Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NE������TINE
Rezultatele 241 - 250 din aproximativ 556 pentru NE������TINE.
Panait Istrati - Ciulinii Bărăganului
... sinchisea. Continua să se arunce cu cazanul peste toate buruienile din jur, și de le veadea mișcând și de nu. După un ceas de pescuit ne întorceam acasă cu traista doldora de pește. Tata n-aducea nici măcar un chitic. Și când vedea asta, mămuca, bună cum era, îl sfătuia să ...
Vasile Alecsandri - Chirița în provincie
... Bârzoieni. SCENA I CHIRIȚA (în costum de amazonă intră călare pe poartă înconjurată de țărani) (Arie din “Scara mâțeiâ€�: “Tâlhariiâ€�) ȚĂRANII Dreptate, dreptate Ne fă. Cucoană, dreptate Ne dă! CHIRIȚA Ce vreți voi?... dreptate? ȚĂRANII Așa. CHIRIȚA Cu biciul pe spate Ce vreți voi?... V-oi da! (Împreună.) ȚĂRANII Dreptate, dreptate Ne fă. Cucoană, dreptate Ne dă! CHIRIȚA Cu biciul pe spate V-oi da. V-oi da eu dreptate Așa. CHIRIȚA (amenințând țăranii cu cravașa): Tacă-vă gura, mojicilor. UN ... o făcut suflețelu... De ce nu vă păziți vițeii și Măriucile?... Așa să pățiți... Hai, lipsiți de-aici! UN ȚĂRAN: Da-i păcat, cucoană, să ne lași păgubași... Da! dacă nu ne-om jălui la d-ta care ne ești stăpână vecinică... la cine să ridicăm glasul, săracii de noi! ALTUL: Am ajuns mai rău decât țiganii! CHIRIȚA: Auzi-i?... auzi-i, țopârlanii!... Ei ... spune-mi, te rog... (Îi vorbește încet, în vreme ce scoate un port-țigar din buzunar.) ȘARL (în fund): Dis donc comme moi, Goulitze: Calypso ne pouvait se consoler du dĂ©part d’ Ulysse. GUGULIȚĂ: Calypso ne ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a XII
... nu poate Și zice: ,,Dă ț-ar hi mintea lungă Ca căciula, Golemane! poate Că-ar nimeri doar sfat să-ți ajungă A ne-îndupleca-întra-aceaiaș' parte, Unde vrei să ne duci pe departe. [1] Dar n-am mâncat încă stregoaie Nici mătrăgună, să nu sâmțim Când ar vra cine să ne despoaie!... Și pentru ce să nu grăbim Așa tare, într-un lucru care Poftește mai multă judecare? Au doară ca să te punem pe tine ... cap și zăbele-în gură, Și veți juca pe-altă zicătură". [7] ,,Hăi, măi! cine-ți dede-aha putere (Sfârcul strigă de după spate) Să ne bajocorești, Tandalere!... Așa prost și fără dă dreptate? Că n-au sosit încă-aha clipită Ca să cerem de la tine pită. Ne rugăm foarte mării-tale Să-ți mai cruți ha trufă timpurie Ș-apregimea ha fără de cale, Că-încă nu ești domn în țigănie! Și ... un munte Sună, când năroit să prăvale Și de-aproapea cutremură vale. Zlătariu mândru de ceastă-izbândă, Căutând la mort grăi: ,,Corcodele, Aceasta-i pă tine ...
