînd ca-n ață pe iarbă d-a mare, Le puse la capre ca niște mărgele Și, lăsînd ... a lui cu totul neghiobie mare, Cînd domnul cu marfa puțin ochii-nchise, Să arată-ndată în vis și îi zise: -Întoarce-te și ia pe ciobanul cu tine. Ce zic mă ascultă, că nu-ți va fi bine, Fiindcă această multă bogăție Prostului aceluia e dată, nu ție. Atunci ... nu vrea sa știe. În zadar mult bine îi făgăduiește, El caprele sale nu le părăscște. Văzînd că cu bine nu-l poate supune, ÎI ia cam cu sila și cu-nșelădune, Zicîndu-i că drumul dintr-un loc abate Și să nu greșască el să le arate. Mergînd dar cu ... la fiul său spune De va să se-nsoare și să se cunune. El, nerodul, fuse la vorba lui gată Ca să se însoare, să ia așa fată. Deci dar negustorul, văzînd că voiește Șade lîngă dînsul și îl sfătuiește Ce fel să se poarte către împăratul, Cum cu a ...
... Om în trup destul de mare Și minte de copil are. Știe vorbe să îndruge Parcă tot la țîță suge. Știe ca calul prost Să ia hamul de rost. E bătut la cap Tocma ca un țap. Știe sfătuiri să dea Cît știe și baba mea. Ar vrea să facă și ... Auzind bătrînul aceste cuvinte, Către unul-altul nedîndu-și ei cinste, Se scoală îndată, caută copaie, Merge și o umple pînă sus cu paie, Mai ia încă ună, se duce cu dînsa, Apucă și pune tărîțe într-însa, Și cu amîndouă intrînd el în casă Le puse-nainte pe pat fără ...
... nici într-o adunĂ¡ri Știind bine aceea ci lucrează beție De cap și de stomah, apoi ci va să fii Ne strică sănătate, ne ia și liniștire, Ne fură încă și vreme cu multă păgubiri, Eu deci cu sârguință oi să mă hotărăsc Ca să mânânc atâta cât trebui să ... minții giudecată Aceste sunt ușoari, n-au nici o ostineală, Și pot ca să le fac, far de nici o sminteală. Dar încă, zice Memnon, ia să și întăresc Și pe norocul meu cum am să vețuiesc. La vameșul Ninevii am venit întărit Venit pre îndestul, bini statornicit, Și iată-mă ... cad, căci alt agiutori n-am, Fii-ți milă de-așa hal și de-o așa stări Nenorocită alta n-au mai stătut mai mari. Ia ostineală pană ici, pană la a me casă, Ca să cunoști curat, vai mii ticăloasa! Să vezi mari nedrept cari eu pătimesc, Nemairămâind ... lucru să cerceteză, Să meargă s-apuci treaba după cum să cuvini, Și să oprească răul cum știi el mai bini. Cucoana ce mâhnită îl ia întru o casă Unde-i ameță nasul mirozni prefrumoasă, Flori, aromați, afumători spre buna mirosâri Toate i-au pricinuit o mari mulțămiri Și pe o ...
George Coșbuc - Pe pământul turcului
... fuștei; Zboară,-aleargă și se duce, ca de duhul rău purtată, Și se-ntoarce-n câtă vreme bați cu fălcile o dată. Omul meu o ia vulpește, și a sale-mbucături, S-ajungea una pe alta pe grumazi, prin călcături. Mai la capăt zice dânsul: Mi-aș lua două ... nu știu, poate aci! Dis-de-dimineață pleacă cel voinic la drum. În fine Se făcu ziuă și timpul prânzului cel mare vine. Veronica-și ia coșarca: pune borș și-un mălai rău Și-apoi pleacă, ca să ducă de prânz la bărbatul său. Când a fost de holdă ...
Ion Luca Caragiale - Cronici literare
... nemerit. Sfidez pe toți comții de pretutindeni s-aibă o titulă mai nobile, mai sonoră, mai poetică, mai caracteristică și cu o semnificație mai vastă. Ia bine seama, iubite cititor, cum, prin o coincidință fericită, — care te face să presupui neapărat amestecul Providinței la făurirea acestui nume — primele trei ...
... nostru suzeran să-mi văcsuiască cizmele, adecă ce-ar fi? Va fi o distracție pentru mine și un semn al timpurilor totodată. — Bre aga! Ia vin încoace, îi zisei eu, făcându-i semn, nu cu mâna, ci cu piciorul. Mărturisesc că acest gest n-a fost lipsit de ... Da ce, socoți că eu asud dinaintea ursului. Eh!! he! de-aș avea atâtea moșii câți urși la răbușul meu, mare bogătaș aș fi. — Ia slăbește-mă, Codrene!... — Ba nicidecum. Iaca, dacă vrai, vino și tu. Am să te duc într-o potică unde Cătrințaș, pristavul de pădurari de ...