Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru FACE PE PLAC
Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 580 pentru FACE PE PLAC.
Grigore Alexandrescu - Mierla și bufnița
... de Grigore Alexandrescu Într-o pădure deasă, de cetăți depărtată, Mierla se-ntîlni seara cu bufnița umflată. „Prietenă — îi zise — ți-aș face o-ntrebare, Daca a mea-ndrăzneală n-aduce supărare. Spune-mi, mă rog, lumina de ce nu-ți e plăcută, De ce stai ... bună a unui neam orbire, Căci nu-l lasă să-și vază a sa nenorocire: Dar în gura acelor ce-o zic pe dinafară, Sau e o nerozie, sau este o ocară. Noi le-am putea răspunde puținele cuvinte Bufniței adresate de mierla cea cuminte: „Ai vorbit ...
Veronica Micle - Drag mi-ai fost...
... ce-a fost n-a fost să mai fie, Am văzut c-această lume Făr-de tine nu-i pustie. Și luceafărul pe ceruri Place mult cum strălucește, Dar apune și dispare Soarele când se ivește. El cu discul său cel falnic Te deșteaptă la viață Și te ...
Ion Luca Caragiale - Frați radicali și D. Dim. Sturdza
... al moralei în finanțe luă portofoliul vistieriei, apoi al lucrărilor publice și acum în urmă iar al vistieriei, unde la urma urmelor își dete arama pe față. * D. Sturdza, înainte de a veni acum în urmă la Ministerul de Finanțe, pe când Regia monopolului de tutunuri își denunțase convenția cu Statul pe motivul deslipirii Basarabiei de România, era în deaproape legături, în daraveri mari cu această Regie; se zicea chiar, că pentru niște servicii ce le aducea ... să treacă de sectar fanatic al moralei în finanțe - acest om, ieri om de treburi al companiei monopolului, astăzi, venind la minister, cea dintâi treabă pe care o face e să aducă un proiect pentru o tranzacție cu monopolul, proiect care, chiar după zisa apărătorului său, după zisa Românului, este mai avantajos pentru concesionari ... afaceri. Înainte de intrarea din urmă a d-lui Sturdza la finanțe, d-sa fiind, să nu uităm, omul Regiei monopolului, făcea de pe banca senatorială multe zile amare guvernului radical și în deosebi d-lui I. C. Brătianu. Într'una și fără să-i dea pas de răsuflare ...
Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului
... pe bilet șapte, pe ușe șapte. În sfârșit, sâmbătă îl raz iar; dau să scriu dunga: pe bilet erau patru și cu una acu cinci; pe ușe șapte și cu una opt. Spițerul nu știa că mijlocește contabilitate dublă. Marți, pe ușe opt și cu una nouă; pe bilet trei și cu una patru; și pe urmă joi, pândește când nu e d. Nae în prăvălie, și intră; după ce-l raz, zice: „Scrie una, că am luat bilet nou ... MIȚA: Iordache, sunt nenorocită... IORDACHE: A simțit Crăcănel ceva... MIȚA: Aș! Crăcănel! — îți spui că sunt nenorocită... IORDACHE: Pentru? MIȚA: Nae! Nae, pe care l-am iubit, pe care l-am adorat pentru eternitate, până la nebunie... Tu știi cât l-am iubit? IORDACHE: Ei! da. Ei! ce? MIȚA ( montându-se treptat ) : Nae ... mâine miercuri la Ploiești, remâi singură și ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino, să-i tragem un chef..." Și Năică nici nu-mi răspunde. Iubește pe alta, mi s-a făcut semn. În cărți cade mereu gând la gând cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu întâlnire pe ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Preobrajeniia Domnului nostru Iisus Hristos
... pre cât era cu putință să vază cu ochii omenești), luminând și mărind firea cea omenească cĂ© era îmbrăcat, care lumină s-au vărsat și pe hainele lui, ca să dea cu aceasta apostolilor o îndrăzneală și un ajutor mare și să-i adeverĂ©ze și să-i încredințĂ©ze cum ... apostolior să nu iasă din credință, văzându-l pre cruce, zice mai înainte că vorbĂ©ște cu Moisi și cu Ilie pentru moartea cea de pe cruce, carea vrea să ia, pentru ca să-i facă după cum am zis, să-l iubească cu dragoste fierbinte și pentru acĂ©ia au ... fericitul Pavel, la 15 capete cătră corinthĂ©ni, zicând: Toț nu vor adormi, iar toț ne vom schimba de trupul acest stricăcios și ne vom face nestricăcioși. Și să arată lor Moisi și Ilie. Oare pentru ce? Pentru patru lucruri: una pentu ca să scoață de la norod acea socoteală mincinoasă ... cu Ilie; a treia pentru ca să se arate cum că iaste domn și stăpânitor, al vieții și al morții și stăpânĂ©ște pe cei vii și pe ...