Constantin Negruzzi - Aprodul Purice (Negruzzi)
... noaptea pre toți ofițerii săi, Le espuse-a sale planuri, și le zise: „Frații mei! Știți c-acești români sălbatici, vrăjmași aprigi, ne-mpăcați, Au ucis mulțime mare dintr-ai noștri bravi soldați, Știți că însetați de sânge în Ungaria au intrat. Și că foc și pustiire pe ... pe-a lor urmă au lăsat; Iar noi care bărbătește n-am lipsit a ne lupta, De abia numai prin fugă viața ne-am putut scăpa, Și cununile de lauri ce-n războaie-am adunat Moldovanul cel obraznic în picioare le-au călcat; Oare-această înfruntare și batjocoră ... toții, voinicește vă luptați, țara și casele voastre în pradă-i să nu lăsați. Dați de tot! să n-aveți milă d-an vrăjmaș ce ne-au prădat, Care cu foc și cu sânge urma lui ș-au însemnat; Buciumați, și Doamne-ajută!“—Cu toții strigă: „Amin Aideți ... surle semnul bătăii vestesc, Îndată cu toți în oastea ungurilor năvălesc Strigând: „Ucideți! ucideți! dați tot de tot! nu vă-ndurați! Pre vrăjmașii ce ne pradă nu miluiți! nu cruțați!“ Cu-a lor groznică năvală cai, călăreți oborând, Aduc neorânduială într-a dușmanilor rând ...
... stare în care ești prevenit ce trebuie și ce nu trebuie să faci, în care știi mai dinainte binele sau răul care va urma, pentru tine, pentru faptele tale. 18. Fiecare țară, fiecare societate umană are felul ei de a fi și gradul ei de dezvoltare pe scara evoluției ... sa. Pentru noi nu e nici o deosebire între ele. 25. E de invidiat optimismul contemporanilor noștri, care cred că am progresat atât de excesiv, ne-am dezanalizat atât de mult, comprehensiunea și inteligența sunt atât de complet tovarășele noastre de orice moment, încât, ca să ne mai virilizăm, ca să nu ne stingem din prea mult abstracționism ar fi nevoie de o doză de gorilism. De fapt -- și chiar când pe spirala progresului ne aflăm în ascensiune -- suntem încă la începuturile omenirii. Cele câteva zeci de mii de ani de când suntem ,,oameni", sunt prea puțin lucru în evoluția ...
Elena Liliana Popescu - Ție, cel care deschizi această carte ...
... formelor-gânduri și a se înveșmânta în lumea formelor-cuvinte, pentru a se prezenta, împlinindu-și destinul, la ceremonia întâlnirii cu tine. Simplitatea, care în esența ei înseamnă adevărul, nu poate fi exprimată decât prin tăcere. Toate cuvintele lumii nu fac altceva decât să încerce să descrie ... intregi, acestuia fiindu-i subjugate toate căutările noastre. Poeții vin și pleacă, lăsând strădania lor în a dezvălui chipul nevăzut al Poeziei, care ne privește fără să ne
Vasile Alecsandri - Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența
... niente. Pare că, întins pe un leagăn de flori, te cobori din nouri încet, fără a vedea măsura care te desparte de pământ. Ne puserăm la o masă de marmură albă. Îndată un botega (fecior de dugheană) îmbrăcat curat alergă înaintea noastră, întrebându-ne de vroiam granite sau gelate și, fără a aștepta răspuns, începu a număra vro douăzeci de soiuri de înghețate cu atâta ... a ști cine pricinuise acea tulburare în sală și zării în fața noastră o femeie de o frumusețe îngerească, care, zâmbind cu o grație deosebită, ne prezenta buchete de flori. Un nour de melancolie flutura pe fața sa palidă și arăta că inima ei era zdrobită de vro durere secretă; părul ... să o găsim... Cecilia mea trăiește!" Ieșirăm din cafenea fără a ști unde mă va duce; trecurăm iute vro câteva ulițe unde toți ne luau de nebuni și ne îndreptarăm spre o primblare pitorească, ce este afară din Florența și care se numește Boschetto. La începutul acestui parc este o piață mare unde se ... care se înaintează ca un promontoriu între curgerile line a lui Arno și a lui Miunione. Acolo era sfârșitul boschetului. Când ...
George Coșbuc - Poetul (Coșbuc)
... de George Coșbuc Sunt suflet în sufletul neamului meu Și-i cânt bucuria și-amarul— În ranele tale durutul sunt, eu, Și-otrava deodată cu tine o beu Când soarta-ți întinde paharul. Și-oricare-ar fi drumul pe care-o s-apuci, Răbda-vom pironul aceleiași cruci Unindu-ne steagul și lanul, Și-altarul speranței oriunde-o să-l duci, Acolo-mi voi duce altarul. Sunt inimă-n inima neamului meu Și-i cânt ...
