Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LINGVISTIC
Rezultatele 2741 - 2750 din aproximativ 5022 pentru LINGVISTIC.
Iancu Văcărescu - Buna vestire
Iancu Văcărescu - Buna vestire Buna vestire de Iancu Văcărescu Îmbărbătați-vă, români! Vă îndreptați greșala, Acestor Table voi urmați și lepădați sfiala; D-întâi temeiuri, Legea aveți și-întreaga moștenire De nume, fapte de români și a Patriei iubire. Oricare om veți auzi, ce către voi vorbește Cu-al maicei voastre dulce glas răspundeți-i frățește, Prea nobil este orice rang de orice stăpânire, Dar toți românii sunt datori nobili a fi din fire. Iubiți mărirea de români, cinstiți acest sfânt nume, Și a-l cinsti îndatorați prin fapte mari pre lume, De neamuri câte sunt greșeli vedeți în istorie, De nedreptate vă feriți, de lene, de mândrie, Pravili temeinice clădiți, fiți Bruți spre a le ține, Ciceroni și Coriolani având, păstrați-i bine. Voi duh aveți curând să fiți orice, puind silință, D-ostași, plugași și învățați acum e trebuință, Trei căpetenii d-aste stări ținând oblăduirea. Pre toți ca mădulari d-un trup să-i poarte-n veci unirea, Ostașu făr' a fi semeț, să simtă bucuria, Când a lui sânge șiruind căștigă bătălia, Plugașu nu pentru câștig, ci pentru cinstea mare, Că și- ...
Iancu Văcărescu - Ielele Ielele de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Ielele , de Ștefan Octavian Iosif Ielele , de Iancu
Iancu Văcărescu - La mincinosul
Iancu Văcărescu - La mincinosul La mincinosul de Iancu Văcărescu Apărută în volumul Colecție din poeziile d-lui marelui logofăt I. Văcărescu , cap. Epigrame (1848) Tu, ce pui cucul în colivie Ș-îl faci și iarna de cîntă ție, Tu îmblînzești lei și orice fiară, O-njugi la caru-ți, și ea nu zbeară; Vel-mincinoase boier preamare ! Preț adevărul te juri că n-
Iancu Văcărescu - Pacea Pacea de Iancu Văcărescu Crești în sîn pe Plutu, pace mult bogată, Ramură măslinu-ți dă veselitoare, Șarpe la picioare ai nevinovată ; D-orice măiestrie, zboară, iubitoare ! Cornu-nbilșugării adun-ne îndată ! D-armaturi, de păvăzi, vino arzătoare, Grasul, roditorul, albul piept ne-arată, Puie caduceu-ți iar negoțu-n floare. Scump însărcinată de flori, spicuri, poame, Dăruiește nouă faceri mii de bine ! Izgonește rele, boale, ciumă, foame ! Prea întemeiete fă s-avem cu tine Sfintele de neamuri prăvili econoame ! Fericirea noastră nezmintită
Ioan Cantacuzino - Cîntec bețivesc
Ioan Cantacuzino - Cîntec beţivesc Cîntec bețivesc de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție Nimic nu-i ca vinu[ l ] El ne dă hodinu[ l ] Lumea sfîrșit n-are, Cînd golim pahare Cli, cli, cli, cli, cli. Mîhnirea n-o vedem, Cînd cîntăm și mult bem, Nici frica ne-adapă, Că-n vin pic nu-i apă. Suge, măi fîrtate, Cît ai sănătate, Că nu știm prea bine D-om fi vii și mîine Cli, cli, cli, cli,
Ioan Cantacuzino - Cîntec păstoresc
Ioan Cantacuzino - Cîntec păstoresc Cîntec păstoresc de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție Păstoreaua cea-ndrăgită Poartă turma tot mîhnită Ei, floricica cîmpului Nu-i dă odihna sufletului. Iar viersul păsărelilor O dau și la mai mult amor. Toate-i par că să jelesc Para dragostei tînjesc. O fîntînă preacurată Oglindă-i unde ea cată. Or după chip n-o cunoaște Ce-n inimă-ș simte a naște. Fata-i zice, foc curat Ochii, suflet tulburat. Ea cu lacrămile sale Mulțește apa spre vale, Zicînd : — Tă rog, rîule, spune Celui ce l-amar mă pune Că dă curgi acum mai tare, Din lăcrămi ești așa
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul
Ioan Cantacuzino - Satiră Omul Satiră Omul de Ioan Cantacuzino Informații despre această ediție [Ver ce-n ] lume are stare [Viță, ] pește, zburătoare : [Or dih ]ania cea mică, Nici[ oda ]tă ia nu-s strică. Omul, mîndru, să fălește. Că el toate stăpînește. Ceriul însuș s-ar fi dresu, Pentru dînsul, cel alesu Soare, lună, stele gloată, Cele dă sus, firea toată, Lui sînt gata spre slujire, Și rai are iar gătire. Să petreacă mult trufos, Dăcît hirea mai norocos, Ar fi vrînd și altu lecaș, Nu ști unde, foarte vrăjmaș, Iadu numit pă nume bun. Unde pă cel ce nu dă pun. Omul face și preface, Ce glagole și ce tace. Acu-i zice fericitul, Dar dă-l știi, zi-i ticăitul. El în cap e plin dă fum, Care sfîrșit n-are nici cum. Inima sa, tot rugină, Care-l roade p-a sa vină. El, ce are nu-i ce-i place, Pofta-i crește, nu-i dă pace, Or el ceva ce dorește : Cu sudoare să strădește Mii dă ani să n-aibă voie De-a trăi fără nevoie. Nici acesta n-o gîndește [ Cît tră ]iește să trudește. [ Nevo ]ia-l ...
