Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LUCRUL CEL MAI BUN
Rezultatele 251 - 260 din aproximativ 605 pentru LUCRUL CEL MAI BUN.
... de mine!... de-abia însurat ș-o și uitat cărărușa casei? SUZANA: Apoi, de când poruncile aieste nouă care curg pe nică, pe ceas, nu mai are cap omu să-și mai vadă bordeiul. Când îi la subprefecătură, când la cășărie... CATRINA: La cășărie?... la stână? SUZANA: Ba nu, fa, la sameșu cel cu cășăria. Ia păcate! CATRINA: Și tu rămâi cuc pe prispa casei. SUZANA: Și torc pân’ ce nu mai văd bine; dar voi? CATRINA: Noi? Nu mai înțelegem ce-o pățit oamenii noștri, că nu mai sunt ca mai-nainte veniți de-acasă. Spun lucruri de pe ceea lune. Mai ieri, bărbatu-meu era cu chef și se lăuda că mi-o cumpăra malote de covenție. Ce să fie aceea, Suzano? SUZANA: Cică-i o ... Cezar, din care motiv el a fost supranumit Galuscus de Senatul Romei. În consecință, binevoiește, amice, a nu me porecli Gălușcă, mai cu seamă că nu pot suferi găluscele... nu-mi priesc. TOADER: Fie ș-așa, cucoane Gălușcă. GALUSCUS: Iar cucoane? V-am spus la toți aice ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea
... sfinți, îngeri, draci, cai și balauri. Veni și ziua de Școală domnească. Abia se luminase. Mă deșteptă frate-meu, care învăța la o școală și mai naltă, și citea pe cărți cu oameni cu pantalonii scurți și umflați, cu pălării mari, cu funde la ciorapi, cu săbiile mai mult scoase decât în teacă. Mi-aduc bine aminte că unul sărea de la al cincilea cat, și c-o mână își ținea pălăria. Grozav ... ar fi oprit nimeni din turuială. O ziceam dintr-o răsuflare. Ba uneori uitam să întorc foile și tot nu făceam greșală. Frate-meu mă mai învățase cele patru socoteli și fracțiile. Ce știam mai bine era tabla lui Pitagora. Mă învățase și istoria cu șase domni vestiți: Radu Negru, de care aș fi jurat că fusese român neam de ... Ștefan cel Mare de care râdeam să mă prăpădesc, gândindu-mă că fusese așa de pitic că aprodul Purice se pusese piuă ca el, Ștefan cel Mare, să încalece calul; Mihai Viteazul mă făcea să tai cu nuiaua vârfurile de știr de urzici când îl spuneam pe dinafară; și, în sfârșit ... să adun tot lucruri de un fel, și așa zicea el că este adunarea. Ei, trebuie să fie înmulțire. Dar frate-meu ar fi fost ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc
... Leov, în țara leșească, Va tăia calăul p-un român fugar: Curge tot poporul, lacom s-o privească Lacom s-o privească, că-i un lucru rar. Solul din Moldova, trimis ca să ceară Marfa cumpărată: capul cel tăiat, Stă cu nerăbdare mai curând să piară Mai curând să piară omul vinovat. Mii și mii de glasuri se pornesc d-odată, Ca și când orașul izbucnea de foc; Vine! vine! vine! și ... holda noastră ne-mblânzită fiară Ne-mblânzită fiară, nu cruța nimic. Învățat boierul să sufle și-ndată A trânti p-un vodă, fie bun sau rău, Cugeta să-și spele fapta-i cea spurcată Fapta-i cea spurcată: neamțul nătărău. Dar sătul românul, mai crescut la minte, Tot mereu să-ndure baterea de joc, Nu-l mai amăgește, meșter la cuvinte Meșter la cuvinte, agerul Moțoc. Cel ce-nstrăinase țara prin domnie În străinătate cată ajutor; Însă chiar străinii sfarmă cu urgie Sfarmă cu urgie pe ciocoiul lor. "Iancule! îi zice solul ... va să dea domnii jos!" "Minți, lingău de câine, gata să iubească, Fie chiar murdară, palma de stăpân! Mulți tirani zdrobit-au ș-o să mai zdrobească Ș-o să ...
Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu
... Creatorului, strigăm cu umilință lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 3 De vom lăsa în părăsire acele ce-ți vădesc urmările mârșăviei tale, vom fi cu dreptul mai mârșavi și mai necunoscători a celor ce ne fac rău sau bine, deci, pentru ca în viitorime șezătorii pe scaunul tău să se ferească de a ... vom mai fi nădăjduindu-ne, când în toată ziua îți aduci o nouă izvodire de rău și, în loc de a te preface, mai mult te înțelenești întru fără-de-legi; agiungă acum intâmplările și vie vremea a ne face și pe noi învingători, ca să strigăm ... persoane a te face vrăjmaș înaintirei împilatului cotun, ai dat prilej celor de o aplicație cu tine a îndeplini ticăloșia soartei cei mai înainte menite; deci, spre izbăvirea noastră, strigăm lui Dumnezeu Aleluia! Icosul 6 Spre mai mult a spori rodurile neomeniei tale și mai cu înlesnire a te sui pe treapta strâmbătățirii, tras-ai întru ajutorul tău pe acei ce i-ai deprins să fie vrednici sprijinitori ... ...
Nicolae Gane - Andrei Florea Curcanul
... spre Dunărea cu tot batalionul din Vaslui, și, dacă o vrea Dumnezeu să ne întoarcem sănătoși, îți voi fi eu nun; pănă atunci trebuie să mai îngădui, fătul meu. — Să trăiți, domnule căpitan! zisei eu întorcându-mă pe călcăie ca un șurub, și fără mai multă vorbă plecai spre casă. Tot drumul nu putui să deschid gura pentru a zice buna dimineața trecătorilor cu care mă întâlneam. Eram ... bag de seamă că rămăsesem în crâșmă numai cu moș Toader a Paraschivei care se uita cu milă la mine. — Nu-ți mai face inimă rea, copile, îmi zise el, punându-mi mâna pe umăr. Du-te acasă și te pregătește de drum, căci la slujbă ceasurile sunt ... înainte plecarăm. O sută de căciulit și de pălării, o sută de năframe se ridicară deodată în aer pentru a ne ura drum bun. Tot satul ne petrecu pănă la poarta țarinei; moș Toader a Paraschivei cu vorbe de îmbărbătare în gură veni și el în cârja ... plecat de acasă intrând în viața de oștean, începui să-mi las grijile îndărăpt și puțin câte puțin venii în cheful meu obicinuit. Un singur lucru mă
Antim Ivireanul - Luna lui dechemvrie, 6. Cazanie la Sfântul Nicolae
... și-i va piiarde, așa și smereniia hrăniaște bunătățile de cresc și le ferĂ©ște de toate primejdiile, ca să nu piară. Pentru căci păcatul cel dintâi și mai mare decât toate păcatele iaste mândriia, carĂ© o au izvodit și au născut singur satana, carele era înger și să numiia Luceafăr, pentru multa lumină ... le mai de jos prăpăstii ale iadului. Și dintr-atâta lumină ce avea s-au făcut decât toate negrĂ©țele și decât toate întunĂ©recile mai negru și mai întunecat și iaste să se osândească în vĂ©ci nesfârșit pentru căci nu are tămăduială, nici vindecare rana lui, că fiind duh, nu are pocăință ... până la iad de au scos pre Adam, cu tot neamul lui și l-au suit împreună cu dânsul la ceriu, unde au fost și mai înainte. Iară Luceafărul n-au putut să se mai sue, căci îl atârnă păcatul în jos. Că păcatul să asamână pietrii și-i caută să meargă la maica ei, în pământ, de unde și ... să-ș piarză lumina și podoaba și să se facă scaun, sau să zic mai chiar cuib întunecaților draci. Deci acĂ©stia ce am zis ...
