Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FIU
Rezultatele 3671 - 3680 din aproximativ 3762 pentru FIU.
Traian Demetrescu - Cireşele Cireșele de Traian Demetrescu Doamnei M. C. - „Dă-mi, fa, cireșele!...â€� — Ea tace, Dar ochii ei, uimiți, îi spun: „Auzi, cireșe în Dechemvre!... Zău, mă băiete, ești nebun!â€� — „Dă-mi, fa, cireșele!...â€� — Ea coase Cămașai prinsă în ghierghief, Și-l lasă-n voie s-aiureze: Îl vede ea că e cu chief. — „Dă-mi fa, cireșele !...â€� — Ea rîde, Pricepe făr-a-l întreba; Și-acopere cu mîna sînul, Șoptindu-i rușinată: „Ba!
Traian Demetrescu - Clavirul Clavirul de Traian Demetrescu Cânta încet din Weber: „gândirile din urmăâ€�, Poema unui geniu ce-apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros! Și degetele-i albe pe clapele sonore Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind; Erau în miez de noapte târzii și tainici ore... Parcă simțeam pe Weber lângă clavir murind!... Tăcuse deodată, și fruntea ei curată Alăturea de mine se rezemă ușor, De gura-i voluptoasă, c-o patimă-nfocată, M-apropiai atuncea sfios, tremurător! Și ne-am robit iubirei, în fericire-adâncă... Dar nu știu cum... clavirul părea că plânge
Traian Demetrescu - Copii Copii de Traian Demetrescu E un copil! E o copilă! Sînt amîndoi copii!... Iubirea lor e o idilă, Cum sînt prin poezii... Furiși se întîlnesc adese, Și el îi recitează Sonete din Musset culese; Ea tace și oftează... El cu o vorbă mintea-i fură Și-o farmecă, șiretul! Dar se lovește peste gură Că i-a șoptit secretul... Cu șoapte calde și timide Iubirea lor și-o-ngînă, Iar întîlnirea lor se-nchide C-o strîngere de mînă. Se hotărîsc în ziua-a două Să se revadă iarăși... Iubirea lor e vecinic nouă, De și sînt vechi tovarăși. Și setea patimei aprinsă Din ochi li se revarsă: Ea pleacă de durere-nvinsă, El cu simțirea arsă! Iubirea lor e o idilă, Cum sînt prin poezii: El un copil! Ea o copilă ! Sînt amîndoi
Traian Demetrescu - Din glasul tău
Traian Demetrescu - Din glasul tău Din glasul tău de Traian Demetrescu Ai stat o seară, lîngă mine. Pe-o bancă, și-am vorbit De cîte-n lună și în stele — Și-apoi ne-am despărțit. Firește, cine ține minte Aceea ce-a fost ieri? O seară trece și se uită, Ca multe alte seri... Dar mie mi-ai rămas în suflet O fericire rară : Ceva din glasul tău, mai dulce Ca liniștea de
Traian Demetrescu - Doi bețivi
Traian Demetrescu - Doi beţivi Doi bețivi de Traian Demetrescu Mă îmbătaseră de privirea, De gura unei dulci femei, — Și, beat, mă întorceam acasă Pe drumul strejuit de tei. La o răspînte-mi iese-n cale. Un om necunoscut, străin Era tot beat, — dar beat, săracul, De suferințe si de vin. Ne-am dat în vorbă despre multe, Ca niște liniștiți drumeți; Și ne-am mărturisit în fine Din ce pricină sîntem beți. „Ești beatâ€�, — mi-a zis el filosofic, „De fericire, de senin, Curînd o să le-neci, ca mine, Pe toate-n lacrime și-n vin!
Traian Demetrescu - Două drumuri
Traian Demetrescu - Două drumuri Două drumuri de Traian Demetrescu Te-am întîlnit în drumul meu, Din întîmplare; Tu te grăbeai spre fericire, Eu rătăceam către uitare. Dar m-ai oprit cu un cuvînt Și c-o zîmbire; M-ai luat alăturea de tine Pe calea către fericire... Azi te urăsc... și-mi caut drumul În urma ta; Tu ești aiurea fericită, Pe cînd eu nu mai pot
... punem inima pe rime; Și-nchizând-o-ntre coperte, Cu lumea ei de armonii, Ne-nstrăinăm de ea, și-o ducem Spre-a fi
Traian Demetrescu - Flori de seră
Traian Demetrescu - Flori de seră Flori de seră de Traian Demetrescu Sunt flori uitate într-o seră, Cum într-un suflet trist și gol Rămân speranțele din urmă Din risipitul stol... Nici o femeie nu le-atinge, Deși au cel mai blând parfum, Nici cel puțin nu le omoară În pagini de album. Când umbre din apus, prin geamuri, În jurul lor sfios se strâng, Par niște ochi ascunși de lume, Ce-n taina serei
Traian Demetrescu - Ironie (Traian Demetrescu)
Traian Demetrescu - Ironie (Traian Demetrescu) Ironie de Traian Demetrescu În fundul unui vechiu sertar Păstram scrisorile Mariei; Le-am recitit deunăzi iar, Și rîs-am rîsul ironiei. În toate-acele vorbe, una Suna mai fără de-nțeles, — Și ea se repeta mai des, — Era cuvîntul: tot-d'
Traian Demetrescu - Iubire (Traian Demetrescu)
Traian Demetrescu - Iubire (Traian Demetrescu) Iubire de Traian Demetrescu Soldatul Ion nu știe carte, Că-n satu lui a fost Cioban la un boier, — și iacă, Rămas-a omu prost! De patru luni e în cazarmă, Și n-a-nvățat, nătîngu, Nici cum să meargă, cînd sergentu Comandă: „dreptu... stîngu...â€� Dar lui nu-i pasă! — Îl usucă Un dor nebun de-o fată. Frumoasă, vere!... știi, cu ochii S-o sorbi, bat-o s-o bată!... Și cum nu poate să-i trimită O slovă de la el, Soldatul Ion e trist, săracu, Nu rîde mai de fel. Cînd întîlnește-un om din satu-i Îl roagă blînd: „mă, frate, Să spui Ileanei... că sînt bine, Și... multă sănătate!
Traian Demetrescu - La morgă La morgă de Traian Demetrescu Gardiștii au găsit-o moartă Pe stradă, vînătă de frig, Și către Morga au pornit-o,- Fără coșciug și fără drig. Era o biată rătăcită, Prostituindu-se pe bani, Cu tinerețea zdrențuită Abia la opt-spre-zece ani! Iubitul ei, — poetul palid, — Un visător frumos și trist,— O-nțelegea și o iertase, Precum pe Magdalena, Krist! Și pe cînd ea la Morga zace Sub fereastraie și scalpele, — El o așteaptă în mansardă, Și-o caută mereu prin