Ioan Emanuel Florescu - Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863
Ioan Emanuel Florescu - Raport la Domn nr. 2433 din 18 martie 1863 Raport la Domn de Ioan Emanuel Florescu Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 →→ 18 martie 1863 RAPORT LA DOMN Onor. ConsiliÅ în ședința sa din 12 Martie, a otărîtÅ prin jurnalulÅ alâturatÅ, ca Acvila Romană cu crucea în gură să fie pusă ca emblemă RomănieÄ d'asupra drapelelorÅ armateÄ, iar zimbrulÅ și vulturulÅ într'uniți constituindÅ armele RomănieÄ; se formese sigiliulÅ și timbrulÅ statuluÄ. PlecatÅ supuiÅ acĂ©sta MăriÄ VĂ³stre, rugîndu-vă să bine-voițÄ a da unÅ înaltÅ decretÅ pentru punerea în esecuție a disposițiunelorÅ ConsiliuluÄ. Se aprobead Ì— ă ALECSANDRU IOAN. 2433 1863 Martie 18. Sunt, cu cel maÄ profund respect Prea Înălțate Doamne AlÅ MăriÄ VĂ³stre Prea plecat și supus servitor Ministru de Resbel General
Ioan I. Ciorănescu - Ante mortem
Ioan I. Ciorănescu - Ante mortem Ante mortem de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Cum poate fi ? Cum poate fi ? Spaimă sau zâmbet, noapte sau zi? Dracii-au să vină în convoi Cu cozi, cu copite, cu părul vâlvoi Și-au să răpească sufletul din noi ? Trăi-vom decenii, și-un an și doi, Și-o zi, și-o clipă, și alta ... Și apoi ? Apoi nici o clipă, iar timpul va trece. Din trupul cel rece, în sufletul rece. Ce-o să ne-ntâmpine oare prin aer? Trâmbițe sau chicot, cântec sau vaer ? Ce vârstă sufletul va avea ? Vârstă de om ? Vârstă de stea? Vom fi palpabili? Vom fi stafii? Vom fi prin însăși moartea mai vii? Cum poate fi? Cum poate fi? 14 octombrie
Ioan I. Ciorănescu - Deschide pleoapa
Ioan I. Ciorănescu - Deschide pleoapa Deschide pleoapa de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Deschide pleoapa ochilor când lângă tine vin Deschide-o larg precum o scoică dezghioci Și-nfige-n mine ca o lance al primăverilor senin Să-mi amuțească brusc ale tăcerii voci. Cerul ochilor tăi e atât de larg Că-mi plimb privirea-n ei și cu băgare de seamă Cum aș merge cu o cupă scumpă pe care mi-ar fi teamă s-o sparg, Da, mi-ar fi teamă. Privindu-te, eu simt imensitatea unui nou haos, Și sufletul mi-e ca o statuie care cunoaște doar repaos ; Gânduri ciudate – ca priveliștile pe geamul unui tren – Fulgerătoare prind în mintea mea să se înșire. Deschide pleoapa ochilor tăi obsedanți ca un refren, Căci doar când te privesc, zăresc că am și eu
Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul
Ioan I. Ciorănescu - Lucrătorul Lucrătorul de Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Să mergi din zori pe străzi întortochiate În galerii săpate de-un sobol, Să simți în tine gânduri sfâșiate Și sufletul să-ți rătăcească-n gol. Să te privească miile de case Cu chipul scrutător de la etaj, Manta de plumb pe trup să ți se lase, Și totuși, dârz, să-ți mai șoptești : « Curaj ! » S-auzi în juru-ți vuiet de mașina Cu uruit mecanic, frânt, de roți, Călăi de fier, în fața ta să vină, Și să-i îndemni la crima lor pe toți, Apoi sorbind din cuminicătura Pe care-o da al fabricei alb fum, Să te întorci, înăbușindu-ți ura, Cu capul în pământ, pe-același