Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ATUNCI

 Rezultatele 371 - 380 din aproximativ 1426 pentru ATUNCI.

Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion

... tu drumul, Că ni s-a risipit fumul, Și fiatru s-a închis, Nu mai ai nimic de zis!â€� Și atunci bietul Scarlat, Pe loc drumul ne-a și dat. Da' Orăscu ca Orăscu Ce te faci cu mai — Orăscu2? Cu Hășdău și ... eu bine. Că din secție ieșind, Am fost doi tot la un gând, Cum avem și-un patraon, 1 Voievodul țiganilor, operetă. 2 Titu Maiorescu, atunci ministru al Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Și eu și el tot Ion. Sache și cu Arion! Și-am strigat și eu și el â ...

 

Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion

... tu drumul, Că ni s-a risipit fumul, Și fiatru s-a închis, Nu mai ai nimic de zis!â€� Și atunci bietul Scarlat, Pe loc drumul ne-a și dat. Da' Orăscu ca Orăscu Ce te faci cu mai — Orăscu2? Cu Hășdău și ... eu bine. Că din secție ieșind, Am fost doi tot la un gând, Cum avem și-un patraon, 1 Voievodul țiganilor, operetă. 2 Titu Maiorescu, atunci ministru al Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Și eu și el tot Ion. Sache și cu Arion! Și-am strigat și eu și el â ...

 

Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale)

... ești... carele ești... ești în..." B.: În ce, proasto? N.: „...carele ești în...!" B.: Iar ai uitat! N.: N-am uitat, bunico! B.: Atunci, de ce nu zici? Unde ți-e gândul? începi iar! „Tatăl..." N.: (repede): „Tatăl nostru, carele ești în ce..." B.: „...ruri ... Ai uitat-o și asta? Astăzi n-ai să mănânci? N.: Ba da, bunico! B.: N-o să ceri, pâine? N.: Ba da! B.: Apoi, atunci? (Gravă:) „Pâinea noastră..." N. (repede): „Pâinea noastră cea din toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și…" B.: „...și ne..." N ...

 

Ion Luca Caragiale - Teatrul național

... decât aruncarea pe hârtie a patru rânduri — iasă ce-o ieși. Sunt, fără îndoială, doi-trei maniaci care urmăresc mersul teatrului nostru, atunci când se joacă pe scenă, cu multă dragoste și c-o Meosebită luare-aminte; zelul lor este însă fals înțeles, sau înadins luat în nume ... carte în mână, ca să poată judeca mai luminat la rândul lor; și, dar, lucrul fiind foarte ușor, s-apucă de se ocupă de teatru, atunci când teatru în activitate nu mai este. Și despre ce vorbesc? cu ce se ocupă? Răsfoiți gazetele de vro două săptămâni încoace: “Aflăm că ...

 

Ion Luca Caragiale - Toxin și toxice

... ajunge la vârful dorit. Ei nu s'au dat înapoi. Entuziasmul lor nu a fost de o singură clipă: voește și vei putea! Atunci începu pe'ntrecute fiecare să alerge în fața primejdiilor. Adevărați apostoli, ei își părăsiră familiile, căminurile, dragostile: un scop unic îi mișca - triumful cauzei libertății ... semenilor lor. Dar când norocul, voind să tachineze pe ceilalți, ridicăpe unul sus, încununându-i agitațiile neomenoase cu un succes de avere și de situație, atunci e un spectacol, care mă umple pe mine de respect și de stimă pentru liberali. Iată-l pe mititelul veninos și ridicol, care se sbătea ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Cântarea lui Walmiki

... atâtea daruri, mă simt pe-atâta de sărac;     â€œDeschideți porțile eterne; deschideți sfânta împărăție,     â€œMormântul e supremul bine, acolo numai mă împacâ€�. III     Atunci ieși din mări și luna, era un corn frumos de taur;     Gâlveava frunzelor se stinse, din joc zefirii s-au oprit,     Și peste lac se ... dușman neiertător;     â€œDe unde-atâta deznădejde? – De-unde atâta amărăciune?     â€œAtât desgust de omenire? De rai de unde-atâta dor?â€� IV     Atunci Walmiki, grav și rece, întinse brațele-n lumină;     â€œKrișna, el zice, către tine, nu-s demn privirea să ridic;     â€œMi-ai fost de ...

