Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru LINGVISTIC

 Rezultatele 2741 - 2750 din aproximativ 5022 pentru LINGVISTIC.

Iancu Văcărescu - Buna vestire

Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și- ...

 

Iancu Văcărescu - Ielele

Iancu Văcărescu - Ielele Ielele de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Ielele , de Ștefan Octavian Iosif Ielele , de Iancu

 

Iancu Văcărescu - La mincinosul

Iancu Văcărescu - La mincinosul La mincinosul de Iancu Văcărescu Apărută în volumul Colecție din poeziile d-lui marelui logofăt I. Văcărescu , cap. Epigrame (1848) Tu, ce pui cucul în colivie Ș-îl faci și iarna de cîntă ție, Tu îmblînzești lei și orice fiară, O-njugi la caru-ți, și ea nu zbeară; Vel-mincinoase boier preamare ! Preț adevărul te juri că n-

 

Iancu Văcărescu - Pacea

Iancu Văcărescu - Pacea Pacea de Iancu Văcărescu     Crești în sîn pe Plutu, pace mult bogată,     Ramură măslinu-ți dă veselitoare,     Șarpe la picioare ai nevinovată ;     D-orice măiestrie, zboară, iubitoare !     Cornu-nbilșugării adun-ne îndată !     D-armaturi, de păvăzi, vino arzătoare,     Grasul, roditorul, albul piept ne-arată,     Puie caduceu-ți iar negoțu-n floare.     Scump însărcinată de flori, spicuri, poame,     Dăruiește nouă faceri mii de bine !     Izgonește rele, boale, ciumă, foame !     Prea întemeiete fă s-avem cu tine     Sfintele de neamuri prăvili econoame !     Fericirea noastră nezmintită

 

Ioan Cantacuzino - Cîntec bețivesc

Ioan Cantacuzino - Cîntec beţivesc Cîntec bețivesc de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție     Nimic nu-i ca vinu[ l ]     El ne dă hodinu[ l ]     Lumea sfîrșit n-are,     Cînd golim pahare     Cli, cli, cli, cli, cli.     Mîhnirea n-o vedem,     Cînd cîntăm și mult bem,     Nici frica ne-adapă,     Că-n vin pic nu-i apă.     Suge, măi fîrtate,     Cît ai sănătate,     Că nu știm prea bine     D-om fi vii și mîine     Cli, cli, cli, cli,

 

Ioan Cantacuzino - Cîntec păstoresc

Ioan Cantacuzino - Cîntec păstoresc Cîntec păstoresc de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție     Păstoreaua cea-ndrăgită     Poartă turma tot mîhnită     Ei, floricica cîmpului     Nu-i dă odihna sufletului.     Iar viersul păsărelilor     O dau și la mai mult amor.     Toate-i par că să jelesc     Para dragostei tînjesc.     O fîntînă preacurată     Oglindă-i unde ea cată.     Or după chip n-o cunoaște     Ce-n inimă-ș simte a naște.     Fata-i zice, foc curat     Ochii, suflet tulburat.     Ea cu lacrămile sale     Mulțește apa spre vale,     Zicînd : — Tă rog, rîule, spune     Celui ce l-amar mă pune     Că dă curgi acum mai tare,     Din lăcrămi ești așa

 

Ioan Cantacuzino - Satiră Omul

Ioan Cantacuzino - Satiră Omul Satiră Omul de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție     [Ver ce-n ] lume are stare     [Viță, ] pește, zburătoare :     [Or dih ]ania cea mică,     Nici[ oda ]tă ia nu-s strică.     Omul, mîndru, să fălește.     Că el toate stăpînește.     Ceriul însuș s-ar fi dresu,     Pentru dînsul, cel alesu     Soare, lună, stele gloată,     Cele dă sus, firea toată,     Lui sînt gata spre slujire,     Și rai are iar gătire.     Să petreacă mult trufos,     Dăcît hirea mai norocos,     Ar fi vrînd și altu lecaș,     Nu ști unde, foarte vrăjmaș,     Iadu numit pă nume bun.     Unde pă cel ce nu dă pun.     Omul face și preface,     Ce glagole și ce tace.     Acu-i zice fericitul,     Dar dă-l știi, zi-i ticăitul.     El în cap e plin dă fum,     Care sfîrșit n-are nici cum.     Inima sa, tot rugină,     Care-l roade p-a sa vină.     El, ce are nu-i ce-i place,     Pofta-i crește, nu-i dă pace,     Or el ceva ce dorește :     Cu sudoare să strădește     Mii dă ani să n-aibă voie     De-a trăi fără nevoie.     Nici acesta n-o gîndește     [ Cît tră ]iește să trudește.     [ Nevo ]ia-l ...