Vasile Alecsandri - Istoria unui galben
... care suntem meniți prin însăși firea noastră a fi jertfa lăcomiei oamenilor! GALBENUL: Îți aduci aminte, scumpa mea, de-acea epocă fericită când ne-am întâlnit în buzunarul căpitanului Costiță?... Sufletele noastre erau făcute unul pentru altul, c[...]ndată ce ne-am zărit ne-am și simțit cuprinși de dragoste. Cât de frumoasă erai tu atunci cu fața ta rotundă și albă ce sticlea și strălucea ca o tabla ... de farmec; atunci aveai pe-mprejur o coroană cu zimți din care ieșeau scântei amoroase ce-mi pătrundeau inima. Atunci eram amândoi în vrâsta dragostei, ne iubeam și ne dezmierdam toată ziua și toată noaptea, încât mi s-a ros jumătate de față atunci... dar acum... GALBENUL (într-o deplină desperare) : Dar ... fericiri și nenorociri pe pământ și, cu toate aceste, rareori întâlnim suflete de acele închinate nouă și vrednice de toată lauda, care, cunoscând prețul nostru, ne păstrează ca moaște sfinte în fundul unei lăzi de fier, ne păstrează, zic, ani întregi și ne scapă de acea frecătură necontenită a degetelor omenești, care roade podoabele noastre. PARAUA (cu ceva nerăbdare) : Le știu aceste toate; spune-mi mai ...
Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni
... STĂNICĂ S-o pus la tauletă. DRĂGĂNESCU. Bine, du-te de-ți caută de treabă. (Stănică iese.) Avem vreme de vorbit. TEODORINI. Viu de la tine, mi-au spus că ești aice, ș-am venit înadins ca să-mi dai cele de pe urmă științi. DRĂGĂNESCU. Tronc! tocma când o să ... zece ani acum. Deci, ca să dezbăr cu totul pe moșutău, eu, Teodorini, actor român și prietinul tău, am scris trei răvașe sus-pomenitei c-ne Busuiocese, în care sub trei nume deosăbite îi cer de trei ori mâna sa, mâna aceasta ce o așteaptă moșu-tău de atâta vreme; și ... cochetăria sa sub acel de italian, și s-o fac s-o apuce năbădăicile sub acel de grec; las-pe mine, și haidem acasă la tine, trebuie să-mi fi adus costiumele; și fiindcă și casa ta e chiar alăture, n-a să urmeze zăbavă între vizitele mele. DRĂGĂNESCU ... va fi cu volia d-tale... să te ieu de spoză." Spuză? ce va să zică el cu spuza? CALIOPI: . Spoză, va să zică soție, ne-nvățatule! STĂNICĂ: (cetind) . "De când am speranță că vei fi mia, nu mai trăiesc, mor, am murit! așa, principesa animei mele!..." CALIOPI: (curmându-l). Auzi ...
Alecu Russo - Cântarea României
... pământul se mișcă. Dumnezeu numai să nu-l fi auzit?.. Răzbunătorul prevestit nu s-a născut oare? 3 Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pe pământ? care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate? 4 ... părinții tăi, îți sărută poala și îți aduce avuții din ținuturile de unde soarele răsare și de unde soarele apune; vulturul din văzduh caută la tine ca la pământul său de naștere; râurile cele frumoase și spumegoase, pâraiele cele repezi și sălbatice caută neîncetat lauda ta... O, țară falnică ca nici ... mai bine, și nu puteau călca dreptul altuia, și junii ziceau, închinându-se către bătrâni: "cinste fie părinților noștri, care s-au luptat vitejește și ne-au lăsat de moștenire moșie și slobozenie". 15 Cel ce nu cunoaște nevoia legii nu cunoaște ce e slobozenia, căci nu poate fi slobozenie fără ... îndoită: cea dinlăuntru și cea dinafară... ele sunt surori, una fără alta nu pot trăi... slobozenia dinafară este neatârnarea moșiei, în care naștem și care ne hrănește, moșia de la care tragem numele nostru și dreptul de om, de sub biruirea oricărei alte țări și împărății. Pentru sângele ce ...