Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru EUROPA
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 137 pentru EUROPA.
Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune
... și încercatul de soartă muncitor al plebei noastre. Într-un articol plin de vehemență și de ironie, dl. Ibrăileanu, parcurgînd în sus și în jos Europa, numai pentru a arăta ce strigăte s-au ridicat pretutindeni contra măsurilor de represiune corporală, înfierează și denunță opiniei publice odiosul gest al ...
Gheorghe Asachi - Anul nou 1857 în Moldova
Gheorghe Asachi - Anul nou 1857 în Moldova Anul nou 1857 în Moldova de Gheorghe Asachi Auguștilor suverani subscriitori Tratatului de Paris dedicat Lâng-a Dunărei verzi râpe maiestoasă vezi matronă, Pre scutu-i semnul lui Gioe, pe cap are o coroană. A ei față și vestminte uric poartă vederat Că ea-i fiia cea mai giune a lui Traian împărat. Soarta gintelor schimbat-au ale ei trofei antice Din semnale de vinceală în cununi de flori, de spice, Ma din ochii scânteiază încă focul cel nestâns Ce arată că-n vechime combătut-au și-a învins. Aștepta, ma suferindă, în a soartei ei asprime, Că ursita-i prezisese o ferice viitorime. Iacă ora de pe urmă, miezul nopții a sunat, Anul vechi, ce-i plin de sagne, ostenit și detunat, Încărcat cu mii de grije, s-acufundă-n vecinicie; În loc d-amare suspinuri în giur sună armonie, Nu mai tremură pământul, mările s-a limpezit, Preste valul a lui Traian șepte Stele a răsărit, Anul giune, blând la față, având tâmple-ncununate. Noua viață ni-asigură și guvernul de dreptate. ...
Gheorghe Asachi - La Italia La Italia de Gheorghe Asachi Vă urez, frumoase țărmuri ale-Ausoniei antice, Cungiurate de mări gemeni, împărțite de-Apenin, Unde lângă laurul verde crește-olivul cel ferice, Unde floarea nu se trece sub un ceri ce-i tot senin, Undre mândre monumente ale domnitoarei ginte Înviază mii icoane la aducerea aminte! Vă urez... că cine poate fără dor, făr-umilință, Acea pulbere să calce, al eroilor mormânt, Ce în curs de ani o mie a stătut în biruință Ș-astăzi vii sunt prin esemple de virtute și cuvânt, Încât în asemănare nu a fost, subt orice nume, Mai măreț, nimic, nici trainic, de când omul este-n lume! Pe a Tibrului șes Roma tăbărâtă-i ca un munte Din palaturi surupate și mormânturi adunat, Între care Capitolul o căruntă nalță frunte Ce de barbari și de timpuri cu respect i s-a pastrat; Unde un popor de statui, a lui Fidias urzire, Vânta Greciei ș-a Romei îmi arată la privire. Între surupate temple, obelisce și coloane, Ca un turn de fier întreagă stă colona lui Traian; Pre ea văd: Istrul se pleacă ...
Grigore Alexandrescu - O profesiune de credință
... cheltuială, Căci îmi place a le crede nepuse la îndoială, Căci aceasta mai cu seamă fu rezonul cel mai mare, Pentru care azi Europa, foarte recunoscătoare, După lupte sîngeroase încheind tractat de pace, Hotărî pe România fericită a o face. Pe aceste dar temeiuri, frați români, eu ...
Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere)
Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) Tismana (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Iată cea mai veche și mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt. Începută de Radu al II-lea Basarab, la 1366, ea se săvârși de fiul său, Dan, și mult mai târziu se prefăcu de Neagoe Basarab, în semn de recunoștință că și-a găsit acolo scăparea când se afla gonit de Radu cel Mare, pentru găzduirea ce dăduse sfântului Nifon. Dar prietenul unui sfânt, religiosul și blândul Neagoe, n-avea trebuință de acestă nenorocire ca să înnoiască biserica. Oricum va fi, el a fost unul din prinții cei mai buni; dar virtuțile lui au pierit cu dânsul și n-au adus nici un bine statornic la nația în care au strălucit. Atât este de adevărat că calitățile personale nu pot aduce nici un folos temeinic, când toate lucrările se întemeiază pe voință, iar nu pe legi. "Când Marcu Aurelie muri, zice Chateaubriand  romanii se readânciră în relele năravuri cu o astfel de înfocare, încât i-ar fi luat cineva de oameni care și-au dobândit de curând libertaea, ei însă nu scăpaseră decât de virtuțile celor din urmă stăpânitori." Ca să zidească Tismana, ...