Petre Ispirescu - Hoțu împărat
... că este de optsprezece. Daca văzu așa, tată-său, împăratul, îl dete la carte; după ce învăță filosofia și citirea pe stele, de la cei mai iscusiți dascăli, îl dete la cel mai meșter vraci, de învăță și meșteșugul leacurilor. Văzând tată-său, împăratul, că fiu-său are ținere de minte grozavă și ia în cap ușor cele ... pe la noi? - Sunt strein. Acum am sosit din alte împărății. Rogu-vă să mă găzduiți. - Bucuros, cu ce vom putea. - Foarte vă mulțumesc, le mai zise el. Nu vă va fi degeaba. Dară de ce vă stinghiriți din lucru? Lucrați, nu vă opriți pentru mine. Am băgat de seamă că făceați ceva când am venit! Muierea vru să îndruge câteva minciuni. Dară bărbatul îi ... tovărășie pe bine și pe rău. Începuse a mișca binișor la meseria lor, de când se făcură tovarăși. Vezi că fiul împăratului era mai ager de mână, mai isteț și mai îndrăzneț. Într-una din zile, feciorul de împărat se duse la vânat, ia așa cam în dorul lelii, fiindcă n-avea altă treabă. Umblând el ... dară cinste nu. Să nu socotești că pentru bani am făcut ce am făcut eu acum pentru tine. Se rușină oarecum flăcăul cu pricina; dară
Antim Ivireanul - Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694
... cum i s-au poruncit. Stihiile ca niște întâe pricini îndeamnă pre toate chipurile neamurilor, de-și dau roada sa la vrĂ©mea lor. Iară mai vârtos de toate, fericita și mai aleasa și cuvântătoarea zidire, omul, silĂ©ște de aduce nu numai un fĂ©liu de roadă, ce foarte multe câte trupești, iară mai multe sufletești, de vrĂ©me ce și el de doao s-au zidit, adecă den suflet și den trup. Și toate pentru el s-au ... cuvântătoarea podoabă, adecă cu sfintele și de Duhul Sfânt grăitele Scripturi, cu mult mai vârtos decât toți cei mai de nainte o ai rodit, care lucru arată aiave blagocistiva dragoste ce ai cătră toți pravoslavnicii. Pentru aciasta, pre lângă cĂ©lĂ©lalte multe și de folos cărți ce s-au dat ... liu de laude i să cuvine. Că văzând măriia-ta folosul sufletesc ce iaste ascuns într-însa, și măcar de au fost și de alții mai denainte în multe fĂ©liuri tipărită, iară acum mai cu multă osârdie o ai scos la lumină și o ai împodobit mai
Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului
... grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. Și, tot mergând mai departe, numai iaca ce dă de-un cuptor nelipit și mai-mai să se risipească. Cuptorul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, lipește-mă și grijește-mă, că poate ți-oi prinde și ... ca simbrie; dar să n-o deschidă pân-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod și vede acolo o mulțime de lăzi: unele mai vechi și mai urâte, altele mai noi și mai frumoase. Ea, însă, nefiind lacomă, ș-alege pe cea mai veche și mai urâtă dintre toate. Și când se dă cu dânsa jos, Sfânta Duminică cam încrețește din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvântează pe fată, care ... pe drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin de plăcinte crescute și rumenite... Și mănâncă fata la plăcinte, și mănâncă, hăt bine; apoi își mai ia câteva la drum și pornește. Când, mai încolo, numai iaca fântâna grijită de dânsa era plină până-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce și rece cum îi gheața. Și ... cu cățelușa cea slabă și bolnavă; dă și ea de părul
Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă
... acestui Stat și funcționarea lor se miră acuma, nu de ceea ce se 'ntîmplă, ci - dacă a existat (precum era îndreptățit să nu mai crează) atîta energie în acele mase - cum de n'a isbucnit acest enorm scandal public cu mult mai nainte. În adevăr, poate că nici într'un Stat, din Europa cel puțin, nu există atîta extravagantă deosebire între realitate și aparență, între ființă și mască. ... Țara romînească este o țară aproape absolut agricolă; cîteva începuturi de ... cară întîiu arendașului partea acestuia la hambar sau la gară, și numai în urmă are voe să-și ridice și el partea ce i se mai cuvine și lui. Să nu uităm a spune că țăranii nevoiași, peste iarnă, cînd nu au de lucru și nu pot produce în genere nimica, avînd nevoe de bani, fac împrumuturi, cu cÅ•mătă, mai mult sau mai puțin infamă, tot dela arendași, rămînînd a se răfui la socoteala din toamna viitoare. Adesea țăranii, după o muncă de peste opt luni ... Și iar vine o iarnă aspră peste tristele și umilele lor vetre, și iar rugăminți cu căciula'n mînă pentru un nou împrumut... Și așa ...
Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor
... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea lui e mai de preț, căci e mai expresivă. Să însemne cititorul bine: e viața somnului. Înțelege și nu uita. Dacă uiți, ai să te superi, și te vei apuca să aperi logica ... clătina din cap... Genialul adolescent se simțea începător al unui scris de tot nou. Și oamenii au clătinat din cap. Unii s-au și supărat; cel cu mai mult bun-simț și cu multă carte de exemplu Gheorghe Panu, publicistul, om cu diverse idei științifice despre literatură, și foarte sever poeților, în numele științei. Socot ... sociologică. Toate astea sunt treburi foarte științifice; dar cam grăbite. Și n-au a face. Cartea de care scriu aci este un exemplu bun, cred, că n-au a face. ...Cine sunt eu? întrebarea cobora ca într-un puț. Ciutura nu mai spărgea suprafața-oglindă, să se umple de ea ca înainte. Cine sunt eu, eu Darie, eu... și mă crispai cu deznădejde de silabele numelui deșert ... ...