 

Iuliu Cezar Săvescu - Corbul din Edgar Poe

... o cheme “Niciodată!â€�     Dar corbul numai două cuvinte-avu de zis     Și parcă-ntregu-i suflet în ele și-a închis!     Atunci șoptii: “Mulți alții s-au dus de lângă mine,     â€œDin cei iubiți; ca mâine și dânsul va zbura.     â€œȘi dânsul se va ... plisă, albastru-violet,     Pe care se răsfrânge lumina-ncet încet,     Lumina sepulcrală din lampa suspendată,     Ce n-o va mai aprinde Lenora: “Niciodată!â€�     Atunci oftai mai liber, părea că prin văzduh     Plutește ca parfumul, al îngerilor duh;     â€œOh! Crud și mizerabil! – strigai atuncia – Domnul     Din toată ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Mincinosul

... am văzut un castravete Într-o grădină sub un perete, Care, să nu spun minciuni, era mare cât un munteâ€�... „Apoi curios îți pare, atunci celălalt i-au zis, Când pământul este plin de aceste minuni multe; Precum și eu înadins Îți voi arăta acum o minune mai ciudată, Și ... doi?â€� „Fie, însă iată podul, dar eu cu tine nu trec, Căci pentru un castravete eu nu vreau ca să m-înec.â€� Atunci călătorul zise: „Și eu mă unesc cu tine, Să trecem prin vad mai bine...â€� Judecați câtă rușine Pate omul mincinos; Deci, oare, nu ...

 

Ivan Andreievici Krâlov - Vulturul și paingănul

... Codrii pe munți înverzind; Acolo zbuciumându-se a Caspiei Mare, Ca a corbului aripă înnegrind până departe. Sumețul vultur de-aceste atunci mirându-se foarte: „O! Jupiter, au strigat, îți dau laudă, mărire! Cu cale de ai găsit, mie debilă zidire, Să-mi dai putere să ... ți însuți aici m-ai adus, Unde acum făr’ de tine pot să trăiesc minunat, Și-naintea mea de-acum nu te făli altădată...â€� Atunci eu nu știu de unde se porni vifor deodată, Care suflă pe paingăn cu a sa mreajă întinsă, Prăvălindu-l jos de râpă ...

 

Marius Marian Șolea - Crinul trandafiriu de la Cabinet

... păsărici câte poduri de palmă am eu. voi, femeile, deși nu prea ți se potrivește încadrarea, sunteți întocmai ca sursa de lumină electrică – luminați atunci când vă aprindem. în rest, plătești doar abonamentul. între soare și mine, deloc nu există distanță pe care să o poată întunericul parcurge. când iei ... că nici mie lumea nu îmi e de ajuns, aștept să te trezești cum vei dori tu, cu ochii deschiși spre niște cuvinte, deși eu atunci voi fi demult înăuntrul văzului tău, imediat sub frunte, cu o mână discretă, atârnând interior, în spatele inimii în care ai strâns întuneric. lumina se ...

 

Mihai Eminescu - A fost odat-un cântăreț

... Cu părul aurit. Și cântărețul o iubi Și sara prin grădini Când luna tainic străluci I-o spuse tremurând. Ea-l ascultă și-i zise-atunci Cu glasul apăsat: ­ În veci nu pot să fiu a ta, De n-ăi fi împărat. Și el s-a dus ... Zdrobit-au mândri regi Și i-au supus și i-au silit Să-l aibă împărat. Unii d-iubire-l ascultau, Alții de frică iar. Atunci s-a dus colo, colo, La cel castel măreț, Unde ca luna-i străluci Amoru-adânc și drag. Dar vai! când intră-n ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>