Ioan Slavici - Semitismul (1902)
... de icÄ până colo ca nisce Ă³menÄ urgisițÄ, pentru care nicăierÄ pe fața pămÄ™ntuluÄ nu e loc de adăpost statornic. Nu e în Europa apuseană nicÄ un popor, care nu i-a alungat vre-o dată, și nu e în lume nicÄ un popor, care vrea azÄ ...
Ion Heliade Rădulescu - Epigramă (Heliade)
... e moartă. Notă ^ Păpușă de Moloh, la Paris, ce se scoate pe toată luna și poruncește scornirea hainilor după a ei voie la Europa
Ion Luca Caragiale - Crucea și semiluna
Ion Luca Caragiale - Crucea şi semiluna Crucea și semiluna de Ion Luca Caragiale Luna strălucește ca o lampă mare, Revărsând splendoarea-i până-n depărtare. La ospățul falnic, strânsă-i oaste multă; Toți vorbesc în parte, nimenea n-ascultă. Dar ca și stejarul mândru de la munte, Mircea-și netezește nobila sa frunte, Și ca și stejarul mândru când înfruntă Crunta vijelie, Mircea se încruntă. Și, apoi, se scoală deodată-n picioare Și cu glas puternic le strigă: „Tăcere! Ați uitat voi oare pe al vostru Domn, Ce-și visează țara chiar în al său somn? Cum acele vremuri sfinte le uitați, Când pe Mircea-Vodă voi îl respectați? Ce? sunt oare altul, sau voi sunteți alți? Sunt pitici acuma brazii cei înalți? S-a surpat Carpatul și, din rădăcină, Stânca se preface într-o moale tină? Nu mai curge Istrul în largul său pat, Și patriotismul vostru v-a secat? Mâine este lupta, lupta cea de moarte, De la care-atârn-a României soarte! Glorie sau moarte vom întâmpina; Însă jur pe ceruri nu vom dezarma! Căci ce este moartea dacă nu e viață? Dacă n-o privește un român în ...
Ion Luca Caragiale - D.C.A. Rosetti la Roma%3F
... ne pare rău, că în vremi grele ca cele de astăzi, România trebue să rabde un guvern, precum nu-l are nicio altă țară din Europa
Ion Luca Caragiale - Gogoşi Gogoși de Ion Luca Caragiale Gogoși I Iată un adevăr, care poate să treacă de pe acum între proverbe: Senatul fără d. Deșliu e ca nunta fără lăutari. O sumă de cocoane fac politică în grădina Episcopiei. Una dintre ele, cocoana Tarsița, este muma unui ofițer de călărași. - Tare trebue să fii mâhnită, cocoană Tarsițo, cu bătaia asta ! - Dar pentru ce ?... întreabă cocoana Tarsița. - Pentru flăcăul d-tale... Doamne-ferește de vreo primejdie ! - Ași, n'am habar. Nu știi că băiatul meu este asigurat la Dacia ? Numai mă tem să nu-i răpuie calul, că ține băiatul mult la el. - Apoi atunci, soro, pentru ce nu și-a asigurat și calul ?. Gogoși II Domnul X... este republican în toată puterea cuvântului, dar nu mai puțin și cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii. În zilele trecute, după votarea decorației României, domnul X... vorbea cu cocoana politică. - Dragă (zise dumneaei) vezi de ia și d-ta o decorație. Crez că ai drept. Nu ești și d-ta patriot ? - Nu mă pot pune, soro, în contrazicere cu principiile mele republicane. Dupe ce am combătut toată vieața decorațiile, ce aș semăna să ies cu decorația ...
Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman
Ion Luca Caragiale - Noul cabinet Otoman Noul cabinet Otoman de Ion Luca Caragiale O telegramă a agenției Havas ne-a vestit mai alaltăeri, cum că în Constantinopol s'a ivit pe neașteptate o criză ministerială, că ministerul împreună cu marele-vizir Savfet-Pașa și cu marele Șeic-ul-Islam au căzut, și că noul cabinet s'a și format, iar în locul lui Savfet-Pașa a venit Heredin-Pașa, fost ministru al beiului de Tunis. Noul mare vizir, înainte de a se urca la această treaptă, a fost câtăva vreme consilier favorit al Sultanului, și astfel i-a venit ușor să ajungă unde se află acum. Această schimbare repede a cabinetului otoman dă loc la deosebite reflecții din partea presei străine. Unele organe pretind că deși criza ministerială din Constantinopol și formarea noului cabinet au venit cam fără veste, însă nimini nu poate fi surprins de una ca aceasta. Căderea lui Savfet-Pașa este un fapt foarte important. Fostul mare vizir de netăgăduit, este unul dintre bărbații cei mai însemnați ai Turciei și un diplomat isteț, om onest și inteligent și ...