Vasile Alecsandri - Răvaș, puică..
... iată-l vine". ,,Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu urzici i-o am frecat Și pe spini i-o am uscat Ș-încă i-am gătit de cină Două labe de găină Cu smântâna din fântână". ,,Gată-te, nevastă, bine, Iată ... Ș-încă i-am gătit de cină Un pui tânăr de găină, Ș-o ulcică de vin plină. Că-i sunt dragă, ș-orice-oi face
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște
... a cărei mișcare dinlăuntru ar fi taina vreunui mecanic de geniu, care ar fi voit să-și bată joc de oameni și de Dumnezeu: pe oameni înșelându-i și pe Dumnezeu imitându-l. II La ora mâncării m-am așezat la o masă din apropierea lui. Întotdeauna o liniște adâncă îl înghite ca într-un ... L-aș săruta o dată dacă i-aș auzi glasul, i-aș da în genunchi dacă mi-ar spune cum îl cheamă și, dacă ar face o beție, aș fi în stare... — Ce? răspunse căpitanul, dând ochii peste cap și râzând un râs guturăit și gros. Ce-ai face dacă s-ar îmbăta? Spune-mi, Mimi, c-aș vrea să știe și maiorul când o veni. Maiorul o să râdă când și-o cunoaște ... giuvaierul de nevastă. Și înghițiră câteva pahare de vin. Doamna se scobi în dinți; râse pe nas; deschise ochii mari și galeși și îl bătu pe picior. Căpitanul își rezemase capul în mâna dreaptă, privind alene la masa acelui domn tăcut și liniștit. — Vrei tu, Mimi, să-i auzi glasul ... ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Susana
... Ține-i, Doamne!", "Lighioile mamei!", "Veselia bunichii!" Ba unele scuipară de trei ori în vânt, ca să nu se deoache, tânjind, de la umbra castanilor, pe Bălaia, pe Neghinița, pe Cicoarea, pe Brebenica și pe Țigăncușa, că și-au prăpădit tibetul roșu din codițele care le joacă pe spate și se despletesc la sfârcuri. Tămădueanul se scărpină în cap, își drese glasul și începu dibuind în pustiul amintirilor. Roata din jurul lui îl ... câțiva pași, împleticindu-se, cu sângele și cu puii dâră după dânsa, ș-a căzut moartă în mijlocul lor! Și eu n-aveam pe nimeni decât pe ei. Mă simțeau din depărtare. Și de nu puteam să le dau îndestul, știi, ca oamenii, mă credeau. După ce se jucau pe lângă mine, plecau mulțumiți, care încotro apucau. Și începu să plângă. — Ce să mă fac, vai de zilele mele! La un miez de noapte ... apă-bună", pipăindu-mi brâul, așa, fără să știu de ce, doar să văd de pustia de teacă. Mâna mi-alunecă a mângâiere pe plăselele cuțitului. Netezeam cuțitul ca pe ...