 

Ioan Emanuel Florescu - Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863

Ioan Emanuel Florescu - Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Ioan Emanuel Florescu Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 →→ 18 martie 1863 RAPORT LA DOMN Onor. ConsiliÅ­ în ședința sa din 12 Martie, a otărîtÅ­ prin jurnalulÅ­ alâturatÅ­, ca Acvila Romană cu crucea în gură să fie pusă ca emblemă RomănieÄ­ d'asupra drapelelorÅ­ armateÄ­, iar zimbrulÅ­ și vulturulÅ­ într'uniți constituindÅ­ armele RomănieÄ­; se formese sigiliulÅ­ și timbrulÅ­ statuluÄ­. PlecatÅ­ supuiÅ­ acĂ©sta MăriÄ­ VĂ³stre, rugîndu-vă să bine-voițÄ­ a da unÅ­ înaltÅ­ decretÅ­ pentru punerea în esecuție a disposițiunelorÅ­ ConsiliuluÄ­. Se aprobead Ì— ă ALECSANDRU IOAN. 2433 1863 Martie 18. Sunt, cu cel maÄ­ profund respect Prea Înălțate Doamne AlÅ­ MăriÄ­ VĂ³stre Prea plecat și supus servitor Ministru de Resbel General

 

Ioan I. Ciorănescu - Ante mortem

Ioan I. Ciorănescu - Ante mortem Ante mortem de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Cum poate fi ? Cum poate fi ?     Spaimă sau zâmbet, noapte sau zi?     Dracii-au să vină în convoi     Cu cozi, cu copite, cu părul vâlvoi     Și-au să răpească sufletul din noi ?     Trăi-vom decenii, și-un an și doi,     Și-o zi, și-o clipă, și alta ... Și apoi ?     Apoi nici o clipă, iar timpul va trece.     Din trupul cel rece, în sufletul rece.     Ce-o să ne-ntâmpine oare prin aer?     Trâmbițe sau chicot, cântec sau vaer ?     Ce vârstă sufletul va avea ?     Vârstă de om ? Vârstă de stea?     Vom fi palpabili? Vom fi stafii?     Vom fi prin însăși moartea mai vii?     Cum poate fi? Cum poate fi?          14 octombrie

 

Ioan I. Ciorănescu - Deschide pleoapa

Ioan I. Ciorănescu - Deschide pleoapa Deschide pleoapa de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Deschide pleoapa ochilor când lângă tine vin     Deschide-o larg precum o scoică dezghioci     Și-nfige-n mine ca o lance al primăverilor senin     Să-mi amuțească brusc ale tăcerii voci.     Cerul ochilor tăi e atât de larg     Că-mi plimb privirea-n ei și cu băgare de seamă     Cum aș merge cu o cupă scumpă pe care mi-ar fi teamă s-o sparg,     Da, mi-ar fi teamă.     Privindu-te, eu simt imensitatea unui nou haos,     Și sufletul mi-e ca o statuie care cunoaște doar repaos ;     Gânduri ciudate – ca priveliștile pe geamul unui tren –     Fulgerătoare prind în mintea mea să se înșire.     Deschide pleoapa ochilor tăi obsedanți ca un refren,     Căci doar când te privesc, zăresc că am și eu

 

Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul

Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul Lucrătorul de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție     Să mergi din zori pe străzi întortochiate     În galerii săpate de-un sobol,     Să simți în tine gânduri sfâșiate     Și sufletul să-ți rătăcească-n gol.     Să te privească miile de case     Cu chipul scrutător de la etaj,     Manta de plumb pe trup să ți se lase,     Și totuși, dârz, să-ți mai șoptești : « Curaj ! Â»     S-auzi în juru-ți vuiet de mașina     Cu uruit mecanic, frânt, de roți,     Călăi de fier, în fața ta să vină,     Și să-i îndemni la crima lor pe toți,     Apoi sorbind din cuminicătura     Pe care-o da al fabricei alb fum,     Să te întorci, înăbușindu-ți ura,     Cu capul în pământ, pe-același

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>