Vasile Alecsandri - Concertul în luncă
... stau lipite, de luminărele -n floare [1] Răspândind prin crengi, prin tufe o văpaie albăstrie Ce mărește-n mezul nopții dalba luncii feerie. Iată, vin pe rând, păreche, și pătrund cole-n poiană Bujorelul vioi, rumen, cu năltuța odoleană , Frățiori și romănițe care se ațin la drumuri, Clopoței și măzărele , îmbătate ... râzând vesel între ele. În poiană mai vin încă elegante floricele, Unele-n condurii doamnei și-n rochiți de rândunele , Altele purtând în frunte, înșirate pe o rază, Picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază. Ele merg, s-adună-n grupe, se feresc de buruiene Și privesc sosind prin aer ... dulcele rod cu plăcere, Apoi sorb limpidea rouă din a florilor potire, Șoptind florilor în taină blânde șoapte de iubire. Dar, tăcere!... Sus pe-un frasin un lin freamăt se aude!... Toți rămân în așteptare. Cântăreața-ncet prelude. Vântul tace, frunza deasă stă în aer neclintită... Sub o pânză ... luna-n cale-i se oprește, Sufletul cu voluptate în estaz adânc plutește, Și se pare că s-aude prin a raiului cântare Pe-ale îngerilor harpe lunecând mărgăritare. E privighetoarea dulce care spune cu uimire Tainele inimii sale, visul ei de fericire... Lumea-ntreagă stă pătrunsă de-al ...
... tătâne-tău s-o îndreptat c-o avut zile. Știi tu? Apoi iaca așa! O avut zile. Bughea își împinse căciula pe ceafă, puse sidila pe-o laviță, se așeză și el jos și se uită împrejurul lui, căci se strânseseră cu toții. El o ținea pe-a lui: — Da pe a Ruxandii de ce nu l-o vindecat? Un moșneag bunduc, cu două tufe mari de păr alb ieșite de sub căciulă, deasupra ... înapoi, să-l poată privi bine, apoi clipi și-i spuse: — Se poate, se poate. Nu mă uit eu că ești cât un munte. Pe urmă îl pipăi pe sub cămașă; îl întinse pe-o bancă, îl ciocăni și-i zise: — Te taie așa din când în când. Ori parcă te împunge. Ha? Bughea îngăimă: — Da, așa ... mai, că eu rup ghioaga asta în două. — Ai să vezi tu, ascultă ce-ți spun eu! Și primarul, rotofei, cu pălăria de pâslă pe ceafă, se depărtă încet, călcând ca din pod în bocâncele cu talpa groasă de-un deget. Pe
... mâna pe pușcă la oaste nu-l luase și dânsul simți un fior prin șira spinării, așa ca un bulgăraș de gheață ce-i luneca pe piele, când se uită la țeava lucioasă. Împușcatul rămăsese pe o coastă; din mâna dreaptă, zgârcită, revolverul căzuse pe bancă. Mâna stângă nu i se vedea de sub palton. Era bine îmbrăcat; căciula de astrahan atrase îndată privirea țăranului: — Halal căciulă! Femeia nu ... unul de altul, și de mort, femeia întoarse capul și se uită spre cel împușcat, țăranul privi spre copaci, ca să nu-i vadă nici pe unul, nici pe celălalt, întinse mâna, luă punga și o vârî repede în carâmbul cizmei. Apoi se sculară dintr-o dată amândoi, ca pe teluri, femeia parcă mai lungă decât era, și priviră îngrijați în toate părțile; bărbatul dete cu piciorul peste urma mică, pătrată, ce lăsase punga în ... dreptul ei, se opriră. Erau departe de târg, încă o postată, și-ajungeau satul. Și, cum se opriră, parcă li se tăiaseră picioarele. Se așezară pe ghizdele, unul de o parte, celălalt de alta, și răsuflară ușurați. Țăranul zise: — Vezi, fa, dacă n-o luai